O nouă întâlnire a Cercului de lectură (adulți) va avea loc miercuri, 18 februarie 2026, începând cu ora 17.00, la Cabinetul de psihologie și psihoterapie Andreea Ciobanu, Botoșani. Pornind de la poveștile personajelor din romanul Povestea Astei, scris de Jόn Kalman Stefánsson (important scriitor contemporan islandez), participanții vor avea ocazia unui schimb de opinii privitoare la frumusețea vieții și la misterele existenței omului, raportând propriile păreri la modul în care reușește – în stilul său poetic inconfundabil – să le surprindă romancierul.

Subiectul „cercetării” îl va constitui sufletul uman cu dorințele și nevoile lui, subiect ilustrat convingător de Stefánsson într-o serie de romane care ne spun „povești” desfășurate într-o lume a frigului, în Islanda cea frumoasă, dar aspră, care-și lasă amprenta asupra sufletelor personajelor acestor povești, suflete mereu în căutarea sensului existenței, iubirea, care au de dus lupte cu ele însele și cu ceilalți, cu greșelile și cu părțile întunecate ale vieții. Atât Povestea Astei, cât și romanele din trilogia lui Stefánsson (Între cer și pământ, Tristețea îngerilor și Inima omului) sunt povești-poezii despre tainele sufletului, foarte frumoase și, deopotrivă, dureroase.

Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și este moderat de prof. Loredana Carcea. Invitata acestei întâlniri va fi d-na psiholog Andreea Ciobanu.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Parohia „Nașterii Maicii Domnului” Rogojești, organizează Festivalul-Concurs de Ouă Încondeiate, ediţia a X-a, în perioada 14-15 martie 2026.                                                              

        Înscrierile au loc începând de astăzi și până la data de 20 februarie 2026. Fișele de participare se trimit pe adresa de e-mail: etnografie.cjcpctbt@yahoo.com.                   

   Concursul cuprinde două secțiuni:

 ​Adulţi;

 ​Copii (10-18 ani

​           Condiţii generale de participare:

– ​Expoziţie personală de ouă închistrite care să includă cel puţin 25-30 de ouă (secțiunea adulți) sau 10-15 ouă (secțiunea copii);

– ​Ouăle expuse trebuie să se încadreze în următoarele categorii: monocrome, policrome, ouă cu ornamente din ceară în relief sau ouă pictate;

– ​Prezentarea cu un număr de 2-3 ouă golite de conţinut (nevopsite/nescrise), pentru a fi finalizate în timpul concursului;

– ​Fiecare concurent trebuie să aibă asupra sa chişiţa şi propriul aparat de încălzit ceară;

– ​Respectarea particularităților specifice zonei de proveniență este obligatorie;

La secţiunea copii, se acceptă pentru fiecare instructor un grup de maximum 10 copii.

Organizația Salvați Copiii România recomandă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și permiterea accesului pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani doar cu acordul explicit al părinților. De asemenea, organizația solicită sancțiuni ‘reale’ pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificarea vârstei, precum și introducerea obligatorie în curriculumul școlar a educației digitale și a siguranței online.

‘Accesul necontrolat al copiilor la rețelele sociale este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării lor armonioase. Astfel, Salvați Copiii România recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților’, se arată într-un comunicat transmis vineri de organizație, citat de AGERPRES.

Organizația invocă un studiu realizat în decembrie 2025, potrivit căruia rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Peste o treime dintre aceștia dețin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.

‘Conform studiului Organizației Mondiale a Sănătății din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței. Meta-analizele publicate în perioada 2022-2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar’, se mai arată în comunicat.

În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului ‘Ora de Net’ a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale care conțin abuz sexual asupra copiilor.

Potrivit datelor europene, între 80% și 90% dintre cele aproximativ 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate chiar de copii.

‘Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilitățile reale, în sensul că, în absența oricărei restricții, copiii defavorizați – din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială – pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale’, avertizează organizația.

Salvați Copiii România atrage atenția și asupra jocurilor video online care permit comunicarea liberă între jucători, prin chat text sau audio. Deși acestea pot fi distractive, ele ‘expun copiii la riscuri similare’ celor asociate rețelelor sociale, inclusiv solicitări de imagini cu caracter abuziv.

Totodată, jocurile video includ mecanisme de captare a atenției – notificări, recompense virtuale sau sisteme de progres – care pot ‘amplifica’ dependența digitală. În acest context, reprezentanții organizației subliniază necesitatea unor reglementări și măsuri de siguranță specifice și pentru mediul jocurilor online.

‘Guvernul trebuie să își asume rolul de reglementator al pieței digitale în ceea ce privește protecția minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranță și sancționarea celor care nu le îndeplinesc’, se mai precizează în comunicat.

Organizația pledează pentru colaborarea cu marile companii tehnologice, sub coordonarea Comisiei Europene, pentru implementarea unor caracteristici implicite de siguranță, precum: metode de verificare a vârstei cât mai puțin invazive; interfețe adaptate vârstei utilizatorilor; limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale; restricționarea notificărilor în anumite intervale orare; reducerea vizibilității numărului de aprecieri sau vizualizări pentru copiii sub 15 ani; control parental integrat; sisteme de raportare a abuzului cu un singur click; detectarea proactivă a conținutului ilegal; setarea automată a conturilor ca private pentru utilizatorii sub 18 ani; confirmarea prietenilor de către părinți în cazul copiilor între 13 și 15 ani; precum și eliminarea algoritmilor care favorizează dependența sau promovarea conținutului toxic.

De asemenea, Salvați Copiii propune dezvoltarea unor alternative offline atractive și accesibile pentru toți copiii, precum activități extracurriculare, cluburi educaționale, terenuri de sport și spații comunitare deschise.

Organizația amintește că Australia a interzis deținerea de conturi pe platformele de socializare pentru copiii sub 16 ani. În Spania, guvernul a anunțat recent un proiect de lege care prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.

În ianuarie 2026, autoritățile austriece au propus interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu aplicare de la începutul anului școlar următor. În Franța, în 2023, a fost promulgată Legea ‘majoratului digital’, care prevede că doar de la 15 ani copiii pot crea conturi pe rețelele sociale fără consimțământul părinților.

În Portugalia, a fost depus în Parlament un proiect de lege care stabilește 16 ani ca vârstă a ‘majoratului digital’. Grecia nu are încă o legislație în acest sens, însă autoritățile au anunțat intenția de a adopta o interdicție națională a rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Totodată, în noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un acord politic amplu pentru restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. AGERPRES

Sursa foto: Salvati Copiii Romania/Facebook.com

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: Ministerul Finanțelor a publicat joi în transparență un pachet legislativ care vizează instituirea unor mecanisme de susținere a investițiilor strategice, menit să accelereze relansarea economică a României și modernizarea cadrul fiscal-bugetar, în acord cu politicile europene și naționale, scrie alba24.ro.

Proiectul urmărește optimizarea cadrului de conformare a contribuabililor și mobilizarea resurselor financiare către sectoare cu valoare adăugată ridicată, precizează reprezentanții ministerului, într-un comunicat transmis Alba24.

„În ultimii ani, România a beneficiat de investiții publice fără precedent care au susținut dezvoltarea – prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructură, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene.

Totuși, dezvoltarea economică nu poate depinde doar de această componentă – investițiile private sunt esențiale pentru creștere.

Pachetul de relansare pe care îl propunem azi sprijină direct investițiile și productivitatea, oferă companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare.

Astfel consolidăm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor europene, vizăm o revenire sustenabilă a economiei pe traiectoria sa de dezvoltare în orizontul 2027–2028”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Obiectivele proiectului de lege vizează:

• stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în unele sectoare industriale importante;
• îmbunătățirea lichidității companiilor
• ​simplificarea fiscală și reducerea poverii contribuabililor
• creșterea rezilienței economice prin accelerarea modernizării tehnologice și susținerea cercetării-dezvoltării.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică propuse:

I. Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori și IMM-uri

Acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică – D212) pentru anul fiscal 2025.

Facilitatea pentru persoane fizice este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026.

Din martie, Declarația Unică va fi precompletată în SPV. Statul recompensează astfel pentru prima dată disciplina fiscală, prin lichiditate disponibilă imediat contribuabililor loiali.

Majorarea plafonului pentru TVA la încasare

Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 și la 5.500.000 lei din 2027.

Măsura avantajează operatorii economici care livrează către entități cu termene lungi de plată, permițându-le să achite TVA doar după ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii.

Facilități pentru Microîntreprinderi

Se propune:

• prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de către persoanele juridice nou-înființate a primului salariat,
• excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro și
  posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului.
• concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacă depășesc cumulat 30 de zile/an.

Se oferă astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectă și protejăm micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor.

Simplificare administrativă: Plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe

Ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminuează astfel birocrația pentru firme, iar achizițiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: STIMULAREA INVESTIȚIILOR STRATEGICE

Finanțări strategice și sectoriale

Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum un miliard de lei.

Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.

Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.

Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare

Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).

Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei).

Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.

Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.

Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)

BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.

BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă.

Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.

Programul INVESTIM ACASĂ – derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare

Schemă prin care românii plecați în străinătate, care revin pentru a deschide o afacere în țară, beneficiază de sprijin financiar dedicat.

Programul combină un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, cu un capital de rebate de până la 20.000 de euro per proiect, acordat în condițiile îndeplinirii unor indicatori de performanță.

Măsura va beneficia de un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026-2029. Se mobilizează astfel un volum de investiții estimat la 250 milioane lei, prin atragerea în țară a know-how-ului și capitalului românilor din străinătate în domenii productive.

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private

Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.

Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.

Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea/menținerea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.

Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual.

Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.

Instrumente financiare pentru export și internaționalizare

Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.

Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP

Se instituie „Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)”

Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private.

Se înființează totodată Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.

Impactul economic al pachetului de relansare:

Efect multiplicator în economie

Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională.

Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.

Crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională

Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii.

Dezvoltarea regională va fi susținută prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și stimulând coeziunea socială.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: Creșterea veniturilor bugetare

Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități economice.

Modernizarea fiscală și stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.

Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor

Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internă, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești.

Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.

Stimularea inovării, digitalizării și tranziției verzi

Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare.

Investițiile în tehnologii „zero net” și eficiență energetică vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilității economiei.

Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru IMM-uri

Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.

Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susținând proiecte productive pe termen lung.

Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiară și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.

Impact bugetar și sustenabilitate

Deși se estimează o diminuare temporară a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), aceasta va fi compensată pe termen mediu de creșterea veniturilor din taxe și impozite generate de noile investiții și de reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea și eficientizarea administrației publice.

Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe website-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea Transparență decizională.