O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CITIND  REVISTA „RAMURI”  NR. 1 DIN 2025

Gabriela Gheorghișor publică studiul literar „Mihai Eminescu și avatarurile lui Orfeu”.  Studiul este o paralelă a modurilor cum văd orfismul eminescian Dumitru Chioaru și Ioan Em. Petrescu.  Merită reținute rândurile despre Orfeu și poezia orfică: „În conștiința literară europeană, Orfeu reprezintă arhetipul poeților. Legenda cântărețului cu liră, care a circulat în mai multe variante, a devenit, în timp, mitul fondator al Poeziei înseși. Poezia orfică este, în mod fundamental, MELOS, cântec, având puterea nu doar de a îmblânzi animalele sălbatice, ci și de a suspenda, temporar, moartea. Dumitru Chioaru definește poezia orfică drept una de cunoaștere metafizică, o poezie inițiatică, la întâlnirea dintre viață și moarte, care se bazează pe transfigurarea existentului prin imaginație simbolică, de aceea poezia orfică se aseamănă cu mistica, experiență în care  eul creator este, la fel ca Orfeu, un intermediar prin care se revelează tainele lumii”;

Gabriel Coșoveanu, în editorialul său „Să apară, oare, un substitut al speciei?”, reține un punct de vedere al lui Friedrich Hayek despre socialism: „Socialismul a învățat mulți oameni că dețin revendicări INDIFERENTE față de performanță și participare. În lumina moralei care a produs ordinea extinsă a civilizației incită de fapt oamenii să încalce legea.  Aceia care susțin că au fost „alienați” de ceea ce majoritatea lor se pare că nu au învățat niciodată, și care preferă să trăiască în calitate de proscriși paraziți, consumând produsele unui process la care refuză să contribuie, sunt adevărații partizani ai apelului luiRousseau de întoarcere la natură, reprezentând ca principală anatemă acele instituții care au făcut posibilă formarea unei ordini a coordonării omenești”;

Gheorghe Grigurcu, în „Răzlețele” sale, reia un punct de vedere al lui Ortega y Gassett despre critică și critic:  „Altădată, critica se putea comporta pur și simplu ca un judecător: pornind de la un cod prestabilit, își pronunța sentința asupra faptului concret. Acel cod preexistent îi lua sub ocrotire hotărârile și-i punea la adăpost criteriul.  Dar arta vremii noastre, de la sfârșitul impresionismului în pictură și al simbolismului în poezie, duce lipsă de coduri confirmate.  Criticul e silit să acționeze sub cerul liber și în afara drumurilor bătute; în momentul în care judecă o opera e obligat să-și cucerească și autoritatea pentru legea generală pe care o aplică. Observați că, exceptând știința, așa se întâmplă în toate domeniile vieții noastre”;

Cristian Pătrășconiu, citind atent  volumul „Religia Woke” a lui Jean-Francois Braunstein, ne lămurește cu privire la termenul „woke„: „E un termen de jargon – mai precis, din jargonul urban afro-american; e o derivație din „woken”, participiul trecut al al verbului „wake”, adică „a se trezi”. Este un cuvânt cu o ascensiune politică și ideologică realmente fulminantă. Braunstein: „termenul „woke” a fost inventat de activiștii americani de culoare și a fost folosit în cultura campusurilor universitare începând cu annul 2010, mai întîi în teoria critică a rasei, iar apoi, în sens larg, pentru a se referi la toate curentele academic militante, de la gen la intersecționalitate. Această noțiune de trezire a căpătat foarte repede un sens politic”;

Marile predicate ale lumii ”woke” (vezi Cristian Pătrășconiu despre volumul ”Religia Woke” a lui Jean-Francois Braunstein): 1. „toți alibi sunt rasiști”; 2. „toți negrii sunt victime”; 3. „dacă spui că nu ești rasist, sigur ești”; 4. „ai genul pe care ți-l alegi”; 5. „sexul și corpul nu există, doar conștiința contează”; 6. „matematica este rasistă”;  7. „biologia este machistă”; 8. „logica este rasistă”; 9. „bărbații pot rămâne însărcinați”;

Robert Șerban publică un interviu cu scriitorul Andrei Crăciun. Rețin: 1. „secretul unei vieți lungi și lipsite de regret e să nu ai așteptări de la oameni, de la niciun om”; 2. „nu intru vreodată în vreo turmă”; 3. „în cercul meu intim intră foarte puțini oameni. Îi numeri pe degete”; 4. „îmi plac puține lucruri, îmi plac oceanele, de pildă,  și îmi place să fiu strain”; 5. „nu rezizt nicăieri mai mult de cinci zile fără să risc să mă plictisesc”; 6. „un om de obicei citește o carte. Eu merg cu zece în paralel”; 7. „România e cum e produsul istorioei, geografiei și mentalităților”; 8. „revoluția tehnologică ne-a făcut și mult bine, dar a și tâmpit o bună parte din populația lumii”; 9. „nu citesc deloc cronici. Nu mă interesează. Nici de bine, nici de rău”; 10. „am avut un singur om de a cărui părere critică am ținut mereu seama: Radu Cosașu”; 11. „omul care scrie e un om singur”; 12. „cred că prea multă actualitate strică un text pe termen lung”; 13. „jurnalismul m-a învățat să ajung la esență și să păstrez doar ce e important”; 14. „ideile îmi trec mai întâi prin cap, apoi prin inimă”;

Din poemul „Memorii” de Maria Anastasiu: „dar a scrie nu e un verb, e o stare, / a scrie înseamnă să-ți amintești ceva ce încă nu există, / mă încurc și mă descurc în urzeala poemului // și nici nu pricep de ce se cheamă „a scrie”, / când scriitorului nu-i trebuie nici hârtie, nici cerneală ca să fie scriitor, / actul creației se petrece undeva pe la jumătatea distanței dintre inimă și minte – / dacă rugăciunea îți coboară mintea în inimă, / atunci scrisul îți urcă inima la cap, / hârtia și cerneala sunt necesare doar pentru a nu uita ceea ce ai scris, / de aceea, poemele nici n-ar trebui numite poeme, ci memorii.”;

Andrei Crăciun despre Panait Istrati: „L-am descoperit târziu pe Panait Istrati (trecusem de 30 de ani) și m-am îndrăgostit de curajul său și de filosofia sa de a fi omul care nu mai aderă la nimic în afară de suferințele semenilor săi, după ce fusese și el sedus de comunism.  Cred că a fost unul dintre cei mai curajoși oameni din secolul al XX-lea și mi-ar fi plăcut să fim prieteni Cu el și cu Emil Cioran, despre care de asemenea am scris o carte („Cioran. Ultimul om liber…” , „Polirom”, 2020), aș fi fost prieten  dintre scriitorii de origine română din veacul trecut. Și cu Dimitrie Stelaru, poetul”;

„Invitatul Zilei” în la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi primarul comunei Gorbănești, Ionuț – Lucian Melinte.
Unul dintre cei mai tineri primari din România, Ionuț – Lucian Melinte a vorbit despre investițiile din această comună mică dar cochetă din județul Botoșani, unde în ultimi patru ani au fost investite milioane de euro de la Uniunea Europeană în diferite proiecte de infrastructură.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Orașul Săveni face pași concreți pentru extinderea educației culturale și vocaționale! Primăria orașului Săveni, reprezentată de primar Relu Petru Tîrzioru, în parteneriat cu instituțiile de învățământ locale și organizațiile neguvernamentale active în domeniul educației și culturii, a organizat luni, 7 aprilie 2025, un focus grup consultativ, în cadrul inițiativei de înființare în orașul Săveni a filialelor Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani și ale Palatului Copiilor Botoșani.

Evenimentul s-a desfășurat în sala Amfiteatru a Liceului Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” și a reunit elevi, părinți, cadre didactice, artiști locali, formatori, reprezentanți ai ONG-urilor culturale și ai administrației locale, într-un dialog deschis despre nevoile educaționale ale comunității și importanța extinderii ofertei de educație nonformală.

Consultare Publică – Orașul Săveni – Domeniul educație, cultură și tineret – Google Forms

Obiectivele consultării publice:

identificarea interesului real pentru activități culturale, artistice și vocaționale; evaluarea tipurilor de cursuri dorite de copii, tineri și părinți;
propuneri privind spațiile, dotările și resursele umane necesare;
stabilirea unor direcții de parteneriat între instituțiile locale și județene;
colectarea de idei și soluții pentru implementarea sustenabilă a inițiativei.
„Orașul Săveni cunoaște o dinamică pozitivă în ceea ce privește participarea cultural-artistică a tinerilor, însă lipsa unor structuri educative specializate în formarea artistică, tehnică și vocațională, în afara sistemului formal de educație, limitează accesul și dezvoltarea copiilor cu potențial și talent. Prin inițierea acestui demers, domnul primar Relu Petru Tîrzioru, alături de partenerii instituționali, oferă comunității o șansă reală de a construi un ecosistem educațional incluziv și durabil. Cererea comunitară este reală, iar sprijinul partenerilor locali demonstrează că există voință și resurse pentru a transforma această inițiativă într-un model de bună practică în zona GAL „Valea Bașeului de Sus”. Mulțumim tuturor celor care promovează și susțin aceast demers, prin prezența la activități și distribuirea formularului de consultare publică. Mulțúmim doamnelor director Cristina Chiorescu, Mihaela Drasleucă, Angelica Maticiuc, Ana Butnaru, doamnelor profesor Felicia Napircă, Carmen Romaniuc, Popovici Anca, Elena Bordianu, Vițelariu Lăcrămioara, Nechifor Florica, Gabriela Răducanu, Marcela Ștefănescu, Fociac Florentina, Antonia Petraru, de asemenea domnilor Emil Caranica, Sorin Luță, Ionuț iftime, Marius Pomîrleanu, Marius Băltoi, tinerilor și tuturor cetățenilor, specialiștilor, cadrelor didactice, elevilor și părinților care au fos, sunt și vor fi alături în acest demers” a menționat Flavius Damean, consilier în Cabinetul Primarului și CEO al Asociației: Societatea cultural-artistică Arlechin Botoșani

În urma completării formularului și a consultărilor publice care se vor desfășura în mai multe localități, până în data de 10 iunie 2025, sub forma mai multor întâlniri zonale (focus grupuri), se vor elabora:

un raport de sinteză care va fi transmis autorităților competente (Consiliului Județean Botoșani, Inspectoratului Școlar Județean Botoșani);
propunere oficială pentru înființarea filialelor menționate;
un plan de lucru cu implicarea actorilor locali pentru organizarea cursurilor și activităților extracurriculare.
Participanții și-au exprimat dorința de a se implica activ, iar comunitatea locală a demonstrat că este pregătită să susțină un proiect educațional și cultural de anvergură, care să ofere copiilor și tinerilor acces real la dezvoltare personală, artistică și profesională.

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, împreună cu Asociația Județeană de Atletism și Liceul cu Program Sportiv Botoșani, organizează, în perioada 11 – 13 aprilie 2025, în Pădurea Rediu, etapa națională a Campionatului Național de Cros, din cadrul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, gimnaziu/ liceu, fete/ băieți, competiție la care vor participa peste 150 sportivi din toată țara.

Festivitatea de deschidere va avea loc vineri, 11.04.2025, ora 18,00, în Aula Magna a Colegiului Național „A.T. Laurian” din Botoșani.

Competiția se va desfășura sâmbătă, 12.04.2025, începând cu ora 09,00, în Pădurea Rediu, un cadru natural de excepție, ideal pentru competiții fizice. Evenimentul va aduce la start cei mai pregătiți sportivi școlari din întreaga țară, dornici să își depășească limitele și să lupte pentru titlurile naționale.

Festivitatea de premiere va avea loc în Pădurea Rediu, începând cu ora 11,00.

„Această competiție reprezintă nu doar o oportunitate de afirmare pentru elevii talentați din întreaga țară, ci și un prilej de promovare a sportului și a unui stil de viață sănătos.

Ne bucurăm să vedem tineri ambițioși, dând dovadă de perseverență și determinare, în cadrul acestei competiții prestigioase. Educația fizică și sportul sunt componente esențiale ale dezvoltării armonioase a fiecărui elev, iar astfel de evenimente contribuie la formarea unor caractere puternice și la cultivarea spiritului de echipă.” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.