Connect with us

Actualitate

Totul despre Luna DECEMBRIE la români: Sărbători, tradiții, superstiții și obiceiuri din ultima lună a anului

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Prima lună a iernii, Decembrie, se mai numeşte popular Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie, relatează alba24.ro.

Este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian – cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Decembrie: evenimente astronomice

În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 31 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Curentul de în meteori, Geminidele produc în timpul fazei maxime între 60-80 meteori în perioada de 13/14 decembrie. Luna este plină 72%. Curent meteoric Urside este activ între 13 – 24 dec. 2022.

Publicitate

Curent meteoric Urside înregistrează faza maximă 21/22 decembrie, cu un număr de 5-10 meteori pe oră. Uneori se produc adevărate erupţii cu până în 100 de pe oră meteori. Luna este plină 3%, potrivit Meteor Shower Calendar | IMO.

Solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la ora 23.38, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Fazele lunii și zodiac

La data de 22 decembrie, se face trecerea de la Săgetător în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european şi reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).

Fazele Lunii se produc la: 8 decembrie – Lună Plină 06 h 08 m (Luna începe să descrească); 16 decembrie – Luna la Ultimul Pătrar 10 h 56 m; 23 decembrie – Lună Nouă 12 h 17 m (Luna începe să crească); 30 decembrie – Luna la Primul Pătrar la 03 h 21 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Luna decembrie: sărbători, obiceiuri, tradiții, superstiții

Luna decembrie este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului, potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (Ion Ghinoiu).

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru – bradul sau stejarul – tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul – reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul – reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Moș Nicolae

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii).

Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an. La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Ignatul – 20 decembrie

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

  • Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.
  • Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.
  • Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.
  • Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.
  • O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie).

În tradiția populară, se spune că Maica Domnului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun.

Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

  • În noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor. În această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos. Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
  • Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid. Minunea nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
  • O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui. Motivul: ne va zbura norocul din casă.
  • În multe regiuni ale țării de Ajunul Crăciunului, preotul umblă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos
  • Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun
  • În ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele. Apoi să le împrăștie prin casă: aceste surcele se numesc “pui”
  • Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun.  Dacă fac asta o să le meargă bine și să nu o să le piardă la roit
  • Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate. Așa le vor avea și în anul următor.
  • La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă. După sărbători se va da vacilor să o mănânce. Astfel le va merge bine și se vor înmulți.
  • În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși tot anul.
  • În unele locuri, există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

  • În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.
  • Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
  • Se consideră că aceia care s-au născut în ziua de Crăciun vor avea noroc în viață.
  • O superstiție populară este legată de vremea din această zi. Astfel, dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă. Totodată, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
  • O altă superstiție privitoare la noroc spune că, dacă nu ai împodobit locuința cu crenguțe de vâsc, vei avea ghinion tot anul.
  • Noroc vei avea și în cazul în care ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri.

Sfântul Ștefan – 27 decembrie, a treia zi de Crăciun

Sfântul Ștefan este sărbătorit a de credincioșii ortodocși și greco-catolici în 27 decembrie, a treia zi de Crăciun. Este cunoscut ca primul martir ucis pentru că mărturisise credința lui Iisus. Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu.

  • O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfăţişează pe acest martir. Sfântul îi ajută pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
  • Tradiţia mai spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
  • În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
  • Se mai spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
  • În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Revelionul

Revelionul – ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

Anul 2023, din punct de vedere astronomic va avea 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, fiind, deci, un an obişnuit.

  • Una dintre superstițiile legate de noaptea dintre ani se referă la vestimentație. Se spune că hainele noi, dar și cele de culoare roșie, purtate în noaptea dintre ani aduc noroc în dragoste și la bani
  • este bine să bei șampanie, pentru a avea parte de belșug
  • cine mănâncă pește în noaptea de Revelion „va trece ca peștele prin apă” în noul an, iar consumarea cărnii de pui sau găină în noaptea dintre ani aduce ghinion
  • e bine să se mănânce 12 boabe de struguri și să se pună 12 dorințe, fiecare pentru câte o lună a anului ce începe; se spune că boabele de strugure și stafidele aduc bani
  • cei care au bani în buzunare în noaptea dintre ani vor avea bani tot anul
  • fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 29 mai 2025

Publicat

acum 3 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 29 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 29 mai 2025:

Loto 6/49: 14, 29, 46, 24, 15, 21

Loto 5/40: 6, 35, 32, 21, 11, 39

Joker: 25, 31, 28, 29, 7 + 20

Noroc: 6 4 9 8 4 1 6

Publicitate

Noroc Plus: 4 4 5 3 6 5

Super Noroc: 4 5 0 6 9 6

Citeste mai mult

Eveniment

Vara 2025: Prognoze, valuri de căldură și fenomene meteo neașteptate

Publicat

acum 4 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

Potrivit celor mai recente prognoze, vara 2025 se anunță a fi una plină de contraste în Europa. Modelele atmosferice indică o dinamică accentuată, cu variații bruște și condiții meteorologice provocatoare.

După un debut instabil și imprevizibil al sezonului, meteorologii estimează că lunile de vară vor evolua spre o perioadă mai uscată, în special în a doua jumătate a sezonului. Specialiștii Severe-Weather avertizează însă asupra unui risc crescut de valuri de căldură, care ar putea afecta mai multe regiuni ale continentului.

Sfârșitul primăverii 2025

Primăvara meteorologică acoperă perioada martie-aprilie-mai, iar datele disponibile până la 13 mai arată o imagine clară a sezonului care se încheie.

O anomalie dominantă de înaltă presiune s-a situat deasupra Europei de nord-vest, în timp ce sistemele de joasă presiune au rămas în principal departe de Europa centrală, acoperind părțile sud-vestice și cele din nord-estul îndepărtat.

Anomalia de temperatură pentru această perioadă arată temperaturi mai ridicate decât normalul peste cea mai mare parte a continentului. Zona care se remarcă este poate Europa de sud-vest, sub influența regională a unui sistem de joasă presiune.

Publicitate

Precipitațiile au fost mai abundente în Europa de sud-vest, extinzându-se către părțile sud-centrale. Această centură de precipitații este în principal impactul sistemelor regionale de joasă presiune din Europa de sud-vest și Mediterana de vest.

Tranziția către vară

Prognoza ansamblului pentru ultima săptămână din mai arată o anomalie semnificativă de joasă presiune care coboară în Europa.

Aceasta este o zonă largă de joasă presiune care afectează întregul continent, aducând cu ea un flux mai nordic în timpul tranziției, cu vreme instabilă și potențial pentru fenomene severe.

Modelul de temperatură din această perioadă arată o anomalie rece largă peste continent, fiind o medie săptămânală care reflectă impactul sistemului larg de joasă presiune.

Prognoza precipitațiilor arată o zonă mare a Europei cu precipitații peste normal în această perioadă, cu mai multe ploi în zona de impact direct a sistemului de joasă presiune.

Vara 2025: Prognoza pentru iunie

Pentru iunie, modelul de presiune prevăzut de ECMWF arată o zonă de înaltă presiune indicată deasupra Atlanticului Nord îndepărtat și cu o posibilă extensie în Europa de nord-vest.

Un vârf de înaltă presiune este, de asemenea, prevăzută să se ridice deasupra sudului.

O zonă de presiune mai scăzută este prevăzută deasupra Europei de nord-est, ceea ce poate însemna un flux nordic către nord-vestic deasupra Europei centrale în iunie.

Modelul de temperatură din iunie pentru Europa arată vremea mai caldă decât normalul în părțile de nord-vest și sudice.

Dar regiunile centrale și nord-estice sunt prevăzute cu temperaturi normale până la chiar sub normal în iunie.

Prognoza precipitațiilor indică, de asemenea, un flux mai uscat, cu mai puține precipitații în Europa de vest, sud-centrală și meridională.

Prognoza ECMWF pentru vara 2025

Prognoza de presiune realizată de Centrul European pentru Prognoza Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) pentru vară arată o zonă de joasă presiune deasupra Europei nordice îndepărtate.

Arată, de asemenea, un sistem de înaltă presiune deasupra Atlanticului de Nord, extinzându-se peste Marea Britanie și Irlanda și ajungând către Europa centrală.

Prognoza de temperatură arată vreme peste normal pe o mare parte a continentului.

Cele mai calde anomalii sunt prevăzute deasupra Europei centrale și, de asemenea, deasupra unor părți din vest. Aceasta arată o dominanță foarte probabilă a sistemelor de înaltă presiune.

În prognoza precipitațiilor ECMWF, se pot vedea în general condiții mai uscate prevăzute deasupra Europei sub zona de înaltă presiune.

Dar vedem condiții mai umede prevăzute deasupra părților nordice îndepărtate ale Marii Britanii și Scandinaviei.

În general, sistemul anticiclonic de blocare pare să aducă un factor de secetă pe o parte mai mare a Europei Centrale, cu un potențial mai mare pentru valuri de căldură decât normalul.

Prognoza UKMO pentru vara 2025

Modelul UKMO arată o indicație a unui sistem de joasă presiune situat deasupra Europei de nord-vest pentru august, și zone de înaltă presiune la est și vest.

Această configurație ar sugera perturbări frecvente din nord-vest în părțile centrale.

Prognoza de temperatură arată vreme mai caldă decât normalul pe o mare parte a continentului, cu anomalii calde de vârf indicate deasupra Europei centrale și nordice.

Impactul acelei regiuni de joasă presiune se poate vedea și în prognoza precipitațiilor, cu o zonă de mai multe ploi deasupra Europei nordice și nord-vestice.

Concluzia pentru vara 2025

Previziunile convergente ale diferitelor modele meteorologice sugerează că vara 2025 va fi caracterizată de:

Temperaturi peste medie în cea mai mare parte a Europei
Condiții mai uscate în Europa centrală și meridională
Potențial crescut pentru valuri de căldură în regiunile centrale
Precipitații mai abundente în partea nordică a continentului
Un început de vară mai instabil în iunie, urmat de condiții mai stabile
Aceste predicții pe termen lung oferă o perspectivă generală asupra tendințelor meteorologice, dar vremea efectivă poate varia considerabil de la aceste prognoze, fiind influențată de mulți factori globali care pot modifica dezvoltarea modelelor meteorologice.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Vasile Halasanu, revoluționarul care a clădit punți pentru generațiile tinere, a fost condus pe ultimul drum

Publicat

acum 5 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

Joi, la Biserica Vovidenia din Botoșani, un sobor de preoți a săvâșit slujba de prohodire a unui om care, prin discreție și dăruire, a lăsat o urmă adâncă în comunitate: Vasile Halașanu, fost director economic și președinte al Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, un om a cărui viață a fost închinată tinerilor și idealurilor civice.

La slujba de înmormântare, oficiată în lăcașul încărcat de liniște și rugăciune, la căpătâiul său a fost așezat drapelul de la Revoluție, semn că viața lui a fost, până la capăt, legată de destinul acestui popor și de nevoia lui de libertate, de construcție și speranță.

În biserică și, mai apoi, în aerul tulburat de lacrimi de la locul de veci, prietenii i-au adus cuvinte de prețuire, iar mulțimea a răspuns în tăcere. Un moment de adâncă emoție a fost aplauzul spontan, profund, venit din inimile celor care au înțeles că se despart nu doar de un om, ci de o epocă de implicare și onoare.

O viață dăruită tinerilor și comunității

Cu o carieră vastă în administrația publică și în coordonarea de proiecte civice și sociale, Vasile Halașanu a fost, din 1990 până în 2021, una dintre figurile-cheie ale Fundației Județene pentru Tineret Botoșani. Sub conducerea sa, Casa Tineretului nu a fost doar o clădire. A fost un refugiu, o școală a implicării, un loc unde generații întregi și-au descoperit vocația și curajul.

Chiar și după retragerea din funcția executivă, a rămas sufletul din umbră – omul care încuraja, care dădea sfaturi, care deschidea uși și minți. Un spirit viu, atent, blând, dar ferm în convingeri. Un vizionar.

Publicitate

 

„Nu l-am pierdut. L-am câștigat pentru totdeauna”

Cristina Cărciuț, actualul președinte al fundației, i-a dedicat un mesaj cutremurător:

„Vasile Halașanu nu a fost doar un fost președinte al fundației. A fost sufletul ei. A fost omul care a înțeles, cu zeci de ani în urmă, cât de esențial este ca tinerii să aibă un spațiu al lor, o comunitate a lor, o voce. Și nu s-a mulțumit să vorbească despre asta. A acționat. A construit. A protejat. A fost, mereu, cu un pas înaintea timpului.
Mă înclin în fața unui destin care a atins atât de mulți oameni. Și mă angajez, în numele unei întregi generații de tineri, că vom păstra viu acest loc și idealurile lui. Nu l-am pierdut pe Vasile Halașanu. L-am câștigat pentru totdeauna în amintirea noastră colectivă”, 

O moștenire vie

Numele lui Vasile Halașanu va rămâne scris în conștiința unei comunități întregi ca simbol al solidarității, al implicării autentice și al credinței în potențialul tinerilor. A iubit fără zgomot. A construit fără să ceară. A lăsat în urmă nu doar amintiri, ci fapte și locuri care vor vorbi despre el și mâine.

Iar joi, când pământul a primit trupul său, aplauzele celor prezenți nu au fost un rămas bun, ci o recunoaștere tăcută că unele vieți nu se încheie, ci devin exemplu.

Citeste mai mult

Eveniment

OFICIAL: CCR a decis că declarațiile de AVERE nu se mai publică și nu mai cuprind bunurile soților și copiilor

Publicat

acum 5 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

Curtea Constituțională a decis joi că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor, relatează Agerpres.ro

Potrivit unui comunicat transmis joi, cu majoritate de voturi, CCR a declarat neconstituțional art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1’.

În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.

‘Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia’, precizează CCR.

Judecătorii constituționali argumentează că o declarație pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.

‘În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere’, este motivarea oferită de CCR.

Publicitate

De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituționale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.

Art. 12 alin (6) prevede: ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii’.

Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: ‘Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii’.

Conform CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituțiilor unde activează cei care trebuie să-și declare averile, deoarece se încalcă ‘dreptul la protecția vieții private’.

‘În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale
criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții
private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege’, este explicația oferită de CCR.

CCR menționează că această decizie produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

‘Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice’, mai spun judecătorii.

Potrivit unor surse din instituție, raportor în acest caz a fost Attila Varga, care a avut – înainte de a ajunge judecător la CCR – șase mandate de parlamentar din partea UDMR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending