Rămășițele pământești ale ultimului domnitor al Principatului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, vor fi readuse în țară și înhumate lângă Palatul Culturii, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Mihai Chirica.

Potrivit sursei citate, demersurile de repatriere a ultimului domn al Principatului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, ale cărui rămășițe sunt înhumate în apropiere de Paris, au fost purtate cu familia moștenitoare, moștenitorul de drept, precum și cu autoritățile franceze.

‘Domnitorul Grigore Alexandru Ghica va fi astfel adus la Iași, unde sunt înmormântați și alți domnitori care au fost personalități istorice importante precum Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu și Alexandru Ioan Cuza. Rămășițele domnitorului vor fi deshumate pe 7 noiembrie, dintr-un cimitir din Franța, și vor fi aduse la București pe 8 noiembrie’, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Mihai Chirica.

Primarul Iașiului a menționat că procesiunea de reînhumare în țară a ultimului domnitor al Moldovei va fi una specială.

‘Va avea loc o procesiune oficială pentru reînhumare. Au existat discuții cu familia privind locul de reînhumare, acesta fiind în preajma Palatului Culturii din Iași și nu va afecta poziția monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt’, a explicat, pentru AGERPRES, primarul Mihai Chirica.

Conform acestuia, procedura de aducere în țară și reînhumare a ultimului domnitor al Moldovei va fi una specială, cu un ceremonial dedicat unui șef de stat. De asemenea, va fi construit și un monument funerar.

Grigore Alexandru Ghica (1807 – 1857) a fost domnitor al Moldovei între 1849 și 1853 și între 1854 și 1856. El a fost ultimul domn al Principatului Moldovei.

‘Grigore Alexandru Ghica a fost un domnitor important, inițiator al primului corp de jandarmi din România după modelul francez, a contribuit la dezrobirea romilor și la dezvoltarea Moldovei’, a mai punctat primarul Mihai Chirica. AGERPRES

Amenzile de circulație vor putea fi plătite online, într-un cont unic. Guvernul aprobă, în ședința de joi, 30 octombrie, normele de aplicare a unei legi din 2018, ce prevederea această posibilitate, informează alba24.ro.

Prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, cu modificările și completările ulterioare sunt reglementate măsuri pentru facilitarea achitării amenzilor contravenționale prin constituirea unui cont unic de plată.

De asemenea, se prevedea sistem de urmărire a creanțelor bugetare și de stingere a acestora ca urmare a încasării amenzilor contravenționale respective.

A fost reglementată, pe de o parte, deschiderea contului unic la Trezoreria Statului în care persoanele fizice să achite amenzile contravenționale și, pe de altă parte a fost reglementată obligația utilizării unei serii de evidență unică a proceselor-verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii.

Însă aceste prevederi nu au putut fi aplicate de șapte ani, pentru că nu au fost emise normele de aplicare.

Guvernul precizează că, din 2019 (intrarea în vigoare a legii) și până în prezent, o serie din reglementări au fost modificate. Una dintre acestea este formatul procesului-verbal de contravenție.

Textul Legii nr.203/2018 a fost armonizat cu cel al OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și după dezvoltarea sistemului IT necesar implementării facilității.

Cum se plătesc amenzile de circulație

Prin aceste norme, sunt reglementate modalitățile de plată a amenzilor contravenționale. Plata se face în cont unic deschis la Trezoreria Operativă Centrală din cadrul Ministerului Finanțelor.

Amenzile pot fi achitate prin:

• decontare bancară, inclusiv internet banking, home-banking, mobile banking sau alte mijloace de plată la distanță puse la dispoziția plătitorilor de instituțiile de credit
• prin mandat poștal, prin intermediul contului tranzitoriu deschis pe numele Ministerului Finanțelor la instituții de credit cu care sunt încheiate convenții,
• în numerar, la orice unitate teritorială a trezoreriei statului
• prin intermediul cardurilor bancare utilizând echipamentele POS instalate la orice unitate teritorială a trezoreriei statului
• în numerar, la casieriile organelor fiscale locale ale autorităților administrației publice locale
• prin intermediul cardurilor bancare utilizând Sistemul Național Electronic de Plăți (ghiseul.ro)
• prin intermediul echipamentelor POS instalate la sediile organelor fiscale locale ale autorităților administrației publice locale

Achitarea amenzilor contravenționale în contul unic se poate efectua de către contravenient sau de către orice altă persoană fizică.

Procedura pentru banii încasați din amenzile rutiere

Prin normele ce sunt aprobate, se reglementează mecanismele și procedurile de achitare a sumelor reprezentând amenzi contravenționale, în sistem pilot, în cazul în care sancțiunile se aplică de către agenții constatatori ai MAI.

Sumele astfel încasate în contul unic deschis la Trezoreria operativă centrală din cadrul Ministerului Finanțelor se fac venit la bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul.

Distribuirea sumelor se realizează de Trezoreria operativă centrală pe baza datelor privind evidența persoanelor fizice existente la nivelul Ministerului Finanțelor valabile la momentul efectuării transferului.

Prin excepție, sumele reprezentând amenzile contravenționale aplicate persoanelor fizice fără domiciliu în România sau cu domiciliu necunoscut, încasate în condițiile prezentei legi, se fac venit la bugetul de stat.

Procesul verbal de constatare a contravenției

A fost stabilită unitar și semnificația seriei de evidență unică a procesului-verbal de contravenție care este constituită din douăzeci și trei de caractere organizate în cinci grupe numerice, după cum urmează:

• prima grupă reprezintă codul alocat instituției emitente care identifică în mod unic ordonatorul principal de credite de care aparține organul din care face parte agentul constatator și este formată din 4 cifre
• a doua grupă, reprezentând anul tipăririi procesului-verbal, este formată din 2 cifre, respectiv ultimele două cifre ale anului calendaristic
• a treia grupă este formată din 7 cifre și poate fi folosită pentru eventuale codificări considerate necesare. În cazul în care nu sunt folosite, se va completa cu 7 cifre de „0” (zero)
• a patra grupă este formată din 8 cifre și reprezintă numărul de ordine al procesului-verbal de contravenție
• a cincea grupă este formată din 2 cifre și reprezintă cifrele de control obținute conform algoritmului de generare a acestora transmis ordonatorului principal de credite de care aparține organul din care face parte agentul constatator, de către Ministerul Finanțelor.

În contextul în care prezentele norme metodologice se vor aplica în sistem pilot, amenzilor contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice aplicate conducătorilor de autovehicule, stabilite de agenții constatatori ai MAI, Ministerului Afacerilor Interne i se alocă numărul „1000” pentru a constitui codul alocat instituției emitente ca primă grupă numerică a seriei de evidență unică a procesului-verbal de contravenție.

Procesele-verbale de contravenție întocmite de agenții constatatori din cadrul organelor emitente ale titlurilor de creanță electronice pot cuprinde și elemente care să faciliteze plata amenzii, precum coduri de bare, coduri QR sau altele asemenea.

Un cutremur cu magnitudinea de 3,3 grade s-a produs, joi, la ora locală 12:16, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 120 de kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 53 km vest de Focșani, 59 km nord-vest de Buzău, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 70 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești.

În luna octombrie, în România s-au produs 31 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,2 grade pe Richter.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie. AGERPRES

Rata șomajului în România a ajuns la 5,9%, în luna septembrie, valoare egală cu cea înregistrată în august 2025, arată datele provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit statisticii, în această marjă, rata șomajului în cazul bărbaților a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 6,1% la persoanele de sex masculin, respectiv de 5,6% în cazul celor de sex feminin.

Totodată, numărul șomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie a acestui an, s-a situat la 482.500 de persoane, în creștere față de luna precedentă (481.000 de șomeri), dar și comparativ cu aceeași perioadă din 2024, când s-au consemnat 465.800 de șomeri.

INS precizează că, pe aceste date, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15 – 24 ani), consemnat în perioada aprilie – iunie 2025. AGERPRES