În plină iarnă, un bătrân în vârstă de 86 de ani, din comuna Gorbănești, a rămas fără acoperiș deasupra capului în urma unui incendiu izbucnit, cel mai probabil, din cauza unui coșului de fum neprotejat termic față de materialele combustibile. S-a întâmplat în această dimineață.

La caz s-au deplasat pompierii militari din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Gorbănești. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate.

Nu au fost persoane rănite, însă pagubele sunt însemnate.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).
Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).
Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Pătimirea pe nedrept dusă cu smerenie umple inima de har, curățându-se astfel toate patimile și lucrările duhurilor necurate: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea.” Sfântul Evanghelist Matei (5, 10-11).

Sfântul Apostol Petru, numit mai înainte Simon, a fost un pescar din localitatea Betsaida, așezata pe malul nordic al lacului Ghenizaret, în regiunea Galileea. El a fost fratele mai mic al Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Andrei, iar mai apoi a venit și fratele acestuia, Simon (care a primit de la Hristos numele de Petru). „Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan și veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, și i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuiește: Hristos).” Sfântul Evanghelist Ioan (1, 40-41).

Cândva între anii 42-44, după ce regele Agripa I (care a domnit intre anii 40-44) i-a tăiat capul Sfântului Iacob al lui Zevedeu, în Ierusalim, acesta l-a prins și l-a aruncat în temniță și pe Sfântul Petru. Potrivit mărturiei Sfântului Apostol Luca, el a fost pus în lanțuri în temniță militară, intre alți doi ostași, însă, noaptea, a fost eliberat în chip minunat de un înger al Domnului. Apoi, îl scoate din temniță, moment în care toate lanțurile de fier cad de pe acesta. Auzind de toate acestea, niște credincioși se furișează în temniță să ia lanțurile pentru a le păstra.

După ce îngerul Domnului îl ajuta pe Sfântul Petru să evadeze, apostolul merge să propovăduiască Evanghelia Mântuitorului și cuvântul lui Dumnezeu în nenumărate țări. Mai târziu, prin anul 64, Sfântul Petru a fost iarăși prins, de această dată el fiind închis într-o temniță din Romă, numita „Carcera Mamertinica” și aflată între Capitoliu și Forumul Roman. Aceasta temniță avea doua celule, una superioară, unde era închisoarea Romei, și alta subterană, crezută a fi cea mai veche carceră din Roma (numită „Tullianum”); mai târziu, capela subterana va primi numele de „Sfântul Petru în Carcera”.

Astăzi se sărbătorește nu numai amintirea minunii prin care Sfântul Apostol Petru a fost scăpat de la moarte de îngerul Domnului, ci și închinarea lanțului cu care a fost legat în temniță de Irod și a lanțului cu care a fost legat în timpul persecuției împăratului Nero. Multe dintre lucrurile folosite de sfinți au fost păstrate cu multa cinste și evlavie, după moartea acelora. O parte dintre acestea au rămas binefăcătoare, tămăduind mulți credincioși de patimi și de boli. Lanțurile în care a fost întemnițat Sfântul Petru sunt unele dintre aceste lucruri binecuvântate. Lanțurile Sfântului Petru tămăduiesc neputințele și gonesc duhurile necurate.

Lanurile din „Carcera Mamertinica” ar fi fost descoperite la începutul secolului al II-lea, de către temnicerul roman Quirinus de Neus. Lanțurile de fier, cu care Sfântul Apostol Petru a fost legat la Ierusalim, s-au păstrat generații în generații de către creștini, iar apoi au ajuns la Patriarhul Iuvenilei (pomenit pe 2 iulie). În anul 439, Sfântul Iuvenalie patriarhul Ierusalimului (422-458), l-a dăruit împărătesei Evdochia Augusta (401-460), soția împăratului Teodosie al II-lea (401-450), drept mulțumire pentru ajutoarele dăruite bisericilor din oraș.

Împărăteasa Evdochia a dus cinstitul Lanț în Constantinopol, așezându-l în vechea biserica închinată Sfintei Sofia. O parte din acest lanț a fost dăruit de împărăteasa Evdochia fiicei sale, Eudoxia, soția împăratului Valentinian al III-lea (419-455). Eudoxia a așezat cinstitul lanț în Biserica Sfântul Petru, din Roma, în care se afla deja încă un Lanț al Sfântului Petru, cu care acesta fusese legat în vremea persecuției împăratului păgân Nero (54-68). În bazilica numita „Sfântul Petru în Lanturi” (San Pietro în Vincoli), din Roma, se păstrează în prezent Lanțurile cu care Apostolul Petru a fost legat în închisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile cu care acesta a fost înlănțuit în „Carcera Mamertinica”.

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Truşeşti, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, din județul Suceava și Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Mihai Viteazu, Botoșani ,au participat la activitatea „Eminescu la răscrucea dintre cerul și pământul românesc!” din cadrul proiectului CAEJ „Eminescu – durată lirică eternă!”

Activitatea a debutat cu slujba de pomenire pentru marele poet, săvârșită de către preotul Bodai Andrei-Ionuț, care ulterior le-a vorbit copilor despre dragostea acestuia pentru Biserică. Eminescu a fost un poet iubit de Biserică și de preoți, începând din copilărie și până la maturitate. În centrul atenției s-a aflat astăzi recitalul de poezii din lirica eminesciană, precum și interpretarea unor cântece pe versurile lui Mihai Eminescu.

La ceas aniversar, elevii și cadrele didactice împreună cu preotul Bodai Andrei-Ionuț s-au reunit într-un singur suflet închinat marelui geniu al poeziei românești. Eminescu, poetul nepereche şi întruchiparea absolutului, nu poate fi uitat. Marele poet a dat sens limbii române şi a purtat în suflet ţara întreagă. Eminescu e România, e geniul strălucit zămislit din măreţia cerului şi pământului românesc. Poeziile lui Eminescu trebuie să ne însoțească pretudindeni ca o rugăciune pentru sufletul nostru.

,,Școala și Biserica reunite într-un singur suflet la Trușești pentru Eminescu”, a declarat prof  Cătălina Gania.

În fiecare an, la 15 ianuarie este omagiat marele poet Mihai Eminescu. Copiii claselor a V-a B, a VI-a B, a VIII-a A și a III-a, coordonați de  prof. Ciobanașu Valentina, Tomache Elena, Asăvoaie Marinela, Ciobanașu Carmen și  bibliotecar Bunduc Anca, au marcat acest eveniment în cadrul proiectului ,,Gânduri pentru Eminescu” prin recitare de versuri, interpretare de cântece, scenete și expoziții de desene – toate inspirate din opera marelui scriitor.