Connect with us

Actualitate

Totul despre Luna DECEMBRIE la români: Sărbători, tradiții, superstiții și obiceiuri din ultima lună a anului

Publicat

Publicitate

Prima lună a iernii, Decembrie, se mai numeşte popular Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie, relatează alba24.ro.

Este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian – cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Decembrie: evenimente astronomice

În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 31 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Curentul de în meteori, Geminidele produc în timpul fazei maxime între 60-80 meteori în perioada de 13/14 decembrie. Luna este plină 72%. Curent meteoric Urside este activ între 13 – 24 dec. 2022.

Publicitate

Curent meteoric Urside înregistrează faza maximă 21/22 decembrie, cu un număr de 5-10 meteori pe oră. Uneori se produc adevărate erupţii cu până în 100 de pe oră meteori. Luna este plină 3%, potrivit Meteor Shower Calendar | IMO.

Solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la ora 23.38, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Fazele lunii și zodiac

La data de 22 decembrie, se face trecerea de la Săgetător în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european şi reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).

Fazele Lunii se produc la: 8 decembrie – Lună Plină 06 h 08 m (Luna începe să descrească); 16 decembrie – Luna la Ultimul Pătrar 10 h 56 m; 23 decembrie – Lună Nouă 12 h 17 m (Luna începe să crească); 30 decembrie – Luna la Primul Pătrar la 03 h 21 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Luna decembrie: sărbători, obiceiuri, tradiții, superstiții

Luna decembrie este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului, potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (Ion Ghinoiu).

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru – bradul sau stejarul – tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul – reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul – reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Moș Nicolae

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii).

Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an. La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Ignatul – 20 decembrie

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

  • Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.
  • Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.
  • Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.
  • Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.
  • O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie).

În tradiția populară, se spune că Maica Domnului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun.

Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

  • În noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor. În această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos. Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
  • Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid. Minunea nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
  • O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui. Motivul: ne va zbura norocul din casă.
  • În multe regiuni ale țării de Ajunul Crăciunului, preotul umblă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos
  • Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun
  • În ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele. Apoi să le împrăștie prin casă: aceste surcele se numesc “pui”
  • Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun.  Dacă fac asta o să le meargă bine și să nu o să le piardă la roit
  • Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate. Așa le vor avea și în anul următor.
  • La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă. După sărbători se va da vacilor să o mănânce. Astfel le va merge bine și se vor înmulți.
  • În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși tot anul.
  • În unele locuri, există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

  • În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.
  • Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
  • Se consideră că aceia care s-au născut în ziua de Crăciun vor avea noroc în viață.
  • O superstiție populară este legată de vremea din această zi. Astfel, dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă. Totodată, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
  • O altă superstiție privitoare la noroc spune că, dacă nu ai împodobit locuința cu crenguțe de vâsc, vei avea ghinion tot anul.
  • Noroc vei avea și în cazul în care ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri.

Sfântul Ștefan – 27 decembrie, a treia zi de Crăciun

Sfântul Ștefan este sărbătorit a de credincioșii ortodocși și greco-catolici în 27 decembrie, a treia zi de Crăciun. Este cunoscut ca primul martir ucis pentru că mărturisise credința lui Iisus. Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu.

  • O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfăţişează pe acest martir. Sfântul îi ajută pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
  • Tradiţia mai spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
  • În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
  • Se mai spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
  • În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Revelionul

Revelionul – ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

Anul 2023, din punct de vedere astronomic va avea 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, fiind, deci, un an obişnuit.

  • Una dintre superstițiile legate de noaptea dintre ani se referă la vestimentație. Se spune că hainele noi, dar și cele de culoare roșie, purtate în noaptea dintre ani aduc noroc în dragoste și la bani
  • este bine să bei șampanie, pentru a avea parte de belșug
  • cine mănâncă pește în noaptea de Revelion „va trece ca peștele prin apă” în noul an, iar consumarea cărnii de pui sau găină în noaptea dintre ani aduce ghinion
  • e bine să se mănânce 12 boabe de struguri și să se pună 12 dorințe, fiecare pentru câte o lună a anului ce începe; se spune că boabele de strugure și stafidele aduc bani
  • cei care au bani în buzunare în noaptea dintre ani vor avea bani tot anul
  • fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cutremur în sistemul de sănătate: Guvernul anunță sancțiuni pentru medici și spitale, dar și schimbări majore pentru pacienți

Publicat

Publicitate

Guvernul Bolojan a prezentat luni un set de măsuri menite să reformeze sistemul sanitar. Inițiativa vizează creșterea transparenței în utilizarea fondurilor publice, combaterea fraudei, optimizarea rețelei de spitale și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale de calitate, scrie alba24.ro.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat. Se urmărește o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate.

”Ne propunem o schimbare profundă de abordare: banii din sănătate trebuie să meargă către pacient și către tratamente de calitate, nu către scheme financiare netransparente. Reforma nu înseamnă tăieri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a declarat Alexandru Rogobete, citat de Mediafax.

UPDATE: Rogobete a anunțat că primele măsuri de reformă în sistemul sanitar prezentate luni vor fi aplicate începând cu 1 august, după consultări cu sindicatele, asociațiile de pacienți, organizațiile profesionale și instituțiile-cheie din domeniu.

Reforma sistemului sanitar. Măsuri propuse

Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu.

Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut.

Publicitate

Eliminarea unor practici frauduloase

În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%.

Ministrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare.

Fără coplată pentru unii pacienți

Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private.

„Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete.

Reorganizare a rețelei de spitale

Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale.

Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri.

Rectificare bugetară de 10 miliarde lei

Pentru sistemul sanitar este necesară o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei, a afirmat, luni, premierul Ilie Bolojan, care a adăugat că această sumă reprezintă, în condițiile actuale, ”o presiune mare” pe bugetul de stat.

”Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în așa fel încât, pe de o parte, să putem să aducem facturile restante la zi – pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele – și, de asemenea, să putem funcționa până la finalul anului. Pentru asta, ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condițiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”, a declarat Bolojan, potrivit Agerpres.

El a menționat că sistemul de sănătate a acumulat ”probleme mari” în ultimii ani, iar unul dintre aspectele care îi afectează buna funcționare este creșterea accelerată a cheltuielilor.

”Un aspect major este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să susținem această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuielile care sunt alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât am înregistrat în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Pe cale de consecință, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli”, a explicat prim-ministrul.

Criterii de performanță pentru salarizarea medicilor

”Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operații. Și ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea funcției de performanță, în așa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiți în principal în funcție de performanța pe care o fac”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a punctat cazurile de șefi de secții din spitale care nu sunt numiți de managerii unităților sanitare. ”Iar dacă sunt numiți de alte instituții, cum sunt universitățile de medicină, de exemplu, sau facultățile de medicină, și nu au un raport de performanță încheiat fără echivoc, cu indicatori clari, cu cei care conduc spitalul, vă puteți da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are, în echipele de management, pe șefii de secție, presați de indicatori să facă performanță, să livreze servicii de calitate și eficiente”, a explicat Ilie Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu izbucnit într-o gospodărie din Sadoveni. O anexă a fost cuprinsă de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Sadoveni. O anexă a fost cuprinsă de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui scurtcircuit.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Manoleasa. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Aceștia au constatat faptul că ardea acoperișul anexei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă. A ars acoperișul casei pe o suprafața de aproximativ 70 de metri pătrați. S-a salvat și protejat bunurile din interiorul anexei, dar și casa.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

Publicitate

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Activități de educație pentru promovarea integrității desfășurate la Spitalului Județean de Urgență MAVROMATI Botoșani

Publicat

Publicitate

În săptămâna 14-18 iulie 2025, ofițerii de poliție din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoșani au desfășurat, în cadrul protocolului de colaborare încheiat cu Spitalului Județean de Urgență MAVROMATI Botoșani, activități de educație pentru promovarea integrității cu personalul din cadrul secției psihiatrie, precum și cu persoane care s-au adresat acestei unități medicale pentru a beneficia  de  servicii de sănătate.

În cadrul întâlnirilor cu cadrele medicale și personalul auxiliar, în cadrul tematicii ,,CUM FACEM FAȚĂ CORUPȚIEI?”, au fost prezentate aspecte referitoare la structura organizatorică și competențele Direcției Generale Anticorupție, ca unică structură  de prevenire în arsenalul instituțiilor prevăzute în Strategia Națională Anticorupție implicate în lupta împotriva corupției, subliniind importanța și rolul  prevenției, atât în domeniul sănătății publice, cât și al corupției.

Astfel, pornind de la  misiunea și obiectivele instituției beneficiare, comparativ cu cele ale  Ministerului Afacerilor Interne, ca instituții care au în centru cetățeanul/pacientul, respectiv viața și sănătatea acestuia, au fost prezentate noțiuni juridice referitoare la termenul de funcționar public și răspunderea în planul implicării în acte de corupție a personalului medical, infracțiunile de corupție, tangente domeniului abordat, modalități de sesizare a faptelor de corupție, obligația  atitudinea/reacția  față de corupție, consecințele implicării în fapte de corupție.

Au fost prezentate și dezbătute spețe instrumentate la nivelul DGA, în care au fost implicate cadre medicale, iar în susținerea acestora și au fost difuzate materiale audio-video. Activitățile au fost interactive și au avut un feedback pozitiv, fiind oferite clarificări cu privire la dilemele și întrebările formulate de participanți.

Atât în cadrul activităților susținute împreună cu cadrele medicale, cât și cu cetățenii,  au fost popularizate sistemul telefonic Call-center anticorupție 0800806806, modul de funcționare al acestuia și campania națională ,,E TIMPUL SĂ NU MAI DĂM ȘI NOI CEVA!”, obiectivele și sloganurile acesteia, auditoriul fiind încurajat să adopte atitudinile necesare menținerii unui comportament integru.

În vederea realizării unei comunicări eficiente cu instituția noastră, reamintim faptul că la nivelul județului Botoșani, Direcția Generală Anticorupție este reprezentată de Serviciul Județean Anticorupție Botoșani, cu sediul în municipiul Botoșani, Bulevardul Mihai Eminescu nr. 57, jud. Botoșani, telefon: 0231507128, fax: 0231507120, e-mail: botosani.dga@mai.gov.ro, date de contact la care cetățenii pot sesiza faptele de corupție săvârșite de personalul MAI.

Publicitate

 

SERVICIUL JUDEȚEAN ANTICORUPȚIE BOTOȘANI

Citeste mai mult

Educație

Rezultatele finale înregistrate la proba scrisă din cadrul Examenului național pentru definitivare în învățământ – sesiunea 2025, după soluționarea contestațiilor

Publicat

Publicitate

La nivelul județului Botoșani, rata mediilor peste 8 (opt), obținute de candidații care au susținut proba scrisă a crescut la 73,6%, față de 69,6%, înainte de contestații.

La nivel național, procentul candidaților care au obținut medii peste 8,00 este de 69,2%.

Anul acesta, la nivelul județului Botoșani, au fost depuse 36 de contestații la proba scrisă. Toate notele contestate au fost modificate, după cum urmează: pentru 18 lucrări contestate notele inițiale au fost mărite, pentru 18 lucrări notele inițiale au fost micșorate.

Media minimă de promovare a examenului este 8 (opt). Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, și obiectivul acestui examen național.

„Cu un procent de promovare superior celui național, ne bucurăm să vedem că eforturile constante de formare și susținere a profesorilor debutanți dau roade. Acest rezultat demonstrează calitatea resursei umane din învățământul botoșănean. Îi felicit pe toți cei care au promovat și le urez succes în parcursul lor profesional!” a declarat prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending