Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat un ghid prin care aduce lămuriri cu privire la acordarea ajutorului pentru plata facturilor prin cardurile de energie, scrie alba24.ro.
Cum se acordă ajutorul, cine beneficiază, cum poate fi folosit cardul și ce nu ai voie să faci cu acest card sunt doar câteva dintre întrebările la care se oferă răspunsuri clare și concise.
În 2023, MIPE oferă românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin pentru plata facturilor la energie în valoare de 700 lei de 2 ori/ an.
Cardurile pentru încasarea ajutoarelor vor fi emise și distribuite de Compania Națională Poșta Română, iar listele cu beneficiari vor fi întocmite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Pentru a veni în ajutorul beneficiarilor, MIPE răspunde celor mai frecvente întrebări adresate pe tema cardurilor de energie:
Cum se acordă ajutorul?
Ajutorul are forma unui card emis pe suport de hârtie, cu care se pot plăti facturi de energie (total sau parțial). Ajutorul se acordă în două tranșe, a câte 700 lei fiecare.
Publicitate
Servicii/produse care se pot plăti: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.
Cum se utilizează?
Se pot plăti facturi curente sau restante, doar pentru locul de consum de la domiciliul beneficiarului. Cu un card se pot face mai multe plăți, către mai mulți furnizori, până la epuizarea sumei.
Plățile se fac prin mandat poștal. Nu se pot efectua mai mult de 8 plăți/loc de consum pe durata programului de sprijin.
Ajutorul nu se consideră venit și nu afectează:
venitul minim garantat;
alocația pentru susținerea familiei;
statutul consumatorului vulnerabil de energie.
Sumele alocate celor două tranșe nu pot fi preschimbate în bani și nu pot fi folosite pentru plăți prin mandat poștal către alte destinații decât plata facturilor de energie.
Cine beneficiază de acest ajutor?
Venitul net per coabitant, la nivelul unui loc de consum, nu trebuie sa depaseasca 2.000 lei.
Potențialii beneficiari trebuie să știe că vor fi înștiințați dacă s‑au descoperit situații care îi fac neeligibili. În acest caz, ei pot suna la 0319966, numărul de call center-ul creat de Poștă, unde vor primi informații suplimentare și vor fi îndrumați, dacă situația poate fi corectată.
Cum se stabilesc listele finale cu beneficiari?
Procedura de stabilire a listelor cuprinde următoarele etape:
I. Se stabilește lista potențialilor beneficiari care se încadrează în categoriile stabilite în ordonanță.
II. Se verifică veniturile acestora.
III. Pentru fiecare punct de consum, se verifică numărul de locuitori.
IV. Se verifică media venitului pentru fiecare loc de consum, pentru a vedea dacă se depășește pragul de 2.000 de lei.
Care sunt condițiile de acordare?
Cardul se aduce de către Poșta Română, la domiciliul beneficiarului, cu confirmare de primire.
Persoanele care se încadrează în mai multe categorii vor beneficia de sprijin o singură dată.
Dacă la un loc de consum domiciliază mai mulți beneficiari, sprijinul se acordă o singură dată per loc de consum. Pe card vor fi scrise numele tuturor beneficiarilor care au aceeași adresă de domiciliu.
Factura poate să fie pe alt nume decât cel al beneficiarului care locuiește la adresă. Adresa locului de consum trebuie să coincidă cu domiciliul beneficiarului (sau domiciliul declarat al acestuia).
Sumele rămase neutilizate la expirarea cardului se anulează.
Când ajung cardurile la beneficiari?
În periada 1–28 februarie 2023 beneficiarii eligibili vor primi cardul de energie. Se vor putea efectua plăți începând cu 1 martie.
Cei care își păstrează calitatea de beneficiari vor putea utiliza cardul și pentru tranșa a doua, începând cu luna septembrie.
În perioada 1–30 septembrie, cei care vin între timp eligibili vor primi cardul pentru a putea utiliza tranșa a II‑a.
Când expiră ajutorul?
1 ianuarie 2024: toate cardurile își încetează valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 31 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut.
Care sunt acte necesare pentru plată?
– Cardul de energie (primit prin Poșta Română)
– Actul de identitate al beneficiarului (sau document de împuternicire și actul de identitate al împuternicitului)
– Factura (curentă sau restantă) ori alt document justificativ (înștiințare de plată din partea furnizorului SAU certificat de validare a datoriei din partea asociației de proprietari/locatari, în cazul plății încălzirii în sistem centralizat de termoficare)
Dacă beneficiarul are alt domiciliu decât cel scris pe cardul de energie: contractul de furnizare a energiei la domiciliul declarat + declarație pe proprie răspundere a beneficiarului, că utilizează ajutorul pentru domiciliul la care locuiește.
Ce este certificatul de validare a datoriei?
Este un document emis de asociația de proprietari/locatari, pentru a certifica datoria curentă sau restantă a beneficiarului de sprijin față de asociația de proprietari/locatari, rezultată din furnizarea de energie termică în sistem centralizat.
Asociațiile de proprietari/locatari vor încheia protocoale de colaborare cu Poșta Română pentru a comunica conturile bancare și orice alte date necesare pentru virarea sumelor aferente mandatelor poștale emise prin utilizarea cardurilor de energie.
Beneficiarii de carduri care sunt racordați la alimentarea cu energie termică în regim centralizat, trebuie să solicite eliberarea acestui card de către Asociația de proprietari unde este înscris.
După ce îl primesc, pentru a achita factura la energie termică, trebuie să îl prezinte poștașului/oficiantului poștal împreună cu cartea de identitate și cardul de energie.
Certificatele de validare a datoriilor se emit în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la asociația de proprietari/locatari emitentă, iar cel de-al doilea exemplar se păstrează la Poșta Română.
La orice subunitate a Poștei Române SAU la poștașul care a sosit la domiciliul beneficiarului.
Se completează plata prin mandat poștal, către contul furnizorului de energie (ori al asociației de proprietari/locatari).
Se primește dovada plății, pe care este scrisă suma rămasă după efectuarea plății, valoarea plății/plăților efectuate și furnizorul/furnizorii către care s‑a efectuat plata.
Pot retrage numerar de pe carduri?
Nu există această posibilitate. Scopul exclusiv pentru care pot fi acordate cardurile este pentru achitarea facturilor la energie.
Cardul nu poate fi vândut ori donat. Orice încercare de vânzare anulează cardul și atrage o amendă contravențională între 42.000–60.000 lei.
Plata altor produse/servicii decât cele pentru care este destinat cardul se pedepsește cu amendă contravențională între 4.500–6.000 lei.
Ce este declarația pe proprie răspundere și în ce situație se utilizează?
Este un document ce trebuie completat de potențialul beneficiar în situația în care nu se poate stabili câți oameni stau la același punct de consum.
Sunt situații în care beneficiarii nu au nomenclatorul stradal trecut în cartea de identitate (figurează mai mulți la aceeași adresă). În această situație, ei trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere prin care spun câți locuiesc efectiv la punctul de consum.
Poșta distribuie declarațiile pentru toate acesti situații identificate la momentul întocmirii listelor cu beneficiari și să le preia în maxim 3 zile, pentru ca apoi să se recalculeze media veniturilor și să se actualizeze listele.
Ce este ancheta socială și în ce situație este necesară?
Pot fi situații în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuiește acolo (dar figurează așa în acte) şi nici nu se poate face radierea acestor colocatari de la adresa de domiciliu.
În acest caz, potențialul beneficiar poate să solicite o anchetă socială la primărie, care să stabilească numărul și persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poștă, iar ulterior se actualizează lista.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a prezentat vineri principalele noutăți privind asigurările sociale de sănătate prevăzute în Legea 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare, noutăți care intră în vigoare de la 1 august.
Începând cu luna august 2025, prin Legea nr. 141/2025, au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, inclusiv măsuri cu impact în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care, prin implementare, să conducă la sustenabilitate și asigurarea serviciilor medicale și medicamentelor necesare bolnavilor, precum și continuitate în acordarea acestora.
Astfel, de la data de 1 august 2025, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru următoarele categorii de persoane:
* copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenți, respectiv studenți-doctoranzi (4.491.781 persoane);
* tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului (16.236 persoane);
* femeile însărcinate și lăuzele (24.721 persoane);
* pensionarii cu venituri sub 3.000 lei (2.385.705 persoane);
* persoanele cu handicap (180.159 persoane);
* bolnavii cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane) beneficiari de programe naționale de sănătate, care nu au surse de venit;
* persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv (18.168 persoane);
* victimele traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni (17 persoane);
* voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza contractului de voluntariat (5 persoane);
* donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare (0 persoane în evidențele actuale).
Categoriile care au calitate de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, potrivit legii, iar după această dată calitatea de asigurat se menține urmare a reținerii la sursă, începând cu data de 1 august 2025, de către plătitorul de venit, a contribuției de 10%, nefiind necesar niciun demers suplimentar din partea acestora:
* pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane) – pentru partea care depășește suma de 3.000 lei;
* beneficiarii unor legi speciale (141.376 persoane) – veterani, revoluționari etc.;
* persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj (44.090 persoane);
* persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune – ajutor social (323.542 persoane);
* persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane).
CNAS a afirmat că persoanele coasigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu.
De asemenea, până la data de 1 septembrie 2025 se menține calitatea de asigurat pentru personalul monahal (2.504 persoane), ulterior acesta având posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației unice la organele fiscale și plata a 25% la data depunerii declarației, iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026.
Publicitate
‘Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecțiuni’, precizează CNAS.
Referitor la concediile medicale pentru boală obișnuită (cod indemnizație 01), începând cu data de 1 august 2025, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii se determină în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:
* prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite pentru pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
* prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
* prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile de incapacitate temporară de muncă.
* Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual, de 75% din baza de calcul.
‘Pentru concediile medicale eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical inițiale au fost eliberate până la data de 1 august 2025, se aplică dispozițiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical inițiale’, afirmă aceeași sursă.
VIDEO Georgescu și Simion, spectacol cu lopeți și cizme de cauciuc pe ruinele românilor: „Turism politic pe ruinele oamenilor”, președintele CJ Suceava
În timp ce localnicii din Broșteni, Suceava, își caută printre ruine bunurile luate de viituri, politicienii suveraniști Călin Georgescu și George Simion au transformat zona calamitată într-o scenă de campanie, scrie stiripesurse.ro.
În două zile diferite, dar cu același stil populist, cei doi au apărut cu lopeți, camere de filmat și echipe de susținători, blocând drumuri și oferind imagini controversate: fanfară, discursuri „mărețe”, gărzi de corp și zeci de oameni mobilizați să curețe nămolul doar în jurul casei unde s-a filmat Georgescu. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a criticat acțiunile, numindu-le „turism politic pe ruinele oamenilor” și a cerut „sprijin real, nu like-uri și poze”.
Liderii spectrului politic suveranist, Călin Georgescu şi George Simion, care nu demult se afişau împreună la votul pentru preşedintele României, s-au aflat, vineri, la Broşteni, în judeţul Suceava, una dintre localităţile cele mai grav afectate de inundaţii. Au mers separat, nu împreună, iar acţiunea nu doar că a blocat, pe alocuri, la propriu circulaţia pe străzile şi aşa pline de nămol ale micului oraş sucevean, dar a oferit şi imagini ce pot fi catalogate ca fiind bizare: zeci de localnici s-au alăturat pompierilor, pentru a îndepărta nămolul din jurul unei singure case, acolo unde se afla Georgescu, înconjurat de gărzi de corp şi de camere de luat vederi. Acţiunile celor doi au fost catalogate drept populiste de către preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Şoldan, care a anunţat că aşteaptă „să se elibereze zona de anumiţi turişti din ţară” pentru ca acţiunea de curăţare a curţilor şi străzilor să se poată desfăşura aşa cum trebuie, potrivit news.ro.
Cetățenii pot solicita, începând de vineri, Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de localitatea în care își au domiciliul.
Ei pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) transmis, vineri, AGERPRES.
Această măsură este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în alt județ, cei care călătoresc frecvent, cetățenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate și nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu.
Se recomandă verificarea periodică a platformei, întrucât locurile disponibile se actualizează constant în funcție de anulări.
Persoanele care au prioritate la programare sunt cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile sau tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Aceste categorii pot face programări pe o perioadă extinsă de 45 de zile (față de 30 de zile anterior).
Publicitate
Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanțării din fonduri europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei pentru copiii sub 14 ani sau pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).
Cartea de Identitate Simplă (CIS) este disponibilă contra cost, indiferent de situație, la prețul de 40 lei.
Măsurile de austeritate care au intrat în vigoare vineri în România, impuse de guvern pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, cel mai mare din UE, includ creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11%, o decizie considerată de experți dramatică într-o țară în care oamenii citesc mult mai puțin decât media europeană, scrie agenția spaniolă EFE.
Datele Eurostat pentru anul 2022 arată că numai 30% dintre români au citit cel puțin o carte în anul anterior, față de media de 52% din Uniunea Europeană.
‘Acesta va fi probabil anul cel mai sumbru pentru piața editorială’, a declarat agenției EFE Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER), amintind de recentul faliment al celui de-al doilea distribuitor național de cărți.
‘Creșterea TVA-ului este foarte dură și va provoca dispariția librăriilor și a editurilor. Numai în fața simplei perspective a acestei creșteri am văzut închideri și, din păcate, vom vedea și altele până la sfârșitul anului’, anticipează directorul acestei asociații, care cere eliminarea TVA-ului pentru cărți, nu creșterea acestei taxe.
În opinia sa, acest lucru ar compensa lipsa de acțiune statului în alte domenii, cum ar fi educația și asigurarea bibliotecilor publice cu suficiente cărți.
În comparație, cotele de TVA pentru cărți în alte țări ale UE sunt de 4% în Spania, 5,5% în Franța sau 7% în Germania, în timp ce țări precum Republica Cehă și Irlanda aplică TVA zero pentru cărți.
Publicitate
La cealaltă extremă, cel mai mare TVA pentru cărți se aplică în Danemarca, respectiv 25%, pe locul doi în urma acesteia fiind acum chiar România.
Creșterea TVA-ului la 11% nu doar că nu sprijină librăriile, dar le slăbește și mai mult, subliniază Ana Niculescu de la Cărturești, o rețea de librării cu prezență în toată România.
‘Cu o piață editorială estimată la 200 de milioane de euro, câștigul așteptat (de stat – n.red.) în urma creșterii TVA-ului este ridicol și discutabil. Aceasta va provoca creșterea prețurilor, va diminua vânzările, iar editurile mici riscă să fie închise’, explică Ana Niculescu. Ea amintește un studiu recent al UE care arată că o reducere de 1% a TVA-ului are ca efect o creștere cu 2,7% a numărului cărților cumpărate.
Un alt aspect este impactul asupra literaturii române. Scriitorul și criticul literar Adrian Lesenciuc vorbește despre un ‘dublu impact negativ’. ‘Pe de o parte, va scădea puterea de cumpărare, ceea ce îi va determina pe mulți să renunțe la ceea ce consideră a fi un lux sau ceva inutil. Măsurile de austeritate vor provoca în plus o scădere a vânzărilor și alte efecte în lanț, precum închiderea de librării și edituri’, explică Adrian Lesenciuc.
În orice caz, el avertizează că efectul cel mai substanțial va fi o revenire către prevalența publicațiilor finanțate chiar de autorii lor, independent de valoarea lor literară, o situație similară survenind în anii ’90, după căderea comunismului.