Connect with us

Eveniment

Telefonul va ține loc de buletin de identitate. Când vom trece la portofelul digital

Publicat

Publicitate

Parlamentul European a aprobat un proiect care își propune să simplifice accesul la servicii publice și private în întreaga Uniune: portofelul digital. Mai precis, UE vrea să ne scape de hârtii, de cozi, de timp pierdut și să ne permită accesul la un sistem ușor de folosit oriunde în comunitate. Cu toate acestea, nu vom fi obligați să avem o identitate digitală, utilizarea portofelului digital urmând să fie voluntară, relatează Adevărul.

Prin intermediul telefoanelor mobile, cetățenii vor putea să își confirme identitatea și să distribuie documente electronice direct din portofelele digitale. Asta după ce portofelul digital, care are ca scop facilitarea accesului la servicii publice și private în întreaga Uniune Europeană, a primit acordul europarlamentarilor după trei ani de dezbateri.

Obiectivul implementării eID, identitatea digitală europeană, este digitalizarea societății europene. Concret, în curând, fiecare cetățean european sau companie din UE vor putea avea portofel digital. Acesta va fi legat de identitatea digitală națională a persoanei și le va permite europenilor să deschidă conturi bancare, să se înscrie la universitate, să stocheze rețetele medicale și multe altele. În plus, va proteja datele personale ale cetățenilor.

Practic, vom putea salva în acest portofel buletinul, permisul de conducere, cardul de credit, certificările educaționale și multe altele, pentru a putea rezolva rapid diverse probleme din viața de zi cu zi.

Adoptarea regulamentului european privind identitatea digitală reprezintă o etapă importantă în transformarea digitală a societății noastre. A le permite cetățenilor să aibă un portofel digital european unic și sigur, păstrând în același timp controlul deplin asupra datelor lor personale, reprezintă un pas înainte esențial pentru UE, care va stabili un punct de referință la nivel mondial în domeniul digital și va spori securitatea atunci când se angajează cu servicii online. În plus, prin plasarea cetățenilor în centrul atenției, regulamentul european privind identitatea digitală contribuie la îmbunătățirea și simplificarea semnificativă a accesului la serviciile publice online. Cetățenii nu ar trebui să fie nevoiți să suporte povara complexității administrative și instituționale“, a transmis Mathieu Michel, secretar de stat belgian pentru digitalizare, simplificare administrativă, protecția vieții private și reglementare în domeniul construcțiilor. notează Adevărul.

La ce va ajuta portofelul digital

Cartea de identitate digitală europeană va putea fi folosită printre altele pentru:

Publicitate

⦁ Servicii publice cum ar fi solicitarea unui certificat de naștere, a certificatelor medicale sau cererea de schimbare a adresei.

⦁ Deschiderea unui cont bancar.

⦁ Depunerea declarațiilor fiscale.

⦁ Înscrierea la o universitate din propria țară sau dintr-o altă țară UE.

⦁ Stocarea unei rețete medicale care să poată fi folosită oriunde în Europa.

⦁ Dovada vârstei posesorului.

⦁ Închirierea unei mașini folosind un permis de conducere digital.

⦁ Rezervarea și cazarea la un hotel.

Cu toate acestea, nu vom fi obligați să avem o identitate digitală. Utilizarea portofelului digital este voluntară, iar cei care nu-l vor folosi nu vor fi discriminați, susține Consiliul UE.

Următorii pași
Până în 2026, fiecare țară din UE va trebui să pună la dispoziția cetățenilor un portofel digital, compatibil cu cel din alte state membre. În plus, fiecare țară va pune la punct mecanisme de validare a autenticității și validității portofelului digital.

Acesta va fi emis, utilizat și revocat gratuit. Tranzacțiile din portofelul digital vor fi disponibile atât online, cât și offline, iar cetățenii vor putea controla informațiile pe care le partajează. Obiectivul UE este ca, până în 2030, cel puțin 80% dintre europeni să folosească identitatea digitală pentru serviciile publice esențiale.

„Identitatea digitală europeană ne va permite să facem în orice stat membru lucrurile pe care le facem și la noi în țară fără costuri suplimentare și fără obstacole, indiferent că este vorba de închirierea unui apartament sau de deschiderea unui cont bancar în afara țării. Vom putea face acest lucru într-un mod sigur și transparent. Vom decide noi înșine cât de multe informații dorim să partajăm despre noi, cu cine și în ce scop. Aceasta este o ocazie unică de a experimenta cu toții ce înseamnă să trăim în Europa și să fim europeni“, a afirmat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, citată de Avocat.net.

Portofelul prototip bate pasul pe loc în România

În mai multe state europene sunt testate funcțiile portofelului digital prototip. Și România este implicată în diverse inițiative de testare a identității digitale, de altfel, țara noastră colaborează și cu alte state membre în acest sens.

Unul din acestea este RO-ID, care vrea să ofere acces facil la servicii guvernamentale online și alte tranzacții digitale. Aplicaţia, ce asigură identitatea digitală și permite gestionarea printr-un login unic a tuturor conturilor pentru serviciile publice, a fost lansată de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în mai 2023. Proiectul a costat 74 de milioane de lei, bani din fonduri europene.

Citește și: Noi meserii create de Inteligența Artificială și de Legea I.A. a Uniunii Europene
Însă digitalizarea rămâne un concept teoretic în țara noastră. Cetățenii nu au încredere în această aplicație sau nu știu de ea, asta deși ne bucurăm de una din cele mai bune viteze la internet și avem cel mai mare număr de specialiști în IT la mia de locuitori din UE.

Anual, 7 din 10 români petrec o zi de concediu stând la cozi la ghișeele statului.

Estonia, țara fără birocrație

Doar căsătoria și divorțul nu pot fi gestionate online în Estonia. În rest, cetățenii pot interacționa online cu statul estonian de oriunde s-ar afla, indiferent de oră.

Procesul de digitalizare a societății estoniene a debutat în anul 2000, odată cu introducerea declarației online a veniturilor și eliminarea ghișeelor și a cozilor. În momentul actual, 98% din serviciile publice estoniene sunt disponibile online, de acasă, prin intermediul telefonului sau calculatorului.

Digitalizarea a economisit bani și timp. Concret, se estimează că Estonia a salvat echivalentul a 2% din PIB, iar cetățenii au câștigat cinci zile pe an, odată cu digitalizarea.

Sursa: Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 18 decembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 18 decembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 18 decembrie 2025:

Loto 6/49: 12, 33, 30, 7, 17, 49

Loto 5/40: 31, 11, 22, 1, 7, 35

Joker: 44, 29, 27, 41, 34 + 9

Noroc: 8 4 5 7 1 7 9

Publicitate

Noroc Plus: 8 1 7 7 5 8

Super Noroc: 1 3 0 4 7 3

Citeste mai mult

Educație

Premii de la Guvern pentru elevii de 10: Bani pentru absolvenții cu media maximă la Evaluarea Națională și Bacalaureat

Publicat

Publicitate

Elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională sau la examenul de Bacalaureat vor fi recompensați financiar de stat. Guvernul României a aprobat joi, 18 decembrie, acordarea unui sprijin financiar pentru absolvenții cu rezultate excepționale, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării, citat de alba24.ro.

Ministerul Educației a precizat că în sesiunile din vara acestui an (iunie – iulie), 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat (32 la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie 2025, 1 în sesiunea specială și 9 la examenul de bacalaureat german, sesiunea iunie 2025), iar 85 de absolvenți de clasa a VIII-a au obținut media 10 la evaluarea națională.

Elevii cu media 10 la Evaluarea Națională și Bacalaureat primesc bani de la Guvern

Potrivit unui comunicat al Ministerul Educației și Cercetării, elevii de excepție vor primi:

  • 2.000 de lei pentru absolvenții clasei a VIII-a care au obținut media 10 la Evaluarea Națională (sesiunea 2025)
  • 5.000 de lei pentru absolvenții de liceu care au obținut media 10 la examenul național de Bacalaureat (sesiunea iunie și sesiunea specială 2025)

„Mă bucur că, deși țara este încă sub efectul măsurilor fiscal-bugetare, am găsit deschidere din partea Guvernului pentru această susținere a tinerilor de excepție. Așa cum am mai declarat, domeniul educației-cercetării a trecut de furtuna fiscal-bugetară, iar acum, odată ce am implementat atât reforme necesare – care, prin schimbări paradigmatice, ne pun pe o traiectorie de modernizare decisivă -, cât și măsuri fiscal-bugetare – care ne-au salvat salariile și bursele în 2025 -, este timpul pentru stabilizare și creștere.

Acest demers, după Gala Olimpicilor Internaționali – în care am premiat olimpicii români laureați în competițiile internaționale pe discipline – și completarea fondului de burse pentru studenți prin fonduri europene, arată că, treptat, intrăm în această fază”, a transmis ministrul Educației, Daniel David.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Duminică, în Centrul Vechi din Botoșani: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”. Ediție aniversară

Publicat

Publicitate

Centrul Vechi al municipiului Botoșani va deveni, duminică, 21 decembrie 2025, scena uneia dintre cele mai importante manifestări dedicate tradițiilor românești autentice. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani organizează ediția aniversară a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, eveniment care marchează 50 de ani de tradiție neîntreruptă.

Manifestarea va debuta la ora 10:30, cu spectaculosul Dans al căiuților, susținut de formații participante din județul Botoșani, un moment așteptat în fiecare an de publicul de toate vârstele.

La ora 11:00 este programată parada formațiilor, care va străbate principalele artere din Centrul Istoric al orașului, pe traseul: Centrul Istoric – Strada 1 Decembrie 1918 – Calea Națională – Direcția Muncii – Strada Cuza Vodă – Strada Nicolae Iorga – Podul de Piatră – Calea Națională – Strada 1 Decembrie 1918.

Autoritățile anunță că, în intervalul 11:00 – 12:00, circulația rutieră va fi restricționată pe traseul paradei. Șoferii sunt rugați să evite zona și să folosească rute alternative.

De la ora 12:00, pe scena festivalului va avea loc spectacolul folcloric, cu participarea formațiilor din numeroase localități ale județului Botoșani, printre care Avrămeni, Broscăuți, Bucecea, Corlăteni, Corni, Coșula, Curtești, Dobârceni, Durnești, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Ibănești, Manoleasa, Negreni, Oneaga, Pomârla, Sarafinești, Săveni, Știubieni, Suharău, Sulița, Todireni, Tudora, Vârfu Câmpului și Vorona.

Ediția aniversară va fi completată de prezența unor formații invitate din județele Bacău, Iași, Neamț, Suceava și Vrancea, oferind publicului un adevărat regal de tradiții, costume populare și obiceiuri strămoșești.

Publicitate

Organizatorii îi invită pe botoșăneni și pe toți cei care iubesc tradițiile autentice să participe la acest eveniment de suflet, care aduce împreună generații, comunități și emoții românești autentice, în inima orașului Botoșani.


Când vrei, îți ofer imediat:

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Mediului clarifică: Prețul mediu al lemnului NU este preț de vânzare și nu va fi stabilit de stat

Publicat

Publicitate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis un drept la replică redacției Botoșani24.ro, ca urmare a articolului referitor la creșterea prețului mediu al unui metru cub de lemn, subliniind că informațiile apărute în spațiul public în rețeaua Botoșani24.ro, Alba24.ro, Cluj24.ro, Romania24.ro, pot induce în eroare.

Reprezentanții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor precizează că instituția nu stabilește prețul de vânzare al lemnului, acesta fiind decis exclusiv de vânzători, în funcție de piață. Așa-numitul „preț mediu al lemnului” este un indicator statistic, utilizat strict pentru calcularea prejudiciilor în dosarele de tăieri ilegale și pentru alte proceduri administrative prevăzute de lege.

Potrivit ministerului, proiectul de act normativ aflat în dezbatere publică nu introduce un nou preț pentru lemn și nu influențează prețul lemnului de foc sau al altor sortimente comercializate pe piața liberă. Documentul doar constată valoarea medie rezultată din datele statistice publicate de Institutul Național de Statistică pentru ultimii trei ani.

Oficialii atrag atenția că actualul preț mediu al lemnului este valabil doar până la finalul anului 2025, conform Codului Silvic aprobat anul trecut. În lipsa unei actualizări legislative, din ianuarie 2026 nu ar mai putea fi calculate prejudiciile rezultate din tăierile ilegale, situație care ar putea favoriza creșterea acestui fenomen.

Datele INS arată că prețul mediu anual al unui metru cub de lemn a fost de 292,33 lei în 2022, 294,87 lei în 2023 și 227,45 lei în 2024, rezultând o valoare medie de 271,55 lei pentru perioada analizată. Această valoare este utilizată exclusiv în proceduri legale precum stabilirea infracțiunilor silvice, evaluarea pagubelor aduse fondului forestier sau calcularea despăgubirilor.

Ministerul Mediului solicită publicarea integrală a dreptului la replică și corectarea informațiilor considerate incomplete, precizând că rămâne deschis dialogului cu mass-media pentru informarea corectă a publicului.

Publicitate

Iată dreptul la replică: 

DREPT LA REPLICĂ 

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor respinge ferm afirmațiile incomplete publicate de site-ul Alba24.ro, care prezintă în mod eronat informațiile din articolul menționat.

Precizăm că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu stabilește prețul de vânzare al lemnului, acesta fiind stabilit de vânzător. Proiectul de ordin la care faceți referire doar constată prețul mediu din piață pentru metrul cub de lemn (calculat conform legislației) pentru a se putea folosi acest preț mediu la calcularea prejudiciilor din dosarele penale privind tăierile ilegale de lemn.

Prin Codul Silvic aprobat anul trecut s-a stabilit faptul că PML actual este valabil până la sfârșitului anului 2025, ceea ce înseamnă că în lipsa aprobării acestui act normativ, toate prejudiciile aduse pădurii, din ianuarie 2026, nu vor mai putea fi cuantificate și ar putea duce la creșterea cazurilor de tăieri ilegale.

Prețul mediu al unui metru cub de lemn este un preț statistic, care este folosit pentru stabilirea valorii prejudiciilor aduse pădurii în cazul unor tăieri ilegale. Acest preț nu stă la baza stabilirii prețului de vânzare a diferitelor sortimente de lemn pe piața liberă (de exemplu, lemn de foc).

Modalitatea de calcul al prețului mediu al unui metru cub de lemn (PML) este prevăzută în anexa nr. 1 la Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: „Prețul mediu al unui metru cub de lemn – prețul mediu de vânzare al unui metru cub de lemn pe picior la nivel național, determinat ca medie a datelor statistice publicate pentru ultimii 3 ani de Institutul Național de Statistică”.

Valoarea prejudiciilor aduse pădurii prin tăierile ilegale vor fi calculate în baza prețului mediu al unui metru cub de lemn, conform Proiectului de HG pus în dezbatere de MMAP.

Prețul mediu al unui metru cub de lemn, denumit în continuare PML, se calculează în condițiile Legii nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare, valoarea acestuia fiind necesară în:

  1. stabilirea limitelor infracțiunilor prevăzute la art. 142, 143 și 150 din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare;
  2. procedura de scoatere definitivă şi ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, pentru calculul taxei, garanţiei şi a celorlalte obligaţii băneşti prevăzute de lege;

c)suma datorată cu titlul de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă, în cazul neredării terenurilor la termenul prevăzut în actul de aprobare;

d)procedura de achiziţie, schimb, donaţie de către stat a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, pentru calculul valorii terenurilor;

e)procedura de dobândire prin cumpărare, schimb sau donație, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și prin ceilalți administratori ai fondului forestier național din proprietate publică, de evaluare a terenurilor forestiere din proprietatea publică și a vegetației forestiere aferente, precum și de evaluare a terenurilor forestiere care fac obiectul trecerii din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia în vederea reconstituirii dreptului de proprietate;

f)procedura de concesionare a terenurilor aferente activelor vândute de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, pentru calculul redevenţei;

g)procedura de stabilire a compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice;

h)procedura de stabilire a prejudiciilor cauzate fondului forestier naţional şi, implicit, la calificarea drept infracţiuni sau contravenţii a faptelor prin care s-au produs aceste prejudicii;

i)procedura de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora şi la stabilirea despăgubirilor aferente;

j)sumele care reprezintă valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii, potrivit art.161 alin.(2) și (3) din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, în conformitate cu Statistica activităţilor din silvicultură, publicată de Institutul Naţional de Statistică, în Tabelul 9 – Venituri din vânzări de produse forestiere, servicii prestate şi alte venituri, situația volumului de masă lemnoasă pe picior și valoarea totală, pentru anii 2022-2024, se prezintă astfel:

Denumire indicator UM

 

2022 2023 2024
Cantitate Valoare

-mii-

Cantitate Valoare

-mii-

Cantitate Valoare

-mii lei-

Masă lemnoasă pe picior -mii mc- 7249,58 2119252,58 6349.0 1872154.3 6978.9 1587383.7
Valoare

PML anuală

lei 292,33 294,87 227,45
Valoare medie

PML pe ultimii

3 ani

lei 271,55

 

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită redacției Botoșani24.ro:

  • publicarea integrală a prezentului drept la replică, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2022 privind dreptul la replică și la rectificare,
  • precum și corectarea informațiilor incomplete publicate în articolul menționat. 

MMAP rămâne deschis colaborării cu toate instituțiile implicate, precum și cu mass-media, pentru informarea corectă a publicului și pentru protejarea patrimoniului cultural și natural al României.

Direcția Comunicare și Digitalizare

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending