Connect with us

Actualitate

Toate școlile vor înființa Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței și un grup de acțiune. Include și un polițist

Publicat

Publicitate
În prima săptămâna de cursuri a anului școlar 2024-2025, toate unitățile de învățământ vor stabili componența Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalității, CPEV, și un grup de acțiune cu acelasi scop, de prevenire și combatere a violenței, conform Planului Național de combatere a violenței școlare, scrie EDUPEDU.
  • Atribuțiile comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei sunt stabilite în ROFUIP 2024. CPEV a preluat atribuțiile grupurilor de acțiune antibullying,conform procedurii de management a cazurilor de violență.
  • OFICIALPlanul național de combatere a violenței școlare, care va fi aplicat în toate școlile începând de luni,
  • include măsuri pentru prevenirea violenței școlare, formarea profesorilor și responsabilitățile școlilor și inspectoratelor

Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii se constituie la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, în baza hotărârii consiliului de administraţie prin care se aprobă și componența sa nominală, conform ROFUIP 2024.

Comisia este formată din: 

un director adjunct sau, după caz, coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare;

4-6 reprezentanți ai cadrelor didactice, desemnați de Consiliul profesoral;

1-3 reprezentanți ai părinților/reprezentanților legali desemnați de consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali şi asociaţia de părinţi, acolo unde există;

1-3 elevi desemnați de Consiliul școlar al elevilor;

Publicitate

1 reprezentant al primarului și 1 reprezentant al consiliului local, membri în Consiliul de administrație al unității de învățământ, cu statut de invitați;

profesorul-consilier școlar și mediatorul școlar, după caz.

Grupul de acțiune, care va avea întâlniri lunare, va fi format din:

directorul unității de învățământ;

membrii comisiei pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității;

un polițist desemnat din cadrul DGPMB/IPJ;

un membru din cadrul comitetului reprezentativ al/asociației părinților;

un membru din cadrul consiliului școlar al elevilor;

un reprezentant din cadrul SPAS/DAS/DGASPC, conform Planului Național de combatere a violenței școlare.

Directorul unității de învățământ emite decizia de constituire și componența nominală a Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii, conform ROFUIP 2024.

Fiecare unitate de învăţământ elaborează o procedură privind funcţionarea Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii, în funcţie de nevoile proprii.

Activitatea comisiei se desfășoară prin raportarea și punerea în aplicare a ansamblului prevederilor legale în vigoare care vizează prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării şi, respectiv, afirmă promovarea interculturalităţii, în mediul şcolar.

Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii analizează abaterile disciplinare ale beneficiarilor primari care săvârşesc abateri și propune sancţiunile disciplinare aplicate acestora, potrivit prevederilor statutului elevului, prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

Atribuțiile Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei

a) prevenirea și combaterea violenței: 

– înregistrarea și raportarea la Inspectoratul Școlar Județean/al Municipiului București a cazurilor de violență săvârșite în mediul școlar;

– analizarea factorilor școlari care au condus la săvârșirea faptelor de violență, elaborarea, revizuirea şi aplicarea Planului de prevenire şi reducere a violenţei în mediul şcolar al unității de învățământ preuniversitar;

– realizarea unui raport privind incidența, respectiv prevenirea violenței, pe care îl comunică Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC), în vederea includerii acestuia în raportul general privind starea şi calitatea învăţământului în anul şcolar respectiv;

– colaborarea cu autoritățile și instituțiile cu atribuții legale în prevenirea, combaterea și managementul cazurilor de violență școlară, inclusiv cu reprezentanții serviciilor publice de asistență socială, ai poliției și ai jandarmeriei;

– propunerea unor măsuri specifice, rezultate după analiza factorilor de risc, care să aibă drept consecință creșterea gradului de siguranță a preșcolarilor/beneficiarilor primari și a personalului din unitatea școlară și prevenirea delincvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unității de învățământ;

– propunerea, aplicarea și/sau monitorizarea unor măsuri specifice pentru promovarea stării de bine, a unui climat școlar pozitiv și a coeziunii școlare la nivelul unității de învățământ.

b) prevenirea și combaterea faptelor de corupție: 

– îmbunătățirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție, care să ia în calcul potențialele riscuri și vulnerabilități;

– asigurarea transparenței în procesul decizional la nivel de unitate de învățământ, inclusiv a modului de utilizare a resurselor bugetare și extrabugetare; – promovarea standardelor etice profesionale și stimularea comportamentului etic;

– desfășurarea de acțiuni de promovare a Codului de etică pentru învățământul preuniversitar;

– monitorizarea aplicării procedurilor specifice referitoare la conflictul de interese, inclusiv aplicarea ordinului privind completarea declarațiilor de interese de către personalul didactic de predare;

– diseminarea de materiale cu rol informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau a incidentelor de integritate;

– derularea de programe și campanii de informare și responsabilizare a beneficiarilor primari cu privire la riscurile și consecințele negative ale corupției.

c) promovarea principiilor școlii incluzive: 

– monitorizarea respectării politicilor de promovare a incluziunii, diversității, combaterea discriminării și a segregării școlare;

– asigurarea faptului că materialele expuse în unitatea de învățământ(ex. tablourile expuse pe pereții unității de învățământ) respectă, recunosc și reflectă cultura, istoria și limba minorităților etnice, naționale și lingvistice ale beneficiarilor primari, părinților/reprezentanților legali și ale comunității locale;

– asigurarea faptului că tradițiile, sărbătorile, evenimentele respectă, recunosc și reflectă diversitatea etnică, lingvistică, religioasă a beneficiarilor primari, a părinților/reprezentanților legali și a comunității locale;

– identificarea și analiza cazurilor de discriminare și înaintarea de propuneri pentru soluționarea acestora, consiliului de administrație, directorului unității de învățământ sau consiliului profesoral, după caz;

– medierea, după caz, a conflictelor apărute ca urmare a nerespectării principiilor școlii incluzive;

– propunerea unor acțiuni specifice, la nivelul claselor sau al unității de învățământ, care să contribuie la cunoașterea și valorizarea celuilalt, la promovarea interculturalității;

– consilierea cadrelor didactice în ceea ce privește adaptarea curriculumului la diversitatea etnică, lingvistică, culturală a beneficiarilor primari și a comunității locale.

– sesizarea autorităților competente în cazul identificării formelor grave de discriminare; – monitorizarea și evaluarea acțiunilor întreprinse pentru prevenirea și combaterea discriminării și promovarea interculturalității;

– monitorizarea respectării legislației privind desegregarea școlară și, după caz, colaborarea la realizarea Planului de desegregare școlară la nivelul unității de învățământ.

d) oricare alte atribuții care sunt stipulate ca fiind de competența comisiei, incluse în cadrul prevederilor legale în vigoare.

La activitățile comisiei poate participa, cu statut de invitat, și un polițist desemnat de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/Inspectoratele de Poliție Județene.

CPEV preia atribuțiile grupurilor de acțiune antibullying, conform procedurii de management a cazurilor de violență

Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității (CPEV) preia atribuțiile grupurilor antibullying din scoli. Atribuțiile acestei comisii sunt stabilite de ordinul 6.134 din 21 decembrie 2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar.

„CPEV preia atribuțiile grupurilor de acțiune antibullying constituite la nivelul unităților de învățământ preuniversitar în temeiul Ordinului ministrului educației și cercetării 4.343/2020, potrivit prevederilor generale 3.23 din procedură.” 

„În identificarea cazurilor de bullying și cyberbullying, personalul UIP și elevii utilizează fișa de identificare din anexa nr. 3 a procedurii.”

Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității (CPEV) coordonează elaborarea, revizuirea și aplicarea Planului de prevenire și reducere a violenței în mediul școlar al UIP, în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, se precizează in procedură.

(3) „În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației, pe baza unei evaluări a climatului școlar, în colaborare cu reprezentanții elevilor, reprezentanții părinților și cu instituțiile locale abilitate, precum serviciul siguranță școlară, serviciul public de asistență socială, direcția generală de asistență socială și protecția copilului, unitățile de învățământ adoptă planuri de prevenire și reducere a violenței în școli.”

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Iarna lovește în buzunare: Facturile la gaze sunt cu până la 30% mai mari în ianuarie 2026 față de 2025

Publicat

Publicitate

Facturile la gaze ale românilor au crescut semnificativ în ianuarie 2026, ajungând cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Analiza aparține Asociația Energia Inteligentă, iar concluziile sunt prezentate de președintele organizației, Dumitru Chisăliță.

Potrivit datelor centralizate, consumul de gaze al populației a fost cu aproximativ 18% mai mare în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025, pe fondul gerului persistent. Deși stocurile din depozite au fost mai mari cu circa 11%, acest surplus nu a fost suficient, iar România a apelat masiv la importuri.

Gazele din import au venit însă la prețuri ridicate, cu până la 40% mai mari decât cele din producția internă, iar în unele cazuri chiar cu peste 80% peste prețul reglementat. În ianuarie 2025, România era exportator net de gaze, situație care s-a schimbat radical în acest an.

Asociația estimează că majorarea facturilor se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii consumului și de circa 5% creșterii prețului gazelor, restul fiind influențat de structura sistemului energetic și de dependența de importuri în perioadele de ger.

Concret, pentru apartamentele izolate, creșterile pot însemna între 100 și 150 de lei în plus pe factură, iar pentru locuințele neizolate sau case, majorarea poate ajunge la 200–400 de lei într-o singură lună.

„Problema nu este doar frigul, ci faptul că România intră în fiecare iarnă nepregătită, cu locuințe ineficiente energetic și pierderi mari de căldură”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Publicitate

Specialiștii subliniază că, fără investiții serioase în reabilitare termică și eficiență energetică, astfel de creșteri vor deveni o constantă în fiecare sezon rece.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 1 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 1 februarie 2026:

Loto 6/49: 25, 20, 22, 40, 6, 44

Loto 5/40: 37, 34, 22, 11, 40, 20

Joker: 25, 45, 26, 38, 14 + 19

Noroc: 3 5 2 4 6 9 2

Publicitate

Noroc Plus: 6 6 0 0 9 0

Super Noroc: 9 1 3 5 4 0

Citeste mai mult

Eveniment

Senatorul Silegeanu: Sprijin cerut la București pentru salvarea Modern Calor de la faliment

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu acuză guvernele care s-au succedat la putere și administrația locală din Botoșani că au împins societatea Modern Calor în pragul colapsului, prin lipsa investițiilor și gestionarea defectuoasă a tranziției energetice. Parlamentarul le va solicita miniștrilor de resort măsuri urgente pentru redresarea companiilor aflate în situații similare.

„Modern Calor, ca multe alte CET-uri din țară, riscă să ajungă în faliment pentru că plătește prețul prostiei politice și administrative. Primarul municipiului Botoșani anunță aproape senin că societatea care asigură căldura pentru aproape 10.000 de locuințe și instituții publice, inclusiv Spitalul Județean, este în pragul colapsului din cauza costurilor cu certificatele verzi”, susține senatorul Cătălin Silegeanu.

El arată că numai în anul 2025 societatea ar fi achitat aproximativ 12 milioane de lei pentru certificatele de emisii și critică lipsa de reacție a autorităților în fața scumpirilor accelerate.

„Ceea ce nu spune primarul este că aceste sume sunt deopotrivă prețul lașității politice a guvernelor și al incompetenței administrației locale. Înainte de 2020, prețul certificatelor pornea de la 3 euro pe tonă, iar astăzi a depășit 80 de euro, o creștere de peste 2500% în mai puțin de 10 ani”, afirmă senatorul.

Acesta precizează că România a intrat în tranziția verde cu CET-uri vechi și poluante, în condițiile în care „partidele succedate la putere au refuzat deliberat să investească în instalații ecologice, în stocare și în rețele de distribuție, preferând soluții de avarie și subvenții temporare”.

„Administrația municipiului Botoșani nu controlează prețul certificatelor, dar cu siguranță putea reduce cantitatea de emisii dacă moderniza CET-ul și instalațiile. În plus, Modern Calor produce energie electrică în cogenerare, dar nu are infrastructură de stocare, așa că o pierde economic. Așadar, primarul, ca orice alt decident politic, nu este deloc lipsită de vină!”, atrage atenția Cătălin Silegeanu.

Publicitate

Parlamentarul va prezenta situația Modern Calor autorităților centrale și va solicita sprijin de la Ministerul Energiei, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării, urmând să-l interpeleze pe premierul Ilie Bolojan cu privire la soluțiile avute în vedere pentru CET-urile aflate în colaps.

Modern Calor ar fi a doua societate de termoficare care ar intra în colaps la Botoșani, după Termica, iar efectele s-ar răsfrânge asupra a mii de locuințe, școli și instituții publice, inclusiv spitale.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (426)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Actorul Ion Caramitru despre Eminescu: 1. „Eminescu rămâne la originea frumoasei limbi româneşti pe care o vorbim astăzi”; 2. „…Eminescu, făcând studii de limbă germană, îndreptându-se spre cultura şi filozofia germană, a dus limba română, ca structură şi limpezime, pe culmi nemaiatinse până la el”; 3. „De când sunt împătimit de Eminescu, mă cunosc mai bine pe mine însumi”; 4. „Deşi Eminescu e un caz, eu nu colecţionez poeţi, eu colecţionez poezie”; 5. „Îmi vin în minte versuri de Eminescu, versuri de un modernism incredibil. Iată: „Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ’ /  Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi”. E o suită formidabilă de sonorităţi aici care se adaugă, cum să spun, naşterii universului”; 6. „Dacă am un regret – şi, de fapt nu e numai regretul meu – Eminescu are şi proză, proză pe care o spun uneori pe scenă, însă teatrul său e de nejucat. Din păcate. E într-un limbaj arhaic, nu e psihologizat cât ar trebui, nu e vorbit, ţinând cont de natura personajelor, aşa cum e la Shakespeare – care nu cred că va fi  vreodată depăşit de nici un alt autor, oricât de genial ar fi acesta”(vezi „România literară” nr. 2 din 2021);

După ce, în „România literară” nr. 10 din 2020, Dan Stanca prezintă cele două etape ale iubirii de sine, cea specifică epocii clasice („pe vremea aceea autorii se răsfăţau pe ei înşişi, îşi închipuiau că au atins  forma perfectă şi deci se pot admira la nesfârşit”) şi cea impusă de postmodernism („narcisismul lor este doctrină împietrită”; „nu văd mai departe de orizontul sufocant al propriului eu”), vorbeşte despre ura de sine: 1. „e necesară pentru că ne supune unui exerciţiu de autoflagelare, să te crezi un nesincer pentru cât te-ai lăudat”; 2. „romantismul a produs-o prin destabilizarea iubirii de sine”; 3. „dezordinea a luat locul ordinii”; 4. „ s-a impus estetica urâtului prin realizarea rupturii dintre frumosul natural şi cel estetic”;

Ştefania Coşuleanu, în „Ziarul Lumina” din 19 aprilie 2019, publică un interviu cu Alexandru Pugna. Aducându-se vorba despre persoanele considerate „tezaur uman viu”, Alexandru Pugna le descrie  pornind de la două aspecte. Primul aspect îl constituie moştenirea lor: 1.”depozitari de valori tradiţionale româneşti”; 2. „ţin aprinsă flacăra spiritului şi identităţii româneşti”; 3. „ adevăraţi apărători ai autenticităţii şi ai sufletului neamului”; 4. „adevărate modele de viaţă pentru generaţia tânără, căreia încearcă să le transmită moştenirea lumii rurale”; 5. „păstrează „firul viu” ce vine din vremi de demult spre noi şi care este dus mai departe ca o garanţie pentru nemurirea neamului nostru”. Al doilea aspect îl constituie mesajul transmis: 1. „e unul ce vorbeşte despre  veşnicie”; 2. „că suntem un popor bogat din punct de vedere spiritual”;

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 9 din 2020, aduce vorba despre optzecişti: 1. „preeminenţa spaţiului în raport cu personajul sau evenimentul”; 2. „orizontul ficţiunii e la confluenţa imaginarului cu realitatea”; 3. „explorează realul în grilă fantezistă”; 4. „se situează în coordonatele livrescului”.

Publicitate

Gabriel Chifu, în „România literară nr. 6 din 2021, vine cu o explicaţie după cum îşi scrie cărţile: „…direct pe laptop. Habar n-am dacă ce scrisesem era un text valoros: eu scriu şi rescriu, şterg şi completez…”;

Din poemul „De iarnă” de Traian Ştef: „Acum peste tot sunt oglinzi / La intersecţii în magazine / În cabinele de probă / La frizerie oglinda urmăreşte / Toată operaţiunea tunsului / Mâna cu foarfecele mişcându-se întruna / Iar cealaltă trecând blând prin păr / la sfârşit frizeriţa ia altă oglindă / Şi te întreabă dacă eşti mulţumit / Cu ce oglindeşte oglinda mare din oglinda mică / La fel mă  întrebă deunăzi dentista / Dacă îmi place cum culoarea coroniţei noi / Se potriveşte cu aceea a dinţilor vechi / Îmi ţine oglinda în faţă / Eu o îndrept atingându-i uşor mâna / Să intrăm amândoi în tablou / Şi îi spun ceea ce nu apucasem să-i spun frizeriţei / Că de o vreme mă uit mai rar în oglindă / Că nu mie trebuie să-mi placă imaginea / Ci acelora care ocupă marginea”;

Refrenul melodiei „Let Her Go” (în traducere „Las-o liberă”,  sau „Dă-i drumul”,  sau „Las-o să plece”, sau…) al formaţiei Passenger merită a fi reluat aici: „Ştii că o iubeşti doar atunci când o laşi să plece, / Afli că îţi lipseşte soarele doar când începe să ningă, /  Realizezi că nu-ţi place să călătoreşti abia când porneşti la drum”;

Revista „Apostrof” nr. 1 din 2021 publică poezii semnate de Rodica Braga. Reţin câteva versuri: „dar nu sunt decât un om / supus greşelii, forţelor / constrângătoare ale vieţii, / umorilor mele schimbătoare, / hachiţelor timpului / şi bolilor ucigătoare, / rânduri şi rânduri de piei / se vor desprinde de pe mine / şi mă vor lăsa subţiată / şi transparentă / ca o pânză de păianjen / în care voi prinde / ca pe o muscă obosită, / doar moartea”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending