Connect with us

Actualitate

Tarife suplimentare pentru automobilele electrice importate din China, impuse de Uniunea Europeană

Publicat

Publicitate

Comisia Europeană a început de miercuri, 30 octombrie, să impună o taxă compensatorie care vizează importurile de mașini electrice din China. Tarifele suplimentare variază de la 7,8% pentru automobilele Tesla, până la 35,3% pentru automobilele SAIC. Acestea se adaugă tarifelor standard de 10% impuse de UE pentru importurile de automobile, scrie alba24.ro.

Pentru Dacia Spring, mașina produsă de concernul chinez Dongfeng, taxele suplimentare vor fi de 20,7%. 

Tarifele suplimentare au fost aprobate în mod oficial şi publicate, marţi, în Jurnalul Oficial al UE, iar de miercuri au intrat în vigoare.

Executivul comunitar susţine că aceste tarife sunt necesare pentru a contracara ceea ce a denumit subvenţii incorecte, inclusiv finanţare preferenţiale şi granturi precum şi terenuri, baterii şi materii prime la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă.

Potrivit Comisiei, China are o rezervă de capacitate de producţie pentru trei milioane de automobile electrice pe an, dublu faţă de mărimea pieţei UE. Având în vedere tarifele de 100% aplicate de SUA şi Canada, cea mai evidentă piaţă pentru aceste automobile electrice este Europa.

Publicitate

Constructorii auto europeni se confruntă cu un aflux de automobile electrice ieftine din partea rivalilor chinezi. Comisia estimează că ponderea mărcilor chineze pe piaţa din UE a crescut până la 8%, de la mai puţin de 1% în 2019, şi ar putea ajunge la 15% în 2025. Potrivit Bruxelles-ului preţurile la automobile electrice chineze sunt, în mod frecvent, cu 20% sub cele ale modelelor produse în UE.

Taxa compensatorie definitivă instituită vizează importurile de vehicule electrice cu baterie noi, proiectate în principal pentru transportul a maximum nouă persoane, inclusiv șoferul, cu excepția vehiculelor din categoria L și a motocicletelor, propulsate (indiferent de numărul de roți puse în mișcare) exclusiv de unul sau de mai multe motoare electrice, inclusiv cele cu un sistem de mărire a autonomiei cu combustie internă (o unitate auxiliară de alimentare) și originare din Republica Populară Chineză.

b

Nivelurile taxei compensatorii definitive aplicabile prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de aplicarea taxei, se stabilește după cum urmează:

Grupul BYD: 17,0 %

  • BYD Auto Company Limited
  • BYD Auto Industry Company Limited
  • Changsha BYD Auto Company Limited
  • Changsha Xingchao Auto Company Limited
  • Changzhou BYD Auto Company Limited
  • Fuzhou BYD Industrial Company Limited
  • Hefei BYD Auto Company Limited
  • Jinan BYD Auto Company Limited

Grupul Geely: 18,8 %

  • Asia Euro Automobile Manufacture (Taizhou) Company Limited
  • Chongqing Lifan Passenger Vehicle Co., Ltd.
  • Fengsheng Automobile (Jiangsu) Co., Ltd.
  • Shanxi New Energy Automobile Industry Co., Ltd.
  • Zhejiang Geely Automobile Company Limited
  • Zhejiang Haoqing Automobile Manufacturing Company Limited
  • Zhongjia Automobile Manufacturing (Chengdu) Co., Ltd.

Grupul SAIC: 35,3 %

  • SAIC MAXUS Automotive Company Limited
  • SAIC Motor Corporation Limited
  • Nanjing Automobile (Group) Corporation
  • SAIC Volkswagen Automotive Co., Ltd.
  • SAIC GM Wuling Automobile Co., Ltd.
  • SAIC General Motors Co., Ltd.

Tesla (Shanghai) Co., Ltd: 7,8 %

Alte societăți cooperante (anexă): 20,7 %

  • Aiways Automobile Co., Ltd.
    • Aiways Automobile Co., Ltd.
    • Jiangxi Yiwei Automobile Manufacturing Co., Ltd.
  • Anhui Jianghuai Automobile Group Corp., Ltd.
    • Anhui Jianghuai Automobile Group Co., Ltd.
    • Volkswagen (Anhui) Automotive Co., Ltd
  • BMW Brilliance Automotive Ltd.
    • BMW Brilliance Automotive Ltd.
    • Brilliance Xinri New Energy Automobile Co., Ltd.
    • Spotlight Automotive Ltd.
  • Chery Automobile Co., Ltd.
    • Chery Automobile Co., Ltd.
    • Chery New Energy Automobile Co., Ltd
  • China FAW Corporation Limited
    • Audi FAW NEV Co., Ltd.
    • Changan Mazda Automobile Corporation Ltd.
    • China FAW Corporation Limited
    • FAW Toyota Motor Co., Ltd.
    • FAW-Volkswagen Automotive Co., Ltd
    • Jiangsu Guoxin New Energy Passenger Car Co., Ltd.
  • Chongqing Changan Automobile Company Limited
    • Chongqing Changan Automobile Company Limited
    • Chongqing Lingyao Automobile Co., Ltd.
    • Hefei Chang ’an Automobile Co., Ltd.
    • Nanjing Chang ’an Automobile Co., Ltd.
  • Dongfeng Motor Group Co., Ltd.
    • Seres Auto (Hubei) Co., Ltd.
    • Dongfeng Honda Automobile Co., Ltd.
    • Dongfeng Liuzhou Motor Co., Ltd.
    • Dongfeng Motor Company Ltd.
    • Dongfeng Motor Group Co., Ltd.
    • Dongfeng Peugeot Citroen Automobile Company Ltd.
    • eGT New Energy Automotive Co., Ltd.
    • Seres Auto Co., Ltd.
    • Voyah Automobile Technology Co., Ltd.
  • Great Wall Motor Company Limited
    • Great Wall Motor Company Limited, Filiala Taizhou
    • Hebei Changzheng Automobile Manufacturing Co. LTD
    • Rizhao Weipai Automobile Co., Ltd.
  • Leapmotor Automobile Co., Ltd.
    • Leapmotor Automobile Co., Ltd.
  • Nanjing Golden Dragon Bus Co., Ltd.
    • Nanjing Golden Dragon Bus Co., Ltd.
  • NIO Holding Co., Ltd.
    • NIO (Anhui) Co., Ltd.
    • NIO Co., Ltd.
    • NIO Technology (Anhui) Co., Ltd.
  • XPeng Inc.
    • XPeng Inc.
    • Zhaoqing Xiaopeng New Energy Investment Co., Ltd.
    • Zhaoqing Xiaopeng New Energy Investment Co., Ltd. Filiala Guangzhou

Toate celelalte societăți: 35,3 %

China nu este de acord cu decizia Comisiei UE

„China nu este de acord şi nici nu acceptă această decizie”, a informat Ministerul chinez al Comerţului într-un comunicat publicat miercuri.

Beijingul a lansat propriile sale anchete, în acest an, asupra importurilor de coniac, lactate şi produse de carne de porc din UE, ca represalii la tarifele Bruxelles-ului. De asemenea, China a contestat, la Organizaţia Mondială a Comerţului, măsurile provizorii anunţate de Bruxelles, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Poziţia Uniunii Europene spre Beijing s-a modificat în ultimii cinci ani. UE vede China drept un potenţial partener în unele zone, dar şi ca un competitor şi rival sistemic, însă statele membre UE nu fac front comun cu privire la tarifele pentru automobilele electrice chineze.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 15 mai 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 15 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 15 mai 2025:

Loto 6/49: 26, 30, 5, 7, 19, 36

Loto 5/40: 40, 37, 29, 33, 38, 9

Joker: 44, 9, 26, 3, 2 + 12

Noroc: 5 5 1 9 8 7 1

Publicitate

Noroc Plus: 6 7 8 8 9 7

Super Noroc: 4 7 5 1 9 5

Citeste mai mult

Eveniment

Încep cele mai importante alegeri prezidențiale din ultimii 35 de ani. Turul doi 2025: Vot în diaspora. Lista secțiilor din străinătate, calendar și reguli

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că joi, 15 mai, debutează procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 în secțiile de votare din afara granițelor țării. Primii români care își pot exercita dreptul de vot sunt cei din Auckland, Noua Zeelandă, unde secția de votare se deschide la ora 22:00, ora României.

Pentru acest scrutin, în diaspora au fost organizate 965 de secții de votare, cu 15 mai multe față de alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate în 2024. Numărul acestora a fost stabilit în baza propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, în funcție de distribuția geografică a comunităților de români și de solicitările primite din partea acestora, relatează alba24.ro.

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: calendar vot în diaspora

Alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secție de votare organizată în afara țării.

Votarea în străinătate la alegerile prezidențiale se desfășoară, potrivit prevederilor Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata a trei zile, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025, în cazul celui de-al doilea tur de scrutin.

Votarea în străinătate începe în zilele de vineri și sâmbătă, la ora locală 7.00 și se încheie, la ora locală 21.00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23.59 pentru cetățenii care, la ora locală 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot).

În ziua de duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).

Publicitate
YouTube video

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: lista secțiilor de vot în străinătate și reguli

Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 poate fi consultată AICI.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării.

Votarea se face pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

  • cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie
  • buletinul de identitate
  • pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic
  • pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic
  • pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar
  • în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Citeste mai mult

Administratie

O botoșăneancă a condus delegația care a reprezentat România la reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț, desfășurată la Bruxelles

Publicat

Publicitate

În data de 15 mai a.c., la Bruxelles, s-a desfășurat reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț (CAE Comerț), la care au participat miniștrii responsabili de portofoliile comerțului internațional din statele membre ale Uniunii Europene (SM UE), precum și Comisarul pentru Comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență, Maroš Šefčovič.

Agenda reuniunii a inclus o sesiune de dezbateri privind evoluțiile în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și un schimb de opinii axat pe consolidarea securității economice europene. De asemenea, în cadrul prânzului de lucru, au fost abordate negocierile comerciale aflate în curs de desfășurare cu parteneri strategici precum India, statele din Golf și țările din Asia de Sud-Est.

România a fost reprezentată la această reuniune de o delegație condusă de doamna Cristina Breșug, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Cu privire la dosarul relațiilor comerciale UE-SUA și în contextul măsurilor tarifare suplimentare adoptate de partea americană, România și-a exprimat sprijinul față de strategia Comisiei Europene de a menține un dialog constructiv cu autoritățile americane în vederea identificării unei soluții negociate. Totodată, a fost subliniată necesitatea adoptării unei poziții ferme, echilibrate și proporționale, care să asigure protejarea intereselor economice ale Uniunii.

În ceea ce privește dimensiunea securității economice europene, România a susținut necesitatea unei abordări mai ambițioase și structurată pentru a răspunde amenințărilor în evoluție, pentru aplicarea unei strategii echilibrate, centrate pe cei trei piloni – promovare, protecție și parteneriat – și a evidențiat importanța elaborării unei doctrine europene în domeniul securității economice, care să beneficieze de o implicare substanțială din partea statelor membre.

De asemenea, România a încurajat adoptarea unei perspective pragmatice și adaptate în cadrul negocierilor comerciale în derulare, cu scopul de a consolida relațiile economice cu state terțe. În acest sens, a fost susținută ideea încheierii unor acorduri comerciale care să reflecte specificul și prioritățile strategice ale Uniunii Europene în relația cu fiecare partener în parte, a transmis într-un comunicat, PSD Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Primarii din Flămânzi și Mihai Eminescu, eliberați din arest. Au fost plasați sub control judiciar

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Flămânzi, Dan Oloeriu, și cel al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, au fost plasați sub control judiciar printr-o decizie luată joi, 15 mai, de Curtea de Apel Suceava. Cei doi edili botoșăneni, acuzați de procurori de luare de mită, se aflau în arest preventiv din 14 aprilie.

Instanța a admis cererile de înlocuire a măsurii arestului cu cea a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data pronunțării hotărârii și până pe 13 iulie 2025.

Cazul vizează o amplă anchetă instrumentată de procurorii DNA Suceava, în centrul căreia se află omul de afaceri Marcel Bîrsan, aflat în prezent în arest la domiciliu. Acesta este acuzat că a oferit mită mai multor aleși locali pentru a obține avantaje în derularea unor contracte publice.

Pe lângă cei doi primari, ancheta îi vizează și pe Ionuț Voicu, secretarul general al PNL Botoșani, Ilie Ivanache, fost primar al comunei Ungureni, Rareș Batîr, administratorul public al aceleiași comune, precum și pe Neculai Șchiopu, fost viceprimar al comunei Coșula. Toți au fost plasați sub control judiciar, fiind acuzați de fapte precum trafic de influență, luare de mită și divulgarea de informații confidențiale.

Procurorii acuză că în perioada aprilie 2023 – octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins și primit, pentru sine și apropiați, foloase necuvenite de la omul de afaceri Marcel Bîrsan, constând în plata unor materiale de construcții în valoare de peste 90.000 lei, avantaje acordate unei firme din familie, precum și un contract avantajos pentru achiziționarea unui teren.

La rândul său, Dan Oloeriu este acuzat că, în august 2024, a solicitat și primit materiale de construcții în valoare de peste 75.000 lei, beton și lucrări de excavații pentru un imobil personal, tot de la același om de afaceri.

Publicitate

Ancheta arată și implicarea lui Ionuț Voicu, care ar fi pretins bani pentru a-și folosi influența politică în vederea favorizării firmei lui Bîrsan la licitații publice. În același dosar, Rareș Batîr și Ilie Ivanache ar fi cerut un comision de 5% din valoarea unui contract de peste 600.000 lei, oferind în schimb informații confidențiale din documentația unei licitații.

Procurorii continuă cercetările în acest caz complex de la Botoșani.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending