Publicitate

Curățați coșurile de fum: pericol de incendiu ❗️

Un incendiu s-a produs, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Ichimeni. Acoperișul unei case a fost cuprins de flăcări. Deși erau acasă, proprietarii au realizat că le arde locuința când focul a ajuns și la bunurile din două camere. Au ieșit imediat din interior și au sunat după ajutor.

La caz au ajuns pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, o ambulanță SAJ și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Avrămeni. Aceștia au constatat faptul că ardeau bunurile din două camere și o parte din acoperișul casei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu cuprindă întregul imobil. S-au salvat și protejat de foc bunurile din trei camere.

Publicitate

Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului întrucât acuza o stare de rău din cauza frigului, dar a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a fost generat de un coș de fum necurățat de funingine.

Vă reamintim faptul că în sezonul toamnă-iarnă multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

✔ Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Publicitate

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Publicitate

Recunoașterea calității de meșteșugar tradițional. Meșterii populari vor putea primi un certificat de recunoaștere a calității de meșteșugar tradițional, potrivit unui proiect legislativ înregistrat recent la Senat.

De asemenea, meșteșugarii tradiționali care au și alte surse de venituri impozabile vor putea beneficia de reducerea fiscalități, iar cei care îndeplinesc vârsta de pensionare vor fi scutiți de plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și pensii.

O propunere legislativă pentru reglementarea meșteșugurilor tradiționale sau populare a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 28 octombrie.

Publicitate

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PNL, proiectul de lege stabilește cadrul general pentru recunoașterea statutului de meșteșugar tradițional sau popular, reglementează drepturile și obligațiile acestora, precum și organizarea structurilor reprezentative ale meșteșugarilor tradiționali din România, în scopul conservării, protejării, promovăriișsi valorificării meșteșugurilor și culturii tradiționale.

Meșteșugurile tradiționale, denumite și populare sau rural-artizanale, reprezintă o parte fundamentală a patrimoniului cultural imaterial al României, fiind expresia vie a creativității,
îndemânării și identității comunităților locale.

Prin intermediul meșteșugurilor, cunoștințele și tehnicile străvechi sunt transmise din generație în generație, contribuind la păstrarea și promovarea valorilor culturale specifice fiecărei zone geografice.

Dincolo de valoarea lor culturală, meșteșugurile tradiționale joacă un rol important și în economia locală, contribuind la dezvoltarea turismului cultural și la promovarea produselor autentice românești pe piețele interne și externe.

Potrivit parlamentarilor, scopurile principale ale proiectului sunt:

Recunoașterea oficială a meșteșugarilor tradiționali (meșterilor populari) prin stabilirea unui proces clar de autorizare și certificare, care să le confere acestora un statut oficial și să asigure autenticitatea produselor realizate.
Delimitarea clară între meșteșugarii tradiționali (meșterii populari) și alte categorii de artizani sau comercianți (de exemplu mici producători de bijuterii modeme), pentru a proteja meșteșugurile autentice și pentru a preveni concurența neloială.
Crearea unui mecanism de protecție și promovare a meșteșugurilor tradiționale prin introducerea unei mărci tradiționale distinctive, care să ateste autenticitatea produselor
specifice unei anumite zone sau tradiții.
Facilitarea accesului meșteșugarilor tradiționali la târguri și expoziții prin reducerea și scutirea taxelor de participare și prin asigurarea unor locuri speciale pentru aceștia în cadrul evenimentelor culturale.
Oferirea unor facilități fiscale pentru meșteșugarii tradiționali care au venituri impozabile sau care îndeplinesc condițiile de pensionare, pentru a le reduce povara financiară și pentru a sprijini activitatea lor.
Recunoașterea calității de meșteșugar tradițional (meșter popular)
Potrivit proiectului de lege, calitatea de meșteșugar tradițional se obține în urma unei proceduri de evaluare desfășurate de o comisie specială formată din:

Publicitate

Un reprezentant al Direcției Județene pentru Cultură.
Un reprezentant al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Un specialist etnograf sau etnolog, desemnat de un muzeu etnografic județean sau regional.
Dosarul de candidatură pentru obținerea statutului de meșteșugar tradițional se vor depune la direcțiile județene de cultură și poate fi depus și în format electronic.

Comisia va analiza dosarul și va efectua o verificare la fața locului pentru a evalua tehnicile de producție tradiționale utilizate, materialele folosite și autenticitatea procesului de producție.

Certificatul de meșteșugar tradițional se emite de către direcțiile județene de cultură în urma deciziei comisiei.

Certificatul conferă meșteșugarului dreptul de a utiliza marca tradițională distinctivă și de a participa la evenimente dedicate promovării meșteșugurilor tradiționale.

Drepturi și facilități pentru meșteșugarii populari
Meșteșugarii tradiționali (meșterii populari) înscrisi în Registrul Național al Meșteșugarilor Populari beneficiază de dreptul de a participa la festivaluri, târguri și alte evenimente de profil cu scutirea integrală sau parțială a taxelor de participare.

Organizatorii de festivaluri și târguri sunt obligați să ofere locuri speciale pentru meșterii populari autentici și să încurajeze promovarea produselor tradiționale.

Meșteșugarii tradiționali care au și alte surse de venituri impozabile vor putea beneficia de reducerea fiscalității, după cum urmează:

50% din impozitul pe profit;

50% din taxele și impozitele naționale stabilite pentru acest gen de meserie.
Meșteșugarii tradiționali care îndeplinesc condițiile legale de pensionare (vârsta standard și stagiul complet de cotizare) vor fi scutiți de plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și pensii.

Marca tradițională distinctivă

Potrivit proiectului de lege, un grup de eel puțin trei meșteșugari tradiționali, înscriși în Registrul Național al Meșteșugarilor Populari, pot solicita Institutului Național al Patrimoniului emiterea unei mărci tradiționale distinctive care să ateste autenticitatea produselor lor.

Marca tradițională distinctivă se aplica produselor specifice unei anumite zone sau tradiții culturaleșsi servește ca simbol al autenticității și valorii meșteșugului tradițional.

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 777 din 2019, publică o scurtă convorbire pe care a avut-o, pe 6 octombrie 2018, cu Emil Brumaru. Reţinem: 1. „Aventurile lui Tom Sawyer”  încă o am într-o ediţie foarte frumoasă. Îmi place şi acum dragostea dintre acei doi copii care nu ştiau ce-nseamnă dragostea”; 2. „Când l-am citit prima dată pe Eminescu mi-au dat lacrimile, acum îl citesc rece”; 3. „Eu sunt înconjurat de cărţi şi în pat, seara dau cărţile la o parte ca să pot dormi”; 4. „Ce carte aş lua pe-o insulă? Aş lua un autor. Opera completă a lui Shakespeare. Plus că aş avea şi notiţele mele de pe margine”; 5. „Când a murit, Cehov a cerut un pahar de şampanie”; 6. „Eu am fost de multe ori îndrăgostit, asta mi-a şi ţinut scrisul în viaţă”; 7. „Dovlecii îmi plac foarte mult, concentrează lumina, sunt noduli de lumină. Îmi place şi cuvântul: dovleac”;

Theodor Codreanu, în „Controverse eminesciene” (Ed. „Viitorul românesc”, 2000), despre demitizare: „Echivalez demitizarea cu năruirea sistemului imunitar al organismului biologic, cunoscută sub numele de SIDA. Şi merg chiar mai departe şi nu mă mir că România deţine recordul la îmbolnăvirea copiilor cu SIDA, în Europa. SIDA biologică are corespondenţe trainice cu SIDA spirituală, care e demitizarea. Ucide păstorul şi se va împrăştia turma. Eminescu o ştia prea bine, el care a întemeiat ontologia arheului şi doctrina naţională modernă”;

 Horia Corcheş, în „Dilema veche” nr. 777 din 2019, într-un articol despre învăţământul românesc în 2019, enunţă cinci urgenţe spre rezolvare:

1. „problema manualelor şcolare”;
2. “problema examenelor naţionale”;
3. “problema lecturii în rândul elevilor”;
4. “programele şcolare pentru liceu”;
5. “o dezbatere naţională despre  posibilitatea modificării şi diversificării profilurilor şi filierelor şcolare”;

Paula Popoiu, în “Ziarul Lumina” din 18 ianuarie 2019, face o comparative între satul de ieri şi satul de azi. Reţinem: 1. “satul de azi s-a schimbat şi ca structură şi ca mentalitate, mai ales cele din sud”; 2. “satele de munte şi din nord sunt mai păstrătoare de tradiţii”; 3. “apar noi arhitecturi (clădiri mari, nefireşti, neîncadrate în mediu)”; 4. “se manifestă dorinţa de a imita Occidentul (în arhitectură,  îmbrăcăminte, modul de trai, modul de a gândi);  

Publicitate

Ioana Pârvulescu, în “România literară” nr. 50 din 2004, explică astfel “Divina Comedie”: 1. “ghidul călătoriei lui Dante prin Infern şi Purgatoriu este Vergiliu”; 2. “Vergiliu nu-l poate conduce mai departe, astfel că în Paradis, îi cedează  locul şi rolul Beatricei”; 3. “aşadar, drumul către Empireu şi către Dumnezeu este făcut de Dante ochi în ochi cu iubirea vieţii lui, altfel spus, drumul către Dumnezeu e iubire”; 4. “ochii Beatricei sunt cei care-l conduc şi-l ţin pe Dante în Paradis”; 5. “metafora ochilor aici e aceea că îl ajută pe Dante să aibă revelaţia, să-şi deschidă privirea interioară”;

Simion Mehedinţi, în „Creştinismul românesc”, despre folclor: „Folclorul, creaţia populară anonimă, nu păstrează tot ce sună, ci numai ceea ce răsună în alţii, adică consună cu aspectul etnic. Ceea ce nu se potriveşte cu adevărat, aşa cum îl vede şi cum îl simte un întreg popor, se pierde iute din amintire. Folclorul se cerne mereu ţi păstrează numai „floarea făinii” şi nu tărâţa”;

Simion Mehedinţi, în „Creştinismul românesc”,  despre Eminescu: „Cum a purtat Eminescu în sufletul său durerea românilor din toate timpurile şi din toate ţările româneşti, n-a mai purtat-o nimeni. Numai urmând învăţăturile lui mai pot afla urmaşii calea mântuirii din prăpastia în care am căzut. Cine va călca alături va rătăci…Se nenoroceşte pe sine şi va nenoroci şi pe alţii, făcând să crească ruina ţării, în loc de a o scădea!”;

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006, despre cititorul de ocazie:  1. „umple printr-o plăcere snoabă un timp gol”; 2. „opţiunile sale de lectură sunt facile”; 3. „pentru el lumea e iremediabil mai săracă”; 4. „reduce lumea la o dimensiune plană”; 5. „EU-l său este mereu acelaşi, el însuşi, părăsindu-se rar şi timid, înfricoşat”;

Ioan Ţicalo definind geniul în cartea Elenei Condrei, „Trei destine astrale: Eminescu, Creangă, Veronica” (Editura „Geea”, Botoşani, 2018): „Nu spun nimic nou, ci doar repet că geniul, după o mărturisire eminesciană, e posesorul unei „hale” de tip labirintic, ai cărei „muri” sunt acoperiţi cu nenumărate oglinzi, acestea având un rol bine determinat, acela de armonizare a ideilor. El e precum magul din „Egipetul” în a cărui oglinzi de aur are loc o fericită întrepătrundere spaţio-temporală”;