Parchetul General a anunțat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, relatează agerpres.ro.

‘În cursul zilei de astăzi, 25 ianuarie 2025, Inspectoratul General al Poliției Române a fost notificat despre faptul că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția ‘Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului’, a avut loc o explozie, iar – din primele evaluări – această explozie a avut drept scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului, de unde au fost sustrase piese din tezaurul dacic al României. În urma analizării situației de fapt, a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive’, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Conform aceleiași surse, cercetările vor fi efectuate de către procurori din cadrul PÎCCJ și ofițeri de poliție și specialiști din Inspectoratul General al Poliției Române.

‘Împreună cu autoritățile din Olanda, se depun toate diligențele pentru soluționarea cazului, fiind activate și mecanismele de cooperare judiciară internațională’, se mai menționează în comunicat.

„Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui ‘incident deosebit de grav’ care a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, a anunțat Ministerul Culturii.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Meteorologii au emis un nou Cod galben de ceață, valabil până la ora 11:00, pentru o parte din județul Botoșani.

Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Concești, Lozna, Mitoc și Adășeni se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea Naniescu – numit „cel milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache și al presviterei Teodosia, din satul Răzălăi, raionul Bălți, născut la 15 iulie 1818. Tatăl său a murit după doi ani, iar mama rămâne văduvă cu doi copii, Ioan și Ieremia.

În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași pe copilul Ioan, pentru a învăța carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul și muzica psaltică. În anul 1834 ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focșani, unde aduce și pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge ecleziarh la episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan. La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan este călugărit sub numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la seminarul din Buzău, atunci înființat, pe care îl termină în anul 1840. Apoi, între anii 1840-1847 urmează Colegiul Sfântul Sava din București. În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Șerbănești din Râmnicu-Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în București.

În noiembrie 1852 este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găiseni, județul Dâmbovița, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon și numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din București. Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazar și la Liceul Matei Basarab din București, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central. La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeș.

La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie același an este instalat la Iași. Timp de 27 de ani venerabilul mitropolit Iosif Naniescu păstorește cu o rară blândețe și înțelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. În data de 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif Naniescu „cel sfânt si milostiv” părăsește pe fiii săi duhovnicești și se strămută la cereștile lăcașuri, pentru a sta în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos. Mormântul său se află în partea de sud a catedralei mitropolitane terminata de el. Canonizarea oficială a Mitropolitului Iosif Naniescu a avut loc în data de 25 martie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iași.

O parte din Tezaurul dacic a fost furat în timpul unei expoziții din Olanda, printre piesele sustrase numărându-se coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de o valoare inestimabilă.Brățările dacice sunt bijuterii din aur ascunse de daci înainte de invazia romană și au fost descoperite cu detectoare de metal de braconieri în perioada 1990-2000, în cetățile dacice de la Sarmizegetusa Regia.

O parte din Tezaurul dacic a fost sustrasă în timpul unei expoziții organizate în Olanda. Printre piesele furate se numără coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese de o valoare inestimabilă.

Au furat coiful de la Cotofenești și două brățări de aur – declarat directorul MNIR pentru cotidianul ZIUA de Constanța.

Brățările dacice sunt bijuterii din aur asociate cu dacii. Au fost ascunse în pământ de daci probabil înaintea invaziei romane din anul 105 e.n.

Ele fac parte din tezaurele descoperite cu detectoare de metal și sustrase în perioada anilor 1990 – 2000 de braconieri, din incinta fostelor cetăți dacice de la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei. Au fost ulterior scoase din țară și unele vândute pe piața neagră a antichităților pentru sume de până la 500.000 de euro pentru un astfel de artefact, scrie wikipedia.org.

Până în 2011 au fost recuperate de statul român 13 brățări

Până în 2011 au fost recuperate de statul român 13 brățări. Brățările recuperate se găsesc la Muzeul Național de Istorie a României din București.

Brățările dacice și traficul lor internațional

În anul 2015, un număr de 11 brățări spiralice din aur, provenite din zona Sarmizegetusei Regia, erau căutate de autorități în străinătate cu ajutorul FBI și Interpol.

În august 2015, zece membri ai unei grupări infracționale, trimiși în judecată pentru furtul și traficarea mai multor brățări dacice și a unor tezaure de monede antice în valoare de sute de mii de euro, au fost condamnați de magistrații Judecătoriei Deva.

Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie. Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez.

Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale  olandeze competente.

Sursa: stiridinbucovina.ro