Actualitate
Totul despre Luna DECEMBRIE la români: Sărbători, tradiții, superstiții și obiceiuri din ultima lună a anului
Prima lună a iernii, Decembrie, se mai numeşte popular Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie, relatează alba24.ro.
Este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).
Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian – cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.
Decembrie: evenimente astronomice
În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 31 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.
Curentul de în meteori, Geminidele produc în timpul fazei maxime între 60-80 meteori în perioada de 13/14 decembrie. Luna este plină 72%. Curent meteoric Urside este activ între 13 – 24 dec. 2022.
Curent meteoric Urside înregistrează faza maximă 21/22 decembrie, cu un număr de 5-10 meteori pe oră. Uneori se produc adevărate erupţii cu până în 100 de pe oră meteori. Luna este plină 3%, potrivit Meteor Shower Calendar | IMO.
Solstițiul de iarnă
Solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la ora 23.38, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Fazele lunii și zodiac
La data de 22 decembrie, se face trecerea de la Săgetător în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european şi reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).
Fazele Lunii se produc la: 8 decembrie – Lună Plină 06 h 08 m (Luna începe să descrească); 16 decembrie – Luna la Ultimul Pătrar 10 h 56 m; 23 decembrie – Lună Nouă 12 h 17 m (Luna începe să crească); 30 decembrie – Luna la Primul Pătrar la 03 h 21 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Luna decembrie: sărbători, obiceiuri, tradiții, superstiții
Luna decembrie este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului, potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (Ion Ghinoiu).
Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru – bradul sau stejarul – tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul – reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul – reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).
Moș Nicolae
Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.
Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.
Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.
În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii).
Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.
Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an. La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.
Ignatul – 20 decembrie
Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.
În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).
- Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.
- Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.
- Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.
- Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.
- O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.
Moș Ajun, Moș Crăciun
Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie).
În tradiția populară, se spune că Maica Domnului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun.
Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.
- În noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor. În această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos. Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
- Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid. Minunea nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
- O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui. Motivul: ne va zbura norocul din casă.
- În multe regiuni ale țării de Ajunul Crăciunului, preotul umblă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos
- Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun
- În ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele. Apoi să le împrăștie prin casă: aceste surcele se numesc “pui”
- Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun. Dacă fac asta o să le meargă bine și să nu o să le piardă la roit
- Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate. Așa le vor avea și în anul următor.
- La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă. După sărbători se va da vacilor să o mănânce. Astfel le va merge bine și se vor înmulți.
- În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși tot anul.
- În unele locuri, există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.
Crăciunul — 25 decembrie
Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.
- În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.
- Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
- Se consideră că aceia care s-au născut în ziua de Crăciun vor avea noroc în viață.
- O superstiție populară este legată de vremea din această zi. Astfel, dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă. Totodată, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
- O altă superstiție privitoare la noroc spune că, dacă nu ai împodobit locuința cu crenguțe de vâsc, vei avea ghinion tot anul.
- Noroc vei avea și în cazul în care ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri.
Sfântul Ștefan – 27 decembrie, a treia zi de Crăciun
Sfântul Ștefan este sărbătorit a de credincioșii ortodocși și greco-catolici în 27 decembrie, a treia zi de Crăciun. Este cunoscut ca primul martir ucis pentru că mărturisise credința lui Iisus. Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu.
- O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfăţişează pe acest martir. Sfântul îi ajută pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
- Tradiţia mai spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
- În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
- Se mai spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
- În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
Revelionul
Revelionul – ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.
Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.
Anul 2023, din punct de vedere astronomic va avea 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, fiind, deci, un an obişnuit.
- Una dintre superstițiile legate de noaptea dintre ani se referă la vestimentație. Se spune că hainele noi, dar și cele de culoare roșie, purtate în noaptea dintre ani aduc noroc în dragoste și la bani
- este bine să bei șampanie, pentru a avea parte de belșug
- cine mănâncă pește în noaptea de Revelion „va trece ca peștele prin apă” în noul an, iar consumarea cărnii de pui sau găină în noaptea dintre ani aduce ghinion
- e bine să se mănânce 12 boabe de struguri și să se pună 12 dorințe, fiecare pentru câte o lună a anului ce începe; se spune că boabele de strugure și stafidele aduc bani
- cei care au bani în buzunare în noaptea dintre ani vor avea bani tot anul
- fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Accident grav la Flămânzi: Cinci persoane, inclusiv un pieton, au ajuns la spital după un eveniment rutier
Eveniment
FOTO&VIDEO: Sub acoperământul Maicii Domnului, Parohia Talpa și-a primit noul păstor. Părintele Daniel Anechitei a fost așteptat cu bucurie de enoriași
Duminică a fost zi de aleasă bucurie duhovnicească pentru credincioșii Parohiei „Nașterea Maicii Domnului” din satul Talpa, comuna Blândești, județul Botoșani. Sub ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, comunitatea s-a adunat mai întâi la slujba Paraclisului Maicii Domnului, cerând ajutor, luminare și întărire pentru noul început. Abia apoi, într-o atmosferă de rugăciune și emoție, a avut loc ceremonia de învestire a noului păstor duhovnicesc, pr. Daniel Anechitei, săvârșită de părintele protopop Petru Fercal.
Cu mic, cu mare, credincioșii au fost prezenți la acest moment de rânduială bisericească. Alături de noul paroh s-au aflat numeroși preoți din cercul misionar, veniți să-i fie aproape la începutul slujirii. Evenimentul a fost onorat și de prezența părintelui inspector Liviu Botezatu, care a adresat un cuvânt de îndemn și întărire.
Primarul comunei Blândești, Stelian Maxim, a fost primul dintre enoriași care i-a urat bun-venit părintelui Daniel Anechitei, dorindu-i slujire rodnică și asigurându-l de sprijinul autorităților locale, în folosul întregii comunități.
Un moment de profundă emoție l-a constituit cuvântul de mulțumire al părintelui Constantin Leonte, fostul paroh, care și-a încheiat slujirea cu pace și recunoștință. „Am dorit să așez la inimile dumneavoastră un gând de mulțumire. Dau slavă lui Dumnezeu care m-a învrednicit de această sfântă lucrare. M-am bucurat de sprijinul Înaltpreasfințitului Teofan, al părinților mei, al părintelui protopop, al autorităților locale, dar și al dragilor enoriași, cu care am petrecut ca într-o adevărată familie. Mulțumesc tuturor că ați adăugat o părticică din experiența dumneavoastră la experiența mea”, a spus părintele Constantin.
La rândul său, noul paroh, pr. Daniel Anechitei, a vorbit cu emoție și smerenie despre chemarea primită. „Cu emoție și cu recunoștință stau în fața dumneavoastră și mulțumesc lui Dumnezeu că m-a chemat și mi-a încredințat această slujire”, a spus cu emoție în glas.
În cuvântul său, părintele a amintit pe cei care l-au sprijinit pe drumul formării și slujirii sale, subliniind că misiunea preoțească se împlinește doar în comuniune cu ierarhii, cu preoții împreună-slujitori și cu credincioșii încredințați spre păstorire.
Un discurs cu puternic caracter mobilizator a fost rostit și de părintele inspector Liviu Botezatu, care a vorbit despre responsabilitatea slujirii, jertfă și statornicie în lucrarea pastorală. Cuvântul său integral poate fi urmărit în materialul video care însoțește acest articol.
Părintele Daniel Anechitei s-a evidențiat de mic copil prin evlavie și credință profundă în Dumnezeu. De la duhovnicul său, părintele Gheorghe Andrișescu, a învățat sensul smereniei și al dragostei față de aproapele. Îndemnat de acesta, a urmat Seminarul Teologic din Botoșani, apoi Facultatea de Teologie din București, continuând să-și zidească viața pe temelia credinței.
Preoteasa Andreea Gabriela și cei cinci copii ai familiei Anechitei au fost prezenți la eveniment, alături de rude și prieteni.
Scurt istoric al Bisericii din Talpa
Biserica a fost construită în anul 1765 din bârne de stejar în satul Cerchejeni de către Stolnicul Constantin Kogalniceanu şi soţia sa Safta.
În anul 1901 terminându-se de construit noua biserică în Cerchejeni s-a pus problema menţinerii în stare bună a vechiului monument istoric. Solutia a fost gasita, 1914, cand s-a luat hotararea demontarii ei si mutarea in satul Talpa. Aici, s-a ridicat din nou, folosindu-se si alt material, lucrarea terminadu-se abia in 1924, iar in 1925 biserica a fost sfintita. In timp biserica a fost extinsa, construindu-se un pronaus din chirpic iar in timpul actualului preot paroh s-a mai construit un pridvor cu clopotnita deasupra. Printre alte lucrari sau mai realizat si pictarea bisericii, constructia unei case parohiale si a unei sali de praznuire. Ansamblul bisericesc se afla in cimitirul parohiei. Multa vreme parohia Talpa a functionat ca filie.
Eveniment
FOTO&VIDEO: Părintele Irinel-Constantin Puiu, noul paroh al Bisericii „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani, a fost învestit de protopopul Petru Fercal
Duminică, 14 decembrie, sub binecuvântarea Sfintei Liturghii, Parohia „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani a primit un nou păstor. Momentul instalării părintelui Irinel-Constantin Puiu a fost trăit cu emoție și rugăciune de întreaga comunitate, fiind, în același timp, prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru slujirea jertfelnică a părintelui Gheorghe Grigorași, care a împlinit aici peste 30 de ani de misiune.
Lăcașul de cult s-a dovedit neîncăpător, iar curtea bisericii a fost, la rândul său, plină de credincioși veniți atât din parohie, cât și din împrejurimi. Oamenii au dorit să fie martori ai acestui moment de continuitate a slujirii, să-l întâmpine cu bucurie pe noul păstor și, în același timp, să-și ia rămas-bun, cu recunoștință și emoție, de la carismaticul părinte Gheorghe Grigorași, cel care vreme de peste trei decenii le-a fost îndrumător, mângâietor și sprijin.
Alături de noul paroh s-au aflat personalități ale vieții bisericești și academice: pr. conf. dr. Paul-Cezar Hârlăoanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași, pr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani, precum și numeroși preoți din municipiu.
În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal a subliniat rânduiala lucrării lui Dumnezeu în Biserică și importanța comuniunii. „Este un moment de bucurie pentru această parohie, pentru că Dumnezeu a rânduit prin experiența sfințiilor lor o slujire care se continuă firesc. Mai ales la oraș este nevoie de o slujire zilnică, cu multă dăruire și deschidere. Dacă este comuniune, atunci Dumnezeu este în mijlocul nostru. Părintele Grigorași a lucrat frumos, cu tact, cu bunătate și cu chip bucuros, ținând unită această comunitate. Nădăjduim că și părintele Puiu va continua, cu aceeași râvnă, această lucrare spre bucuria tuturor”, a spus părintele Petru Ferccal în cuvântul său.
Momentul cel mai emoționant a fost, fără îndoială, cuvântul de rămas-bun al părintelui Gheorghe Grigorași, rostit cu glas tremurat, dar cu inimă plină de mulțumire:
„Astăzi este o zi cu emoții, dar și una de recunoștință. Mă întreb când au trecut cei 33 de ani petrecuți aici… Mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat. Vine vremea când trebuie să predăm ștafeta, pentru că totul în această lume este trecător. Această parohie nu este doar un loc, ci o comunitate închegată, cu credință și responsabilitate. Părinte Irinel, vă încredințez această comunitate cu nădejdea că veți fi un părinte bun și un îndrumător statornic”, a spus părintele Gheorghe, vizibil emoționat.
O slujire ziditoare, începută în vremuri grele
Părintele Gheorghe Grigorași a primit misiunea de a păstori Parohia „Întâmpinarea Domnului” în anul 1992, într-un context marcat de rănile ateismului comunist. Prima slujbă a fost săvârșită într-o biserică aflată într-o stare precară, fără gard, înconjurată de boscheți, un loc pe lângă care noaptea îți era teamă să treci.
Cu răbdare, muncă și credință, părintele nu s-a lăsat descurajat. Spiritul său gospodăresc, susținut de jertfelnicia familiei, a transformat locul într-un spațiu viu de rugăciune și comuniune. Predica sa, uneori directă și tăioasă, alteori caldă și mângâietoare, a trezit conștiințe și a adus la biserică oameni care mult timp stătuseră departe.
Vlăstar altoit pe vița lui Hristos, părintele Gheorghe i-a îndreptat pe cei căzuți, i-a mângâiat pe cei în deznădejde, i-a întărit pe cei statornici și i-a învățat pe cei avuți milostenia.
Părintele Gheorghe Viorel Grigorași s-a născut la 19 ianuarie 1955, în satul Mândrești, comuna Vlădeni, județul Botoșani. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costache” de la Mănăstirea Neamț (1970–1975) și Institutul Teologic de Grad Universitar din București (1976–1980), unde și-a susținut teza de licență despre Starea sufletului în „De civitate Dei” la Fericitul Augustin. A slujit în mai multe parohii, iar din 1992 până în 2024 a fost paroh al Parohiei „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani.
Noul păstor
Noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a câștigat examenul organizat de Arhiepiscopia Iașilor. Hirotonit la 27 iunie 2004 de către P.F. Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a slujit aproape două decenii în Parohia „Sfinții Arhangheli” din Teișoara, comuna Roma, județul Botoșani. În prezent este și preot spiritual al Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani.
În cuvântul adresat credincioșilor, noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a vorbit cu smerenie și emoție despre începutul slujirii sale la Parohia „Întâmpinarea Domnului”, subliniind că această venire nu este o simplă mutare, ci o chemare adânc duhovnicească, purtată cu responsabilitate și rugăciune.
„Cu smerenie în fața dumneavoastră și cu emoție. Venirea mea în mijlocul dumneavoastră nu este o mutare administrativă sau un act formal, ci, prin mila lui Dumnezeu, este o chemare binecuvântată, dar și o cruce. Nu voi fi doar un administrator, ci, înainte de toate, îmi propun să fiu un părinte duhovnicesc, un frate, un rugător pentru fiecare, un slujitor smerit al bucuriilor și mai ales al suferințelor”, a mărturisit părintele Irinel Puiu.
Noul păstor a chemat comunitatea la lucrare comună, la unitate și implicare, amintind că fiecare credincios este purtător de daruri și responsabilități în „via Domnului”. El a subliniat importanța unei vieți liturgice vii, ferite de formalism și răceală, întemeiată pe jertfă, comuniune și dragoste lucrătoare.
Totodată, părintele Irinel Puiu a mulțumit Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru binecuvântare și încrederea acordată, precum și familiei sale, cu un cuvânt aparte de recunoștință adresat soției, preoteasa Daniela, sprijin discret și statornic în bucuriile, dar mai ales în greutățile slujirii preoțești.
Preoteasa Daniela Puiu este absolventă a Facultății de Economie din Iași. În prezent este studentă în anul III la Universitatea de Medicină din Iași și masterand la Facultatea de Chimie Iași (Criminalistică)
Slujirea sa pastorală începe deja în chip concret. Începând de luni, copiii parohiei îl vor întâlni pe noul lor părinte duhovnicesc, alături de doamna preoteasă, primele activități fiind dedicate pregătirii sufletești pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Astfel, sub semnul copilăriei, al curăției și al bucuriei, se așază primele roade ale unei misiuni ce se dorește vie, lucrătoare și plină de har.
Accident grav la Flămânzi: Cinci persoane, inclusiv un pieton, au ajuns la spital după un eveniment rutier
FOTO&VIDEO: Sub acoperământul Maicii Domnului, Parohia Talpa și-a primit noul păstor. Părintele Daniel Anechitei a fost așteptat cu bucurie de enoriași
FOTO&VIDEO: Părintele Irinel-Constantin Puiu, noul paroh al Bisericii „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani, a fost învestit de protopopul Petru Fercal
Când are loc simularea Evaluării Naționale 2026. Calendarul probelor pentru clasa a VIII-a
Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 14 decembrie 2025
Bobul de orez care a uimit Botoșaniul: Poezia lui Eminescu, scrisă pe 4 milimetri, expusă la Memorialul Ipotești
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (412)
Noul Mers al Trenurilor 2025 – 2026, din 14 decembrie: Tarife mai mari pentru călătoriile cu trenul
Amenzi de aproximativ 9.000 de lei și permise reținute în urma unei acțiuni a poliției la Dorohoi
Amenzi de peste 20.000 de lei în urma controalelor poliției la trecerile la nivel cu calea ferată din Dorohoi și Săveni
- Accident grav la Flămânzi: Cinci persoane, inclusiv un pieton, au ajuns la spital după un eveniment rutier
- Ce este „Spiderman”, noul tip de atac phishing. DNSC: „Infractorii pot copia perfect site-urile băncilor”
- FOTO&VIDEO: Sub acoperământul Maicii Domnului, Parohia Talpa și-a primit noul păstor. Părintele Daniel Anechitei a fost așteptat cu bucurie de enoriași
- Creșterea încasărilor ANAF Cluj: Digitalizare, TVA și presiune fiscală. Explicațiile economistului UBB Flavius Rovinaru
VIDEO. 2025, investiții record la Rădăuți-Prut: Școală modernizată, locuințe pentru tineri și infrastructură rutieră în plin proces de finalizare
Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic
Orașul Darabani încheie încă un an bun: Școală nouă, spații verzi modernizate și proiecte importante finalizate
Bucurie la Albești și Tudor Vladimirescu: Profesorii și elevii au transformat Ziua Națională într-o adevărată sărbătoare
VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe
Hănești în 2025: Drumuri modernizate, apă aproape finalizată și noi spații de agrement. Primarul Costel Matei: A fost un an bun
An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
