Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 54 de ani, care în luna august, a.c. a plecat la muncă în Italia, păstrând legătura cu familia în mod constant.

Acest lucru după ce polițiștii au fost informați că din data de 1 noiembrie a.c. aceasta nu a mai putut fi contactată.

NICOARĂ DOINA CARMEN are următoarele semnalmente: 1,62 de m înălțime, 56 de kg, păr blond, ochi căprui, poartă ochelari.

Publicitate

“Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Publicitate

Deputatul Marius Budăi, care a promovat în calitate de ministru al Muncii participarea copiilor la procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor europene pentru drepturile copilului, a votat, marți în Parlament, alături de colegii de la PSD Botoșani proiectul de lege prin care toate autoritățile publice locale și centrale au obligația de a organiza consultări cu tinerii de peste 14 ani pentru stabilirea și actualizarea normelor legislative protecția și promovarea dreptului minorilor.

„Prin adoptarea acestui proiect de lege, România face un pas important orientat spre viitor. În 2019, când România deținea președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, țara noastră a fost primul stat membru UE care a implicat copiii în dezbateri. În calitatea de ministru al Muncii am militat si m-am implicat activ pentru ca această inițiativa să devină lege. Acum prin votul nostru din Parlament, demonstrăm că nu a fost doar excepția, ci o politică publică națională”, a declarat Marius Budăi, candidat PSD Botoșani pentru un Camera Deputaților.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea condiţiilor necesare participării copiilor în procesele decizionale din administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Potrivit proiectului, anual, începând cu anul 2025, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, vor organiza anual, cel puţin o serie de consultări cu copiii.

Publicitate

„O dată cu această lege toți copiii trebuie să știe că au dreptul de a participa la deciziile care le afectează direct dezvoltarea educațională, problemele, interesele și formarea lor ca viitori adulți. Este esențial să se facă auzită vocea copiilor și tinerilor în toate instituțiile din România. De aceea este importantă această lege pe care am susținut-o și am votat-o la începutul săptămânii. De anul viitor vom avea un mecanism dedicat de consultări cu copiii la toate nivelurile administrației publice. Vor fi stabilite obiective concrete privind activitățile dedicate copiilor și oportunităţilor de implicare a acestora și va fi adaptat copiilor conținutul comunicărilor de la fiecare instituție publică”, a subliniat deputatul PSD.

Această inițiativă a început în ianuarie 2019, când a fost creat Boardul Copiilor din România, format din 20 de copii de vârste diferite, din mediu urban și rural, care au crescut în familii sau în sistemul de protecție a copilului, cu origini etnice diverse. Tot procesul a fost susținut de Ministerul Muncii și Justiției Sociale din România, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie și UNICEF în România, în contextul Președinției rotative a Consiliului UE.

https://www.facebook.com/share/15dFwV6Y4d/

Publicitate

CMF11240017

Publicitate

Președintele PNL și candidat la președinția României, Nicolae Ciucă, a vizitat astăzi județul Botoșani. Aflat în campanie electorală, președintele PNL a început vizita în județul nostru printr-un popas la mănăstirea Vorona.

El a fost însoțit de președintele CJ Botoșani, Valeriu Iftime, și de alte oficialități locale, precum și de candidații PNL la Parlamentul țării. Nicolae Ciucă s-a întreținut minute bune cu maica stareță a mănăstirii, timp în care a aflat atât istoria locurilor, cât și problemele cu care se confruntă comunitatea din zonă.

Vizita a continuat cu o altă oprire la Căminul Cultural din Joldești, unde o sală arhiplină l-a așteptat pe președintele PNL. Întâmpinat cu pâine și sare, Nicolae Ciucă s-a adresat celor adunați, explicând motivele care l-au determinat să candideze la președinția țării, dar și planurile sale în cazul în care va câștiga aceste alegeri.

Publicitate

După vizita în comuna Vorona, Nicolae Ciucă a ajuns în Botoșani, unde, la Stațiunea de Cercetare Popăuți, a avut o întâlnire cu peste 200 de fermieri din județ. Aceștia au fost asigurați atât de Nicolae Ciucă, cât și de Valeriu Iftime, de toată deschiderea și că există soluții pentru problemele ridicate de ei.

Iată declarațiile făcute de președintele PNL și candidat la președinția României, Nicolae Ciucă, la Botoșani:

Publicitate

Vizita în Botoșani s-a încheiat cu participarea lui Nicolae Ciucă la hramul bisericii Sf. Mina din Tulbureni, unde președintele PNL a avut ocazia să socializeze și să facă poze cu localnicii.

(CMF: 11240002)

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară”  nr. 46 din  1 noiembrie 2024  publică la  „Ochiul magic”  un punct de vedere cu titlul „Un accent”  semnat G. C. (probabil GabrielChifu).  Reţin: „Circulă viral pe internet comentarea întâmplării de care a avut parte o profesoară de Limba română atunci când a vrut să afle ce ştiu elevii din clasa a VIII-a despre Mihai Eminescu. La întrebarea simplă dictată de profesoară, „CE ŞTIŢI DESPRE POETUL MIHAI EMINESCU?”, unul dintre elevi, notat cu nota 2, a transcris greşit întrebarea scriind „Ce ştiţi despre poetu Mihail Eminescu?”  şi a lăsat foaia albă, nefiind în stare să spună vreun cuvânt despre poetul naţional. Iar altul a  răspuns stupid şi insolent: „Da el ce ştie despre mine?”    E o pagină din lunga, ruşinoasa istorie a dezastrului prin care trece astăzi învăţământul românesc. Analfabetismul funcţional este în floare, şcoala pare să nu mai fie un loc al învăţării, ci al dezvăţării, al inculturii, al neştiinţei. Minţile tinere sunt lăsate pradă ignoranţei şi de aceea nu e de mirare că adolescenţii devin victime sigure ale diverselor forme de adicţie, droguri şi nu numai”.

Punctul de vedere este real, dar am şi eu unul, un accent: E normal ca „România literară” să ajungă la numărul 46 şi să nu publice aproape  nimic despre Eminescu?

Publicitate

„România literară”nr. 46 din 1 noiembrie  2024.  Reţin din interstiţiile lui Alexandru Călinescu cu titlul „Cum ne răsplăteşte literatura?”: „Ceea ce nu înseamnă că trebuie să eludăm întrebarea cheie: la ce serveşte literatura?  La nimic, este răspunsul care vine multora pe buze. De ce nu, în definitiv:  avem nevoie în epoca noastră mercantilă şi pragmatică, şi de lucruri gratuite. De aici, teoria artei pentru artă şi, mai departe, ideea inutilităţii artei.  Compagnon crede însă că literatura şi arta în general fac parte din acele preocupări de care omul are nevoie în chip obiectiv. „Arta este o reacţie a corpului faţă de plictis” – iată o defniţie minunată. Proust  (invocat în repetate rânduri, ca şi Baudelaire, doi autori cărora Compagnon le-a consacrat studii fundamentale) vede în literatură „adevărata viaţă” („la vraie vie”), spre deosebire de viaţa mondenă, superficială. Compagnon contrazice această opoziţie şi propune o altă interpretare: nu trebuie să considerăm (= să trăim) literatura ca  şi cum ar fi adevărata viaţă, ci să trăim viaţa ca şi când ar fi literatură, ca şi cum am scrie un roman”; 

„România literară”nr. 46 din 1 noiembrie  2024. Vasile Spiridon, la rubrica sa de istorie literară, publică un articol despre George Călinescu intitulat „Scăparea numelui de sub arest.  Reţin: „O declaraţie fermă din partea lui G. Călinescu, aceea că „Există o biografie a numelui meu şi o biografie a mea.  Într-o zi va trebui să arestez acest nume şi să-l vindec de vagabondaj”, a fost întărit de refuzul recunoaşterii oricărei similitudini între biografia sa  şi aceea a personajelor întruchipate în scrierile de ficţiune.  Acest lucru nu l-a împiedicat pe marele critic şi istoric literar să se aplece în manieră detectivistică asupra vieţii scriitorilor analizaţi, o astfel de sursologie constituindu-se într-o fidelă metodologie de lucru mereu aplicată. Romanele călinesciene au ca punct de plecare un mănunchi de secvenţe autobiografice trăite afectiv/efectiv şi „arestate” din punct de vedere documentar de către autor, dar integrate unei lumi imaginare, coerente şi rafinate.  Romanul „Cartea nunţii” îşi are un nisus formativus în experienţa propriei căsătorii, iar „Enigma Otiliei” se constituie într-o neobalzaciană cronică a familiei Căpitănescu, unde  viitorul romancier şi-a trăit prima perioadă a vieţii.  Cum este şi firesc, datele biografice ale lui Felix Sima nu coincid cu acelea ale romancierului, dar ambii sunt mânaţi de aceleaşi gânduri şi idealuri tinereşti. În această privinţă, romanul care ar fi trebuit să se intituleze „Părinţii Otiliei” prezintă o tramă epică având rol compensatoriu pentru o tinereţe plină de frustrări şi pentru o vârstă a copilăriei plină de umilinţe”;