Connect with us

Actualitate

Totul despre Luna DECEMBRIE la români: Sărbători, tradiții, superstiții și obiceiuri din ultima lună a anului

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Prima lună a iernii, Decembrie, se mai numeşte popular Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie, relatează alba24.ro.

Este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian – cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Decembrie: evenimente astronomice

În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 31 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Curentul de în meteori, Geminidele produc în timpul fazei maxime între 60-80 meteori în perioada de 13/14 decembrie. Luna este plină 72%. Curent meteoric Urside este activ între 13 – 24 dec. 2022.

Publicitate

Curent meteoric Urside înregistrează faza maximă 21/22 decembrie, cu un număr de 5-10 meteori pe oră. Uneori se produc adevărate erupţii cu până în 100 de pe oră meteori. Luna este plină 3%, potrivit Meteor Shower Calendar | IMO.

Solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la ora 23.38, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Fazele lunii și zodiac

La data de 22 decembrie, se face trecerea de la Săgetător în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european şi reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).

Fazele Lunii se produc la: 8 decembrie – Lună Plină 06 h 08 m (Luna începe să descrească); 16 decembrie – Luna la Ultimul Pătrar 10 h 56 m; 23 decembrie – Lună Nouă 12 h 17 m (Luna începe să crească); 30 decembrie – Luna la Primul Pătrar la 03 h 21 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Luna decembrie: sărbători, obiceiuri, tradiții, superstiții

Luna decembrie este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului, potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (Ion Ghinoiu).

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru – bradul sau stejarul – tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul – reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul – reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Moș Nicolae

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii).

Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an. La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Ignatul – 20 decembrie

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

  • Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.
  • Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.
  • Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.
  • Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.
  • O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie).

În tradiția populară, se spune că Maica Domnului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun.

Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

  • În noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor. În această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos. Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
  • Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid. Minunea nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
  • O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui. Motivul: ne va zbura norocul din casă.
  • În multe regiuni ale țării de Ajunul Crăciunului, preotul umblă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos
  • Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun
  • În ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele. Apoi să le împrăștie prin casă: aceste surcele se numesc “pui”
  • Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun.  Dacă fac asta o să le meargă bine și să nu o să le piardă la roit
  • Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate. Așa le vor avea și în anul următor.
  • La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă. După sărbători se va da vacilor să o mănânce. Astfel le va merge bine și se vor înmulți.
  • În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși tot anul.
  • În unele locuri, există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

  • În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.
  • Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
  • Se consideră că aceia care s-au născut în ziua de Crăciun vor avea noroc în viață.
  • O superstiție populară este legată de vremea din această zi. Astfel, dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă. Totodată, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
  • O altă superstiție privitoare la noroc spune că, dacă nu ai împodobit locuința cu crenguțe de vâsc, vei avea ghinion tot anul.
  • Noroc vei avea și în cazul în care ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri.

Sfântul Ștefan – 27 decembrie, a treia zi de Crăciun

Sfântul Ștefan este sărbătorit a de credincioșii ortodocși și greco-catolici în 27 decembrie, a treia zi de Crăciun. Este cunoscut ca primul martir ucis pentru că mărturisise credința lui Iisus. Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu.

  • O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfăţişează pe acest martir. Sfântul îi ajută pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
  • Tradiţia mai spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
  • În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
  • Se mai spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
  • În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Revelionul

Revelionul – ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

Anul 2023, din punct de vedere astronomic va avea 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, fiind, deci, un an obişnuit.

  • Una dintre superstițiile legate de noaptea dintre ani se referă la vestimentație. Se spune că hainele noi, dar și cele de culoare roșie, purtate în noaptea dintre ani aduc noroc în dragoste și la bani
  • este bine să bei șampanie, pentru a avea parte de belșug
  • cine mănâncă pește în noaptea de Revelion „va trece ca peștele prin apă” în noul an, iar consumarea cărnii de pui sau găină în noaptea dintre ani aduce ghinion
  • e bine să se mănânce 12 boabe de struguri și să se pună 12 dorințe, fiecare pentru câte o lună a anului ce începe; se spune că boabele de strugure și stafidele aduc bani
  • cei care au bani în buzunare în noaptea dintre ani vor avea bani tot anul
  • fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Educație

Gradație de merit 2025: Înscrierile la concurs încep din 5 mai. Condiții, acte necesare, calendar

Publicat

acum 10 ore

vineri, 11.04.2025

de

Publicitate

Gradație de merit 2025: Ministerul Educației a anunțat calendarul oficial și metodologia de desfășurare a concursului. Înscrierile se fac în perioada 5-9 mai, scrie alba24.ro.

Gradaţia de merit se acordă prin concurs și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani, pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean, potrivit legislației în vigoare.

La înscrieri, se acceptă doar documente justificative emise de unităţi de învăţământ preuniversitar, de instituții de învățământ superior, de inspectorate școlare, case ale corpului didactic, centre de excelență, CJRAE/CMBRAE, precum și de Ministerul Educației și Cercetării și de instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, potrivit metodologiei.

Documentele emise de alte instituții, organizații non guvernamentale, sau organisme instituționale, pot fi depuse și acceptate ca documente justificative numai în condițiile în care sunt vizate prin semnătură/certificate de directorul unității de învățământ sau de un reprezentant al inspectoratului școlar.

Gradație de merit 2025: acte necesare

Dosarul de înscriere va cuprinde documente numerotate pe fiecare pagină şi consemnate în opis:

  • opisul dosarului, în două exemplare, dintre care unul se restituie candidatului, cu semnătura sa şi a conducerii unităţii/instituţiei de învăţământ, în care sunt consemnate documentele existente, cu precizarea paginilor aferente
  • cererea-tip, elaborată de inspectoratul şcolar, în care candidatul îşi precizează opţiunea
  • adeverinţă/adeverinţe cu calificativele din anii şcolari evaluaţi
  • adeverinţă de vechime în învățământ
  • fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit elaborată de inspectoratul şcolar la categoria de personal didactic la care candidează, cu punctajul completat la rubrica (auto)evaluare
  • raportul de activitate pentru perioada evaluată, ce trebuie să respecte ordinea criteriilor/subcriteriilor din fişa de (auto)evaluare şi să conţină trimiteri explicite la documentele justificative  din dosar
  • declaraţia pe propria răspundere prin care candidatul confirmă că documentele depuse la dosar îi aparţin şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform modelulului prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta metodologie
  • documentele justificative, grupate pe criteriile şi subcriteriile din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit, elaborată de inspectoratul şcolar la categoria de personal didactic la care candidează.

Gradație de merit 2025: calendar

  • 28-30 aprilie: aprobarea numărului de locuri repartizare pe categorii de personal și discipline/domenii de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar
  • 28-30 aprilie: comunicarea fițelor de autoevaluare, a numărului gradațiilor de merit și a punctajului minim pe categorii de personal/discipline/domenii/niveluri de învățământ, de către inspectoratul școlar
  • 5-9 mai: depunerea dosarelor la secretariatul unităţii de învăţământ
  • 14-30 mai: analizarea candidaturilor de către inspectorul şcolar care coordonează disciplina și de către comisia de evaluare; aprobarea punctajelor acordate/ afişarea listei cu punctajele, la avizierul şi pe site-ul IȘJ
  • 2-3 iunie: depunerea/transmiterea contestaţiilor privind; stabilirea numărului gradaţiilor de merit ce pot fi redistribuite
  • 4-12 iunie: soluţionarea contestaţiilor; validarea rezultatelor finale ale concursului; afişarea acestora
  • Până în 1 august: emiterea ordinului ministrului Educației și Cercetării pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare

Publicat

acum 10 ore

vineri, 11.04.2025

de

Publicitate

Joia Mare este o zi importantă din Săptămâna Patimilor, în care se comemorează evenimente semnificative din viața lui Iisus Hristos, înainte de răstignirea sa. Această zi este cunoscută și sub numele de Joia Patimilor și are o semnificație profund religioasă în tradiția ortodoxă, fiind marcată prin diverse obiceiuri și ritualuri.

Semnificația religioasă

Conform Evangheliei, în Joia Mare, Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor săi pentru a le arăta smerenia și iubirea de slujire, demonstrând astfel că cei mari trebuie să fie umili și să slujească celor mici. Acest gest este simbolic pentru iubirea și slujirea unii altora, un act de smerenie și de dăruire.

Tot în această zi, Iisus a instituit Euharistia, cunoscută ca Cina cea de Taină, când a împărțit pâinea și vinul ca simbol al trupului și sângelui său, prefigurând astfel sacrificiul său pe cruce. Acesta este un moment de mare importanță în creștinism, deoarece Sfintele Taine ale Euharistiei sunt continuate de Biserica Ortodoxă și de celelalte confesiuni creștine.

În Joia Mare, se remarcă și momentul trădării lui Iuda Iscarioteanul, care, din dorința de a-l vinde pe Iisus, s-a înțeles cu preoții să-l predea pentru 30 de arginți. Aceasta este o parte esențială a patimilor lui Hristos.

Obiceiuri și tradiții

Publicitate

Vopsirea ouălor: În tradiția ortodoxă, în Joia Mare, gospodinele vopsesc ouă roșii. Ouăle simbolizează viața, iar vopsirea lor în roșu reprezintă sângele lui Hristos vărsat pe cruce. Acesta este un obicei vechi, legat de celebrarea Învierii.

Spovedania și împărtășania: Mulți credincioși merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși, pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare a Paștelui.

Slujbe speciale: În biserici, se oficiază slujbe speciale în Joia Mare, iar în unele locații se țin Prohodul Domnului, care se cântă în memoria jertfei lui Iisus. În unele tradiții, se face Udatul în biserică, un obicei în care preoții stropesc cu apă sfințită credincioșii, simbolizând curățirea de păcate.

Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare

Ouăle roșii simbolizează viața, renașterea și sacrificiul, având o semnificație puternică în tradițiile religioase, în special în contextul Paștelui Ortodox. Culoarea roșie este asociată cu sângele lui Iisus Hristos, care a fost răstignit pentru mântuirea oamenilor. Astfel, ouăle roșii reprezintă jertfa Mântuitorului, dar și învierea Sa, fiind un simbol al Învierii și al înnoirii vieții.

În tradiția ortodoxă, ouăle se vopsesc în Joia Mare, o zi semnificativă din Săptămâna Patimilor. Aceasta este ziua în care Iisus a spălat picioarele ucenicilor, un act de smerenie, și este, de asemenea, ziua în care are loc pregătirea pentru sărbătoarea Învierii. Vopsirea ouălor în această zi reprezintă un ritual de pregătire pentru Paște, simbolizând curățirea și sfințirea, dar și începerea unui nou ciclu de viață spirituală.

Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare sunt considerate mai puternice, fiind binecuvântate și încărcate cu o energie spirituală specială. De asemenea, în multe tradiții, ouăle roșii sunt folosite în jocuri și obiceiuri populare, precum ciocnirea ouălor, care simbolizează lupta dintre viață și moarte, dar și între bine și rău.

Citeste mai mult

Actualitate

S-a atribuit contractul pentru ultimul lot al Autostrăzii A7 Pașcani – Suceava: Umbrărescu va construi încă 29 de kilometri de autostradă

Publicat

acum 11 ore

vineri, 11.04.2025

de

Publicitate

Câștigătorul contractului pentru construcția ultimului lot al Autostrăzii Pașcani – Suceava (A7) a fost desemnat oficial astăzi, vineri, 11 aprilie, a anunțat Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Antreprenorul român Spedition UMB, deținut de Dorinel Umbrărescu, a obținut contractul în valoare de 2,86 miliarde de lei (fără TVA), suma fiind alocată pentru proiectarea și execuția a 29 de kilometri de autostradă.

Potrivit Ministerului Transporturilor, contractul include o perioadă de 6 luni pentru proiectare, urmată de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou segment – Lotul 2 – se va întinde între Nodul Rutier Roșcani și estul municipiului Suceava, unde se va conecta cu tronsonul Suceava – Siret.

Pe traseul lotului vor fi realizate 44 de structuri, dintre care două sunt considerate de complexitate tehnică ridicată: un pod cu lungimea de 845,10 metri peste Râul Siret și DJ208C, respectiv un pasaj peste calea ferată CF511, în lungime de 625,10 metri.

După cum a explicat Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol, un element cheie al acestui lot îl reprezintă construirea unui nod rutier în zona de est a municipiului Suceava, care va permite conexiunea directă cu Aeroportul Internațional Suceava și cu DN29, printr-un drum de legătură.

În total, pe acest tronson vor fi amenajate trei noduri rutiere: Nodul Roșcani, care va asigura accesul la autostradă, Nodul Dumbrăveni, situat la intersecția cu DJ208B (Verești – Dumbrăveni), și Nodul Aeroport Suceava.

Publicitate

Totodată, contractul mai prevede construirea a două parcări de scurtă durată și două spații de servicii, fiecare dintre acestea fiind echipate cu infrastructura necesară pentru minimum opt stații de încărcare a vehiculelor electrice.

Finanțarea lucrărilor este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, iar semnarea contractului se va putea face peste zece zile, în absența eventualelor contestații.

După finalizarea acestui ultim tronson, întreaga autostradă Pașcani – Suceava va avea o lungime totală de 62 de kilometri, parte integrantă din Autostrada Moldovei (A7), care va lega nordul țării de Capitală, contribuind decisiv la dezvoltarea infrastructurii din regiunea Moldovei.

Citeste mai mult

Eveniment

Salariul mediu net a crescut în februarie. Iată domeniile cu cele mai mari câștiguri

Publicat

acum 11 ore

vineri, 11.04.2025

de

Publicitate

Salariul mediu net a ajuns la 5.351 lei în luna februarie 2025, înregistrând o creștere de 23 de lei (+0,4%) comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Cele mai mari creșteri salariale au fost consemnate în sectorul fabricării produselor din tutun (+33,9%) și în cel al activităților auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii (+30,2%), scrie alba24.ro.

Câștigul salarial mediu brut a fost 8.932 lei, cu 22 lei (+0,2%) mai mare decât în luna ianuarie 2025, scrie Agerpres.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (11.619 lei) și în fabricarea produselor din tutun (10.860 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.263 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.345 lei).

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 9,7%.

Indicele câștigului salarial real a fost 104,5% în luna februarie 2025 față de luna februarie 2024. Indicele câștigului salarial real a fost 99,5% în luna februarie 2025 față de luna ianuarie 2025. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 249,3%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025.

„În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației”, precizează INS.

Publicitate

În luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câștigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de creșteri, cât și de scăderi. Astfel, creșterile câștigului salarial mediu net din activitățile sectorului economic au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale, al 13-lea salariu sau prime pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum și de realizările de producție ori încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte).

În ce domenii au fost înregistrate cele mai semnificative creșteri
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 33,9% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 30,2% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii.

Totodată, au fost creșteri între 6,5% și 12,5% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacții imobiliare, activități profesionale, științifice și tehnice.

Alte creșteri, între 2,5% și 6%, au fost consemnate în alte activități extractive, cercetare-dezvoltare, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), construcții, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), transporturi pe apă.

Scăderi ale câștigului salarial
Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna ianuarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 12,7% în industria metalurgică, respectiv cu 11,5% în extracția minereurilor metalifere; între 4,5% și 8,5% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, extracția petrolului brut și a gazelor naturale, extracția cărbunelui superior și inferior, transporturi aeriene, activități de servicii anexe extracției.

Totodată, au fost consemnate scăderi între 2% și 4% în activități de editare, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activități și servicii de decontaminare), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, activități de spectacole, culturale și recreative, fabricarea echipamentelor electrice, depozitare și activități auxiliare pentru transport, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, transporturi terestre și transporturi prin conducte.

În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a crescut ușor comparativ cu luna precedentă în administrația publică (+0,8%), în timp ce în sănătate și asistență socială (-1,8%), respectiv în învățământ (-1,1%) a înregistrat ușoare scăderi.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending