Connect with us

Eveniment

Tipuri de fraude online: Cum poți rămâne fără bani în cont sau să plătești obiecte pe care nu le vei primi niciodată

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Un nou tip de înşelătorie online semnalat de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică. Hackerii construiesc site-uri care seamănă cu cele cunoscute pentru a culege date personale, relatează alba24.ro.

Atenție la știrile false apărute online, pe site-uri care copiază identitatea vizuală a unor instituții de presă din România.

Atacatorii promovează scam-uri cu false oportunități rapide de a obține o importantă sumă de bani, într-un timp foarte scurt.

Textul în limba română este unul precis construit, arată Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.

„Folosindu-se de mirajul câștigului rapid, atacatorii redirecționează potențialele victime către site-uri de phishing, site-uri clonă care arată similar cu cele oficiale ale unor companii sau chiar organizații media din România.

Aceste site-uri sunt controlate de infractorii cibernetici, iar datele introduse aici ajung în posesia atacatorilor, dacă utilizatorii creduli cad în capcana atacatorilor și furnizează informații sensibile”, transmite sursa citată.

Publicitate

Pentru început, atacatorii colectează date personale – nume, prenume, adresa de e-mail și număr de telefon.

Ulterior, cel mai probabil, utilizatorii care au introdus date pe astfel de pagini de phishing vor fi contactați pe mail sau telefonic pentru false oportunități de investiții.

Prin acest ultim pas, infractorii vor încerca să vă fure datele de card sau să îi determine pe oameni să facă o plată din cont.

DNSC recomandă:
  • – analizați cu atenție informațiile culese din mediul online
  • – verificați mereu sursa informației, a mesajului primit, precum și adresa site-urilor pe care le vizitați, înainte de a acționa
  • – evitați accesarea link-urilor din mesajele nesolicitate, fără a le verifica cu o soluție de securitate
  • – atenție la apelurile sau mesajele care vă îndeamnă să faceți anumite acțiuni online precum furnizarea de date, abonarea la anumite servicii sau deschiderea unor conturi noi.

Cele mai folosite tipuri de fraudă online

Dacă în trecut “neatenția” sau “vânătoarea de oferte” erau principalele cauze pentru care clienții băncilor deveneau victime ale fraudatorilor, în prezent, ingineriile sociale sunt pricipala cauză pentru care victime pot deveni din ce în ce mai multe persoane care dețin produse bancare prin care pot accesa serviciile băncilor la distanță (card, internet/mobile banking etc.). Un site dedicat siguranței online prezintă câteva tipuri de fraude online

Frauda prin intermediul platformelor de comerț electronic (ex: olx, publi24, lajumate etc)

1) Fraudatorul este cumpărător. Acesta contactează vânzătorul și solicită mutarea conversației de pe platforma online pe un alt canal de comunicare (de regulă pe WhatsApp).

Fraudatorul (cumpărătorul) informează victima (vânzătorul) că a achitat produsul și îi trimite un link fals pentru a încasa suma. La accesarea link-ului, victimei i se solicită datele de securitate ale cardului bancar propriu (inclusiv parola statica și cea dinamica 3D Secure).

Odată intrat în posesia informațiilor, fraudatorul nu mai răspunde la conversație și inițiază tranzacții frauduloase prin utilizarea datelor de securitate furnizate de victimă (vânzător).

2) Fraudatorul este vânzător. Acesta postează anunțuri cu produse fictive la prețuri foarte avantajoase. 

Pentru a cumpăra produsul respectiv, victima (cumpărătorul) este direcționată să acceseze un link destinat unei pagini de tip “phishing”.

După accesarea paginii, victimei  îi sunt solicitate datele de securitate ale cardului (inclusiv parola statica și cea dinamica 3D Secure), care sunt folosite ulterior pentru plăți înregistrate la comercianți online din alte țări.

Cele mai importante măsuri de precauție:

Nu furniza datele cardului bancar nici online, nici telefonic, nici prin alte canale de comunicare (WhatsApp, SMS, pagini web etc.);

Cardul este un instrument de plată și nu un instrument de încasare bani, astfel că exprimarea “îți virez banii direct pe card, iar pentru asta am nevoie de datele cardului tău” este o capcană!

Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:

Trebuie să contacteze banca emitentă a cardului în cel mai scurt timp posibil (inclusiv telefonic) și să solicite blocarea și re-emiterea cardului cu alte date de securitate;

Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident.

Phishing-ul

Este o metodă de fraudă prin care se încearcă obținerea ilegală de date personale de identificare și autentificare sau accesare a unor website-uri.

Cea mai utilizată metodă de phishing pentru clienții băncilor este trimiterea unor email-uri care par a fi din partea unei bănci, care conțin un link cu îndemnul de a fi accesat, fie pentru actualizarea datelor personale, în caz contrar conturile persoanei urmând a fi blocate, fie pentru diferite campanii.

Acest link deschide un website foarte asemănător cu cel al băncii, unde victimei îi sunt solicitate în mod ilegal datele personale și de autentificare, cum ar fi: nume și prenume, adresa, numărul cardului, data expirării, cod de securitate CVV2/CVC, cod numeric personal, telefon etc.

Smishing-ul (phishing-ul prin SMS)

Smishing-ul este metoda de fraudare similară pshishing-ului, fiind folosite canale de comunicare prin mesaje SMS, care par a fi transmise de bănci.

Scopul este același, respectiv obținerea de către fraudatori a unor date personale sau de autentificare, de regulă prin direcționarea victimei către un link (website clonat) unde îi sunt solicitate datele personale/datele cardului (număr card, data expirării, CVV2/CVC) etc.

Odată furnizate, fraudatorii folosesc informațiile pentru a accesa și sustrage fondurile persoanei care le-a furnizat.

Cele mai importante măsuri de precauție:

Verifică cu atenție înainte de a deschide un mesaj sau un fișier de la banca ta;

Fii vigilent la cererile de comunicare a unor detalii financiare, date personale, de autentificare (user/parolă), datele cardurilor (numărul, data expirării, CVV2/CVC, cod PIN);

Băncile niciodată nu solicită date confidențiale cum ar fi datele cardurilor, parole de acces, coduri PIN, nici telefonic, nici prin SMS, nici prin e-mail și nici prin completarea acestora pe website;

Atenție la mesajele care conțin formule de adresare impersonale, greșeli gramaticale, de exprimare etc;

Verifică dacă e-mail-ul provine dintr-o sursă legitimă;

În ultimul timp, datorită acestor tipologii de fraude, băncile au început să evite inserarea de link-uri în mesajele trimise clienților, așa că, dacă ai suspiciuni, indicat este să verifici cu banca ta campania respectivă, apelând numerele de telefon de pe website-ul băncii;

Activează și folosește o formă de autentificare în mai mulți pași pentru accesul la intenet/mobile banking.

Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:

De pe un dispozitiv diferit (telefon, PC) trebuie să schimbe parolele pentru aplicațiile de internet/mobile banking dacă acestea au fost furnizate pe website-ul clonat.

Trebuie să informeze banca în cel mai scurt timp posibil (inclusiv telefonic) și să solicite, dacă este posibil, blocarea/dezactivarea temporară a serviciului de internet sau mobile banking dacă nu a putut schimba parola, blocarea și re-emiterea cardului cu alte date de securitate dacă aceste date au fost furnizate pe website-ul clonat.

Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident.

CEO Fraud sau Mesaje de la Șef

Din ce în ce mai mulți clienți ai băncilor din categoria persoanelor juridice devin victime ale acestei metode de fraudare.

CEO Fraud / Mesaje de la Șef  reprezintă un tip de fraudă care vizează angajații autorizați să efectueze plăți, care, prin inducere în eroare, sunt determinați să efectueze un transfer.

Mai exact, fraudatorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul dintre managerii de top din companie și solicită efectuarea de urgență a unei plăți, de regulă într-un cont din afara țării, invocând că este o situație deosebită și cerând să nu se respecte procedurile obișnute de autorizare a plăților.

Cele mai importante măsuri de precauție:
  • Nu efectuați transferuri și nu procesați operațiuni doar în baza unui e-mail sau a unei solicitări telefonice urgente;
  • Verificați cu atenție adresele de e-mail de la care primiți solicitări;
  • Confirmați printr-un alt canal (telefonic, altă adresă de e-mail) instrucțiunile de efectuare a plății;
  • Nu deschideți niciodată link-uri sau documente anexate acestor mesaje;
  • Implementarea unor fluxuri interne stricte cu privire la efectuarea plăților, folosind principiul celor patru ochi;
  • Respectați cu strictețe procedurile/fluxurile de autorizare a plăților;
  • Instruiți colegii despre această metodă de fraudare, pentru a fi vigilenți la efectuarea plăților.
Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:

Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident, chiar dacă nu a devenit victimă;

În cazul în care a fost inițiată plata, să contacteze de urgență banca pentru a încerca să blocheze transferul fondurilor (dacă banii nu au fost deja transferați).

Frauda cu facturi

Această metodă de fraudare are loc atunci când angajații unei companii sau chiar persoane fizice, sunt contactate fie telefonic, fie prin e-mail, de care persoane care pretind că sunt reprezentanți ai unor furnizori de servicii sau bunuri și solicită modificarea datelor de plată, de regulă a contului IBAN în care trebuie efectuate anumite plăți.

Astfel, victimele ajung să trimită bani în conturile altor persoane decât cele care ar fi trebuit să încaseze sumele respective.

Cele mai importante măsuri de precauție:
  • Implementarea unor fluxuri interne stricte cu privire la efectuarea plăților, folosind principiul celor patru ochi;
  • Confirmați cu furnizorul printr-un alt canal (telefonic, altă adresă de e-mail) schimbarea datelor bancare;
  • Instruiți colegii despre această metodă de fraudare, pentru a fi vigilenți la efectuarea plăților.
  • Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:
  • Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident, chiar dacă nu a devenit victimă;
  • În cazul în care a fost inițiată plata, să contacteze de urgență banca, pentru a încerca să blocheze transferul fondurilor (dacă banii nu au fost deja transferați).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

VIDEO Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Cât de ușor putem cădea în capcana imaginilor și clipurilor false

Publicat

acum 60 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Reprezentanții Jandarmeriei Române au realizat recent un clip video care demonstrează cât de ușor pot fi create, cu ajutorul inteligenței artificiale, imagini și filmări care par autentice, dar care nu au existat niciodată în realitate. „Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează Jandarmeria.

Inițiativa Jandarmeriei de a prezenta cetățenilor pericolele conținutului generat artificial vine într-un moment în care tehnologia de deepfake și generare de imagini/clipuri video cu ajutorul inteligenței artificiale devine tot mai accesibilă și mai convingătoare.

În era în care granița dintre real și artificial devine din ce în ce mai neclară, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este să dezvoltăm abilități de verificare a informațiilor și să nu permitem emoțiilor să ne dicteze comportamentul online.

Verificarea, gândirea critică și consultarea surselor oficiale rămân cele mai puternice arme împotriva dezinformării.

 

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”

În centrul campaniei se află un jandarm, George. La un moment dat, deși imaginea lui George este reală, vocea care îi însoțește prezentarea este generată artificial – o primă demonstrație a capacităților tehnologiei de a manipula percepția noastră.

Publicitate

„Dacă vedeți pe internet o imagine cu forțele de ordine, sunteți siguri că e reală? De cele mai multe ori, avem tendința să credem că da.

Aceasta nu este vocea mea. Deși mă vedeți cu mine, vocea este generat artificial.

Eu sunt George și astăzi vă arăt cât de ușor pot să-i create imagine și clipuri care par reale”, transmite jandarmul, subliniind prima lecție importantă: nu putem avea încredere orbește în ceea ce vedem și auzim online.

Simplitatea înfricoșătoare a manipulării cu ajutorul AI

Clipul continuă cu o demonstrație practică, care arată cât de simplă și accesibilă a devenit tehnologia de generare a conținutului fals.

„Scriu câteva detalii, apăs un buton și iată: o imagine care pare filmată, dar care nu a existat niciodată în realitate. (…)

Astfel, oricine, cu cunoștințe minime de tehnologie, poate genera imagini sau videoclipuri false care să pară autentice, inclusiv materiale care prezintă forțele de ordine în situații fictive.

Arma emoțională a dezinformării

Jandarmeria atrage atenția asupra unui aspect esențial al dezinformării: aceste materiale false nu apar întâmplător.

„De multe ori sunt realizate ca să strânească emoții puterice, frică, furie, panică și să ne facă să reacționăm fără să mai verificăm”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Manipularea emoțională este cheia succesului dezinformării. Când suntem copleșiți de emoții intense, capacitatea noastră de gândire critică scade, iar tendința de a distribui informația fără verificare crește dramatic”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei.

Apărarea împotriva dezinformării

Reprezentanții Jandarmeriei au transmis că inteligența artificială (AI) poate fi un instrument util, dar și o armă de manipulare.

De aceea, cetățenii sunt sfătuiți să se informeze doar din surse oficiale și nu distribuie conținut care le ridică semne de întrebare.

Iată trei principii pentru protejarea împotriva conținutului fals:

  • „informația corectă ne protejează” – consumul de informații exclusiv din surse oficiale și verificate reprezintă prima linie de apărare împotriva dezinformării;
  • „verificarea ne apără” – înainte de a distribui orice conținut care ridică semne de întrebare, este esențială verificarea autenticității acestuia prin surse multiple și de încredere;
  • „gândirea critică ne ține în siguranță” – dezvoltarea capacității de a analiza critic informațiile primite și de a pune sub semnul întrebării ceea ce ni se prezintă este fundamentală în era digitală.

Un îndemn la responsabilitate digitală

„Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează reprezentanții Jandarmeriei.

Mesajul final este unul clar și direct: „Nu tot ce pare real, este real. De aceea, consultați doar surse sigure”.

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Atelierele de pictură pe pânză „Dimineți de februarie la muzeu”

Publicat

acum 2 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate
Muzeul Judetean Botosani vă invită, în data de 8 februarie 2026, în intervalul orar 10.00-13.00, la atelierele de pictură pe pânză intitulate „Dimineți de februarie la muzeu”, dedicate adulților pasionați de artă și de frumos.
Într-o perioadă în care ceața și frigul sunt prezențe statornice, vă propunem să pătrundeți într-o lume a imaginației și a emoțiilor, a culorilor și a luminii și să transformați pânza albă într-o lucrare de artă. Ghid în această călătorie vă va fi un artist plastic talentat, după ale cărui sfaturi veți experimenta utilizarea unor tehnici de lucru corecte.
Taxa de participare, care include și toate materialele, este de 50 lei/persoană. Înscrierea se face la adresa de e-mail: ioanaginapoleac@gmail.com, până la data de 6 februarie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani: Pentru angajatori cu privire la munca nedeclarată, „munca la negru”

Publicat

acum 2 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Munca nedeclarată reprezintă acea activitate prestată de un salariat pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.

În sensul prevederilor Codului Muncii, munca nedeclarată reprezintă și constituie contravenții:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii – nerespectarea acestei obligații se sancţionează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1.000.000 lei;

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, contravenție ce se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, ce se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

d) primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c), sancționabil cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.

Publicitate

 

Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani reamintesc angajatorilor faptul că

legalizarea raporturilor de muncă este esențială pentru protecția socială a lucrătorilor, inclusiv pentru acces la drepturi și pentru siguranța pe termen lung.

ITM Botoșani continuă controalele și dialogul cu angajatorii, pentru ca protecția celor care muncesc să nu rămână doar un principiu, ci să se vadă în practicile zilnice din fiecare loc de muncă.

Citeste mai mult

Administratie

COMUNA HĂNEȘTI. COMUNICAT DE PRESĂ. “PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată”

Publicat

acum 3 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Comunicat de presă

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

UAT COMUNA HĂNEȘTI anunță finalizarea proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din comuna Hănești, județul Botoșani”, cod proiect F-PNRR-Dotari-2023-3999, implementat în cadrul PNRR Componenta C15-Educație, Apelul ”Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe”.

Obiectivul general al proiectului viza asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului educațional și educativ-instructiv în conformitate cu standardele și normativele aflate în vigoare, în vederea creșterii capacității de reziliență a sistemului educațional.

Impactul investiției: Investiția a contribuit semnificativ la modernizarea procesului educațional în comunitate, facilitând accesul elevilor și cadrelor didactice la un mediu de învățare adaptat cerințelor actuale. Prin dotarea școlilor cu echipamente informatice moderne și mobilier de calitate, s-a creat un cadru educațional mai eficient, mai atractiv și mai incluziv. Astfel, procesul de predare-învățare a devenit mai interactiv și mai bine adaptat nevoilor locale, sprijinind dezvoltarea durabilă a educației în regiune.

Publicitate

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 1.011.154,93 RON, din care valoarea nerambursabilă finanțată din PNRR este de 849.710,02 RON, iar 161.444,91 RON reprezintă valoarea TVA decontată din bugetul de stat.
Data începere proiect: 08.08.2023
Data finalizare proiect: 31.03.2026

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României!

“PNRR. Finanțat de Uniunea Europeana – UrmătoareaGenerațieUE”

http://mfe.gov.ro/pnrr/                                                         http://facebook.com/PNRROfficial/

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending