Connect with us

Eveniment

Tradiții de 8 Martie 2023. Obiceiuri și superstiții pe care trebuie să le respecte orice femeie pentru noroc și spor

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la data de 8 martie, sărbătorim Ziua Internațională a Femeii. Sărbătoarea, recunoscută oficial de către Națiunile Unite în 1977, marchează realizările sociale, economice, politice și culturale ale femeilor de-a lungul istoriei. În România, de Ziua Femeii sunt legate o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții. Iată cele mai interesante tradiții de 8 Martie, informează romania24.ro.

8 Martie, Ziua Internațională a Femeii

Ziua de 8 martie este o zi cu însemnătate aparte în întreaga lume. La această dată se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii. Data a fost propusă de activista socialistă germană, Luise Zietz, alături de colega ei, Clara Zetkin, deoarece la data cu pricina regele Prusiei, nevoit să facă față unei revolte armate, a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu toate acestea, Ziua Internațională a Femeii a fost recunoscută oficial mult mai târziu, respectiv în 1977, când Adunarea Generală a ONU a adoptat printr-o rezoluție Ziua Femeii. Începând cu această dată, multe dintre guvernele țărilor care până atunci nici nu aflaseră de existența ei au adoptat Ziua Femeii.

Totuși, dacă în unele țări, la data de 8 martie, se serbează Ziua Femeii, altele o numesc Ziua Mamei. În România, oamenii aleg să le celebreze pe ambele. Semnificația zilei de 8 Martie se referă la o sărbătoare dedicată femeilor și este legată simbolic de flori. Mai exact, Ziua Femeii are ca simbol laleaua – o floare care reprezintă primăvara și gingășia.

Tradiții și superstiții în luna martie
Data de 1 martie marchează simbolic începutul primăverii și renașterea naturii. Luna martie, denumită popular Germănar (încolțitor), Mărțișor sau Făurel, vine, de asemenea, cu promisiunea unei vremi mai calde, dar și cu numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții, transmise din generație în generație.

Publicitate

Astfel, pe lângă primăvară, martie aduce și o serie obiceiuri cu rol protector. Totodată, există și obiceiuri legate de bunăstare. Luna martie nu se dă în lături de la partea ei de datini strămoșești, iar unele dintre cele mai interesante credințe sunt legate de vreme.

Se spune, de pildă, că dacă în martie nu poți semăna ovăzul de ploi, în toamnă nu vei putea semăna grâul din același motiv. În schimb, dacă în martie bate vântul, în mai va fi vreme frumoasă. De asemenea, se mai crede că tunetele în martie sunt semne ale unui an mănos. O altă superstiție legată de vreme spune că dacă martie-i cu rouă, după Pași mult plouă.

Tradiții de 8 martie 2023
Fiind asociată cu anotimpul renașterii, ziua de 8 Martie este legată simbolic de flori. După cum aminteam și mai sus, „mascota“ internațională a sărbătorii este laleaua. Această floare trebuie oferită femeilor de ziua lor, alături de cele mai frumoase mesaje de 8 Martie.

Traditii de 8 Martie
Istoria Zilei Femeii trebuie scrisă în continuare, iar noi trebuie să facem parte din istorie. În această zi, femeia – simbol al vieții, al iubirii, purității și al frumuseții spirituale – este în centrul atenției, bărbații de la un capăt la altul al lumii exprimându-și afecțiunea prin a le oferi femeilor iubite flori și cadouri.

Iată ce alte tradiții și obiceiuri interesante se respectă an de an, în România, la data de 8 Martie:

Femeile trebuie să poarte în continuare mărțișorul primit pe data de 1 martie. Se spune că cine poartă mărțișorul (micul simbol al primăverii) în perioada 1-9 martie va avea noroc în dragoste tot anul;
De 8 Martie, bărbații trebuie să ofere flori (în special lalele) femeilor din viața lor: fiice, soții, mame, iubite, etc.;
Tradiția mai spune că, de Ziua Femeii, nu trebuie să te cerți cu mama ta sau cu persoana iubită, pentru că acest lucru ar putea aduce ghinion;
O altă superstiție cunoscută spune că, de pe 1 până pe 9 martie, fiecare român își alege o zi sau, mai bine zis, o babă (de regulă ziua de naștere) și așa cum va fi vremea în ziua cu pricina – noroasă, însorită, geroasă, ploioasă, caldă – aşa va fi tot anul celui ce şi-a ales-o.
În România, oamenii au păstrat obiceiurile de dinainte de căderea comunismului, când, de 8 Martie, copiii le făceau cadouri mamelor, bunicilor, învățătoarelor și profesorilor. Și în prezent, atât copiii, cât și bărbații oferă cadouri și le transmit mesaje de 8 Martie femeilor.

Ziua Femeii a devenit, de-a lungul anilor, un prilej de răsfăț pentru reprezentantele sexului frumos, multe companii oferind zile libere sau cadouri angajatelor de 8 Martie. La rândul lor, bărbații trebuie să știe că și ei sunt sărbătoriți. În țara noastră sunt dedicate două zile bărbatului, pe 19 noiembrie, Ziua Bărbatului şi Ziua Tatălui, pe 12 mai.

Ce urmează după 8 Martie: Cei 40 de mucenici
În calendarul ortodox 2023, la data de 9 martie, sunt prăznuiți cei 40 de Mucenici din Sevastina. Sfinții Mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor, și au făcut parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aceștia nu erau doar romani de origine, ci și greci și armeni.

Pe 9 martie, femeile pregătesc cele mai gustoase rețete de mucenici, iar cea mai cunoscută tradiție a zilei este aceea de a consuma 40 sau 44 de pahare cu vin. În această zi, românii aprind focuri în curți, grădini, în fața caselor sau pe câmp, iar copii mai mari obișnuiesc să sară peste ele pentru a fi feriți de boli.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Angajatorii care încheie contracte de ucenicie cu șomeri primesc sprijin financiar. Condiții în cadrul unui proiect ANOFM

Publicat

Publicitate

Angajatorii care încheie contracte de ucenicie cu șomeri primesc sprijin financiar. Printr-un proiect derulat în țară de ANOFM, se urmărește creșterea oportunităților de încadrare a 5.546 de șomeri înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, relatează alba24.ro.

Bugetul total al proiectului este de 313.440.922 lei, majoritatea sumei fiind din fonduri nerambursabile (Fondul Social European).

Prin acest proiect se urmărește stimularea ocupării șomerilor înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO). Obiectivul este realizat prin acordarea sprijinului financiar angajatorilor, aferent încadrării prin ucenicie la locul de muncă a 5.546 de persoane.

Condiții pentru angajatori

Angajatorii pot primi sprijin financiar de 2250 lei aferent contractului de ucenicie la locul de muncă pentru:

  • șomeri, tineri cu vârsta de peste 30 ani
  • șomeri de lungă durată
  • șomeri cu un nivel redus de competențe
  • persoane cu dizabilități
  • persoane din comunități marginalizate
  • persoane din zone rurale
  • persoane cu vârsta peste 55 de ani
  • persoane reîntoarse în țară
  • persoane aparținând minorităților
  • persoane eliberate din detenție, refugiați, persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională.

Proiectul se va implementa de către ANOFM prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă din regiunile Centru, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, București – Ilfov.

Persoanele care participă la programe de ucenicie pot obține calificări în baza căreia, ulterior, se pot angaja cu contract de muncă.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (351)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Poetul, eseistul şi criticul literar spaniol Juan Carlos Abril, în „Observator cultural” nr. 978 din 2019, despre poezie, într-un interviu acordat Doinei Ioanid: „Da, poezia este o necesitate de expresie, deşi, ca limbaj vorbit, trebuie să o învăţăm. Ne este dificil atunci când nu cunoaştem codul, ne încarcă cu semnificaţiile şi complexitatea sa şi avem tendinţa să abandonăm lectura poeziei dacă nu suntem specialişti. Poezia este precum matematica, trebuie să o înveţi pas cu pas. Poezia – fie că e verbală sau nu – este forma artistică prin care obiectivăm lumea, iar fiinţa umană întotdeauna a dorit să arate lucrurile aşa cum sunt, în perplexitatea şi uluirea de a fi viu, cu toate contradicţiile sale.”;

 

Publicitate

Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”;

 

Pavel Şuşară despre femeie: „În literatură (artă în general) există o metaforă a feminităţii, chipul ei nu apare explicit, el este subînţeles în logica interioară a discursului. Tipuri de femei: a) femeia solitară (apăsată de vagi melancolii); b) femeia multiplicată (îşi caută febril o identitate); c) femeia astrală (cu chip rece şi animată subtil de nostalgia cuplului); d) femeia angelică; e) femeia demonică (ambele aspirante unice către absolutul feminin)”;

 

Valeriu Nicolae, în „Dilema veche” nr. 804 din 2019: „Havel scria că intelectualii ar trebui să prevadă şi să discute diversele ameninţări, orori sau catastrofe, iar politicianul ar trebui să îi asculte, să se gândească la cum ar putea acestea să fie evitate şi să acţioneze în consecinţă. În acest moment, rolurile în societate sunt aproape inversate: intelectualii şi jurnaliştii caută soluţii politice, iar politicienii sunt preocupaţi de a discuta ameninţările şi ororile datorate adversarilor lor politici. Partea de acţiune este elegant ignorată de toată lumea. Cele de mai sus le-am scris în 2012. Dan Diaconescu a fost înlocuit de Liviu Pleşoianu, Gigi Becali de Rareş Bogdan, iar Adrian Năstase de doamna Viorica Dăncilă.”;

 

În „Ramuri” nr. 7 din 2019, un poem de Adrian Popescu şi intitulat „Poeţii”: „Poeţii sunt defuncţii pentru care, / Cu ochii roşi, tulburi şi sticloşi, / Îmi mai luam o carte la culcare. / O terminam în cântec de cocoşi. // Dormeam, sfios, cu ea sub pernă, / Credeam că ei deţin secretul, / Prin care poţi avea, eternă, / O viaţă plină cu buchetul…// Nu semănau cu cei din cărţi, / Boemi notorii, ţara îi cinsteşte. / Traşi de dorinţe-n două părţi, / Maeştri în prisosul ce lipseşte. / De unde versurile minunate? // Îi alăptase vreo zeiţă? Cine? / Că nu au sângele de om în vine. / Şi dacă-l au de unde vine?”;

Farkas Jeno, în „Ramuri” nr. 7 din 2019, publică articolul „Cerchişti în mărturii inedite”.  În conţinutul acestui articol, autorul prezintă cele trei abordări despre exil ale lui Nicolae Balotă: a) cea a lui Cioran („ce se caracterizează prin traumatism lingvistic, renegarea limbii şi fuga de condiţia de exilat”); b) cea a lui Ionescu („ce s-a dovedit a fi o reuşită invenţie, o virtute literară: absurdul, adică perfecţiunea maşinăriei lingvistice care funcţionează de minune…în gol”); c) cea a găsirii unei limbi ideale în exilul terestru biblic („parte a condiţiei noastre umane”);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 802 din 2019, despre răspântie: „În toate mitologiile lumii, răspântiile stârnesc fiori. La intersecţia drumurilor se petrec mereu lucruri care scapă de sub control pentru că ceea ce, în general, era ordonat şi previzibil pe o cale se dezordonează şi se bulversează la impactul cu o altă cale. Direcţiile, clare pe orice drum, se relativizează la intersecţii şi paşii celui care străbate drumul nu mai merg inexorabil înainte. Pot fi la dreapta sau la stânga. Direcţia paşilor nu mai este dusă de drum. Voinţa călătorului devine decisivă. Şi de câte ori bietul om e pus să aleagă, el e pus, de fapt, într-o încurcătură. Drumul nu te încurcă; răspântia, însă, da. Şi mai adaug că, la intersecţie, nu se pune doar problema mea – „Pe unde o iau?” -, ci şi problema întâlnirii mele cu altul – „Cine are prioritate?”. Şi nu-i de glumă. Din aşa ceva se iscă războaie”;

Mark Twain: „Când te trezeşti făcând parte dintr-o majoritate, e timpul să faci o pauză şi să reflectezi”;

Rainer Maria Rilke despre poezie: „Totul este să preamăreşti. În poezie noi vorbim de cele mai multe ori despre creaţia lui Dumnezeu. În momentul în care ştii să preamăreşti smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină, se naşte poezia. Noi trăim din uitare în uitare, dar poezia înseamnă a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”;

Cosmin Ciotloş, în „Dilema veche” nr. 802 din 2019, scrie despre ultima carte  a botoşăneanului Dan Sociu, intitulată „Uau”. Aprecierile sunt pozitive, zic eu că „eXcesiv” de pozitive. Interesant este faptul că recenzentul îi găseşte şi o linie pe care ar continua-o: Arghezi – Stănescu – Cărtărescu;

 

Winston Churchill către Stalin la Yalta, când a fost tranzacţionată România: „Hai să nu ne împiedicăm de nimicurile astea…”;

 

 

Calinic Botoşăneanul, în „Ziarul Lumina” din 23 august 2019: „În cartea neamului se spune că Adam a trăit 930 de ani, Set 912 ani, Enos 905 ani, Cainan 910 ani, Maleleil 895 de ani, Iared 962 de ani, Enoh 365 de ani – el fiind luat la Domnul în cer -, Matusalem a trăit 969 de ani, el devenind simbolul longevităţii, în sfârşit, Lameh a trăit 753 de ani şi Noe 950 de ani. Începând cu această perioadă, vârsta omului scade gradual. (…) După potop apare un declin brusc al mediei de viaţă, aşa că are loc şi o scădere semnificativă a vârstei oamenilor: Sem a trăit 600 de ani, Arfaxad 465 de ani, Şelah 460 de ani, Terah 205 ani, Sarra 127 de ani, Avraam 175 de ani, Isaac 180 de ani, Iosif 110 ani şi Moise 120 de ani”;

 

Reţin din Gabriela Glăvan:

  1. „În faţa bisturiului, orice stomac începe să vorbească”;
  2. „Un cerc hermeneutic încolăcit în jurul unui picior de lemn”;
  3. „Fericirea stomacului e o istorie cu un singur adevăr”;
  4. „Femeile mioape nu mor în rochii celebre”;

 

Dan Lungu, în romanul „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), despre sat: „Lucrurile au simplitatea unui echilibru reglat de generaţii într-o lume aproape neschimbată. Numai că de vreo trei generaţii lumea a început să se schimbe – iute, uneori indigest de iute. Din vechiul echilibru a rămas o poveste frumoasă, de spus nepoţilor şi în filmele documentare” (p. 30);

 

Poetul spaniol Juan Carlos Abril, într-un interviu acordat Doinei Ioanid ( vezi „Observator cultural” nr. 978 din 2019), despre poezie: „În mod clar, poezia se poate dezvolta pornind de la vocaţie, în sensul etimologic de chemare. Poezia care ne atinge cu adevărat, care ne mişcă profund face apel la inteligenţă emoţională, iar dacă un text reuşeşte să creeze o punte de legătură cu cititorul, are loc un transfer, un act de solidaritate care este actul poetic, prin care celălalt primeşte un conţinut, un sens, o vibraţie. În acest punct se creează acel lucru care ne marchează şi ne face să simţim”;

 

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 809 din 2019, despre romanul „Don Quijote”: „…nu e romanul unui singur destin, al unei singure căi: calea lui Don Quijote. E şi calea lui Sancho Panza. Două drumuri poate urma omul pentru a se mântui: drumul eroului, dar şi drumul scutierului, al celui care slujeşte şi însoţeşte eroul. Nu toţi putem fi „eroi”. Nu oricine e făcut să răstoarne lumea întreagă cu pârghia duhului său. Dar e dată oricui şansa de a intra în serviciul celor care o pot face. Şansa de a sluji un destin mare poate fi începutul unui destin la fel de mare”;

 

 

 

 

 

Citeste mai mult

Educație

Evaluare Națională 2025, clasa a II-a: Subiectele la proba de Română citit – Limbă și comunicare. Cerințele pentru elevi

Publicat

Publicitate

Evaluare Națională 2025 clasa a II-a: miercuri, 14 mai, elevii au susținut a doua testare, cea de citit la Română. Au avut la dispoziție 45 de minute pentru a rezolva cerințele. 

Rezultatele elevilor la această evaluare nu vor fi comunicate public. Acestea nu se înregistrează în catalogul clasei. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.

Rezultatele sunt valorificate la nivelul unității de învățământ prin:

  • elaborarea planurilor individualizate de învățare
  • informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali ai elevului asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate.

Evaluare Națională 2025 clasa a II-a: subiectele la proba de Română citit – Limbă și comunicare

Elevii au primit un text suport din „Povestea anotimpurilor” după Maria Dorina Pașca, pe baza căruia au avut de răspuns la mai multe întrebări, potrivit edupedu.ro

Publicitate

Evaluare Națională clasa a II-a 2025. Calendar

  • Limbă și comunicare — scris — Limba română — 13 mai 2025
  • Limbă și comunicare — scris — Limba maternă — 13 mai 2025
  • Limbă și comunicare — citit — Limba română — 14 mai 2025
  • Limbă și comunicare — citit — Limba maternă — 14 mai 2025
  • Matematică și Explorarea mediului — 15 mai 2025
  • Limbă și comunicare — scris — citit — Limba română pentru minoritățile naționale — 16 mai 2025

Citeste mai mult

Eveniment

Închidere casierie SC Modern Calor SA – punct de lucru Uvertura Mall

Publicat

Publicitate

SC Modern Calor SA informează clienții că începând cu data de 1 iunie 2025, casieria din incinta Uvertura Mall își va înceta definitiv activitatea.

Această măsură face parte dintr-un proces amplu de modernizare și eficientizare a serviciilor oferite, cu accent pe soluții digitale și canale de plată alternative, care să ofere mai multă flexibilitate și accesibilitate clienților noștri.

După închiderea casieriei din Uvertura Mall, aveți la dispoziție următoarele modalități de plată:

  • Casieria din Strada Vârnav, lângă Școala nr. 7, cu program de lucru: luni -joi: 07:00 – 17:00; vineri: 07:00 – 14:30;
  • Plata online, prin intermediul platformei noastre oficiale: www.moderncalor.ro, Secțiunea Clienți;
  • Rețeaua PayPoint;
  • Aplicaț­ia un-doi Centru de Plăți;
  • Sucursalele băncilor BRD, BCR, Banca Transilvania;
  • Ghișeele Oficiilor Poșta Româna.

Vă încurajăm să optați pentru metodele moderne de plată, rapide și sigure, care pot fi utilizate din confortul propriei locuințe, evitând astfel deplasările și timpul de așteptare.

Pentru informații suplimentare sau asistență privind utilizarea acestor opțiuni, echipa noastră vă stă la dispoziție la numărul de telefon 0231 537 100, int. 113, 114, 115, 116,  sau prin e-mail la office@moderncalor.ro, relatii.clienti@moderncalor.ro .

Vă mulțumim pentru încrederea și înțelegerea dumneavoastră și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a vă oferi servicii moderne, eficiente și adaptate nevoilor actuale.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending