O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

AM CITIT,  AM REŢINUT…

Cătălin Pavel: „Omul este un animal cu întrebări în cap, printre care şi întrebarea: oare ce se întâmplă dacă pun asta în foc?”; Sever Voinescu: „Tot mai mult, ce scrie pe Facebook, scrie şi la ziar. Fenomenul acesta nu doar că ucide presa, dar mai are un efect malefic: legitimează lăutărismul, subiectivitatea necenzurată, vanitatea ignorantă drept dezbatere publică”; Thomas Jefferson: „Dacă ar fi să decid ce e preferabil între un stat fără libertate de exprimare şi libertate de exprimare fără stat, n-aş ezita să prefer a doua opţiune”; Milan Kundera: “Kitsch-ul este doar popasul dintre fiinţă şi uitare”; Seneca: “Toată arta nu este decât o imitaţie a naturii”; Truman Capote: “Bunul simţ e moartea artei”; Pablo Picasso: “Bunul gust e inamicul creativităţii”; Paul Cezanne: “Arta care nu e bazată pe sentimente nu este artă”; Iulian Comănescu: “Şi media şi political sunt domenii ale retoricii persuasiunii şi aspiraţiei”; Iulian Comănescu: “Chiar dacă sunt replici ale omului, statuile asigură nemurirea”; Edgar Degas: “Bunul gust nu există! Lucrurile frumoase se fac instinctive”; Gabriella Koszta: “Se spune că iarba vecinului întotdeauna ţi se pare mai verde”; Gabriella Koszta: “Literatura de calitate e întotdeauna în stare să repare lucrurile stricate / distruse de politică”; Dan Dediu: “Muzele care îţi lasă firimituri în creier sunt emoţii”; Wim Wenders: “Nici un om nu este o insula stingheră”; Regina Elisabeta: “Gândurile  valorează cât tăcerea din care se iscă”;

Nicolae Breban: „Stalinismul românesc a fost cu adevărat şi până la fund o formă, o matriţă a ceea ce noi ştim că e iadul, cel social, acel infern pe care-l citim şi recoltăm doar în episoade disparate şi transmise de voci răzleţe şi înfricoşate, nesigure ele însele dacă traversează cu adevărat o asemenea teribilă încercare, neverosimilă, care nu e croită pentru fiinţe umane, scene, voci, imagini şi confesiuni, aproape zgomote şi strigăte parcă din Evul Mediu timpuriu”; Bogdan Creţu: „Schimbarea mare vine din schimbările mici”; Bogdan Creţu: „Libertatea nu e socială şi nici politică”; Grigore Popa: „Tot ce e mare şi etern se creează cântând”; Emil Cioran: „Orgoliul unui individ născut într-o cultură mică este întotdeauna rănit”; Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viaţa poeziei”. Florin Mugur despre poeţii care nu ating nivelul special al limbajului: „Merg, dar nu zboară”; Leonid Dimov: „Noi nu visăm, noi scriem vise din cuvinte”; Livius Ciocârlie: „Poezia lui Mircea Ivănescu este un tratat despre absenţa oricărui fundament”; Maurice Blanchot: „Moartea în orizontul uman nu este ceea ce este dat, ea este ceea ce este de făcut: o îndatorire, acel ceva pe care noi punem stăpânire în mod activ, acel ceva care devine sursa activităţii şi măiestriei noastre”; Mia Couto: „Viaţa e aşteptarea a ceea ce se poate trăi”; Mia Couto: „Cine ascultă cu urechea lipită de pământ, aude răsucirea morţilor”; Mia Couto: „Frica să nu fii vânat de animalul care sălăşluieşte înăuntrul tău”;

Ovidiu: “În viaţă, dar mort sunt printre oameni”; Ovidiu: “Aici, printre sălbatici, am nume de poet”; Marin Preda: “Trezirea la viaţa morală cu ajutorul lecturilor se datorează romanelor lui Dostoievski”; din Evanghelia după Ioan: “Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă” (scrise şi pe piatra de mormânt a lui Dostoievski); Marian Drăghici: “Formaţi-vă din timp ochiul pentru a surprinde ş înregistra chiar invizibilul”; Mircea Bârsilă: “Poezia, asimilată, altădată, cu starea de graţie, a ajuns între timp la condiţia de urmă a prezenţei Îngerului în locul unde se aşeza, altădată, î nom”; Groucho Marx: “Principala cauză a divorţurilor e căsătoria”; declaraţia făcută Vetei de Rică Venturiano: “Am citit în ochii tăi cei sublimi că şi tu corespunzi la amoarea mea”; Mircea Pascariu: “Viaţa se bea rece prin pieţe şi băi populare, la ore hazlii pline de prejudecăţi”; Ana Selejan: “Dialectica etic – estetic – valoare literară a avut afişări mai mult sau mai puţin pronunţate, dar niciodată n-a dispărut din peisajul literar”; Aurel Maria Baros: “Confruntat cu un regim totalitar, artistul este ca o pasăre care se luptă din greu să-şi deschidă aripile, într-atît de îngustă îi este colivia. Şi chiar dacă, zbătându-se, ajunge în cele din urmă să-şi desfăşoare aripile, tot se vede cu ele frânte într-o zi”;

Liviu Rebreanu: „Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei”; Aurel Rău: „Printr-o mare singurătate mi-am făcut un pom”;  Ioana  Ieronim: „Cămaşa o flacără albă”; Nicoleta Milea: „Floarea  de salcâm nebună tremură pe buzele luminişului”; Mircea Eliade: „Nu surprinde dacă ştim că sute de mii de ani omul nu numai că a trăit din vânătoare, dar a asumat o consangvinitate mistică cu animalul. (…)acest trecut primordial n-a fost niciodată complet abolit”; Michelangelo: „Cu toate că am fost foarte bogat, întotdeauna am trăit ca un om sărac”; Michelangelo: „Am trăit cu iluzia acestei lumi; am pierdut timpul care mi-a fost dat pentru contemplarea lui Dumnezeu”; Salvador Dali: „Adevărata cultură spirituală a omului constă în capacitatea lui de a-şi perverti gândurile”; Salvador Dali: „Dumnezeu a făcut o singură capodoperă: Marea Mediterană, restul l-a rasolit”;

Publicitate

Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” are, începând de miercuri, un laborator de microbiologie modern, dotat conform celor mai exigente standarde medicale.

Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, alături de conducerea Spitalului Județean, reprezentanți ai Companiei Naționale de Investiții și ai constructorului, Simion Tehnoconstruct, au participat miercuri la recepția noului laborator de microbiologie, construit în curtea Secției de Boli Infecțioase.

„Sănătatea este, fără îndoială, pe primul loc. Pentru mine, investițiile în sistemul sanitar din Botoșani nu reprezintă doar o datorie, ci o promisiune de suflet, pe care am reușit să o transform în realitate. Laboratorul de microbiologie recepționat astăzi este o investiție esențială, nu doar pentru prezent, ci și pentru viitorul sănătății din județul nostru. De acum, medicii vor avea la dispoziție echipamente moderne, care vor permite diagnosticări mai rapide și mai precise, oferind botoșănenilor acces la îngrijiri medicale de calitate. Acest lucru înseamnă, pentru pacienți, șanse reale la tratamente mai eficiente și vieți salvate, iar pentru familiile acestora, liniște și siguranță”, a declarat Doina Federovici.

În plus, printr-un proiect finanțat prin PNRR, în valoare de 4 milioane de euro, s-a achiziționat aparatură de laborator de ultimă generație, care permite identificarea microorganismelor și determinarea sensibilității acestora la antibiotice într-un timp mai scurt și cu o acuratețe sporită.

„Când vine vorba de sănătate, timpul nu are răbdare. De aceea, din prima zi a mandatului meu de președinte al Consiliului Județean, am luptat pentru a atrage fonduri și pentru a demara proiecte care să transforme radical Spitalul Județean Botoșani. În acești patru ani, am realizat și demarat investiții în sistemul sanitar de peste 50 de milioane de euro, folosind fonduri europene, guvernamentale, județene și veniturile proprii ale spitalului. De asemenea, avem pregătite investiții extrem de importante, printre care se numără trei spitale pentru care Consiliul Județean a realizat documentația tehnică, pentru a putea aplica imediat ce se vor deschide ghidurile de finanțare”, a concluzionat Doina Federovici.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime: Botoșănenii și-au pierdut orice urmă de încredere în politicieni și susține că noua sa echipă, formată din Eduard Mititelu, Buliga Luciana, Dumitriu Alexandru, Jitaru Ovidiu și Ionela Aiftincă, care candidează din partea PNL la Parlamentul României, ar putea schimba această situație.

“Nu sunt de mult timp în politică, dar nici nu e nevoie ca să îmi dau seama că botoșănenii și-au pierdut orice urmă de încredere în politicieni. A devenit o normalitate să îi privești cu scepticism și au dreptate oamenii care fac asta, pentru că politica nu le-a oferit altceva decât scandal peste scandal, promisiuni goale și discursuri lipsite de orice conținut.

Vreau să pot redobândi această încredere, alături de oameni integri, care lucrează cu adevărat în interesul botoșănenilor și care nu depind de interese politice. Pentru că știu că oamenii încă mai au încredere în schimbare, iar noi trebuie să venim cu oamenii potriviți, cu adevărat competenți, care să o facă posibilă.

Eu unul încă mai am nădejde că există oameni bine intenționați, care nu vor altceva decât să facă bine comunității lor. Doar de astfel de oameni mă înconjor și doar cu astfel de oameni vreau să lucrez, în curând, pentru dezvoltarea județului”, a transmis noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime.

Guvernul a adoptat, miercuri, două măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli afectaţi de secetă: compensaţii financiare şi suspendarea de drept a rambursării creditelor curente şi restante până în august 2025, relatează agerpres.ro.

Decizia a fost luată în contextul în care culturile a peste 230.000 de producători agricoli (persoane fizice, firme sau întreprinderi familiale) au fost afectate de secetă în perioada septembrie 2023 – august 2024, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Aceştia vor putea beneficia de granturi în cuantum de 1.000 lei/ha pentru fiecare hectar calamitat. Bugetul acestei scheme de ajutor de stat este de două miliarde de lei.

“Sprijinul este de 1.000 lei pe hectar calamitat, conform proceselor-verbale de constatare a pagubelor. Beneficiază de acest sprijin orice fermier, indiferent dacă este persoană fizică, întreprindere individuală, familială sau persoană juridică, care a depus o cerere de plată la APIA şi care deţine un proces de constatare a pagubelor din care reiese că suprafaţa calamitată este de minim 30%”, a spus ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a subliniat că, în premieră, sprijinul va fi acordat în anul calendaristic în care s-au produs calamităţile, având în vedere că pagubele înregistrate au fost deja centralizate.

Ministrul a precizat că Guvernul a deblocat investiţiile în sistemele de irigaţii şi că acest lucru a permis asigurarea necesarului de consum din producţia proprie.

“Datorită faptului că am crescut suprafaţa irigabilă în România şi am continuat să asigurăm apă gratuită pe canalele principale, avem producţii bune care nu numai că ne asigură securitatea alimentară, dar putem să şi exportăm cantităţi importante de cereale”, a mai spus el.

A doua măsură adoptată de Guvern pentru a sprijini fermierii care au avut dificultăţi în acest an prevede posibilitatea suspendării de drept a rambursării creditelor curente şi restante cu scadenţă în anul 2024, până la data de 1 august 2025.

“Sunt două condiţii esenţiale pentru aplicarea acestei facilităţi: cel care solicită suspendarea trebuie să deţină un proces-verbal din care să reiasă că a avut un grad de calamitate de cel puţin 50%; dobânda percepută de creditor este mai mare de 2,5% plus ROBOR pentru creditele în lei şi 2% plus EURIBOR pentru creditele în valută. Ştiu că s-a creat puţină emoţie în legătură cu această măsură şi am avut întâlniri cu toţi actorii implicaţi în agricultură, de la fermieri la distribuitori, furnizori şi instituţii bancare şi de credit. Le-am explicat necesitatea acestei măsuri şi îi asigur pe toţi, încă o dată, că această măsură nu se va aplica decât în cazul celor care sunt într-adevăr în dificultate. Rolul nostru este să sprijinim fermierii să îşi continue munca, pentru că falimentele nu ajută pe nimeni, nici pe cei care oferă credite, nici pe distribuitori şi nici pe furnizori şi cu siguranţă nu ajută pe nimeni să încetinim producţia românească”, a explicat Florin Barbu.

Publicitate

O altă ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri vizează extinderea schemei de ajutor de stat “Creditul fermierului”, astfel încât creditele “avantajoase” garantate de stat să poată fi accesate şi pentru plata datoriilor restante către furnizori şi distribuitorii de inputuri.

“Vorbim aici de credite garantate cu 100% de către stat, cu o dobândă de 1,95, o dobândă fixă, iar ROBOR-ul şi toate celelalte comisioane sunt achitate de către Ministerul Agriculturii şi Guvernul României. Sunt măsuri normale de sprijinire a fermierilor care s-au confruntat cu mari dificultăţi în ultimii ani, pentru că acest Guvern consideră că sprijinirea fermierilor este o cale sigură pentru dezvoltarea agriculturii şi stabilitatea producţiei româneşti. Vreau să vă mai transmit încă un lucru: România are un grad de autosuficienţă de 100% la produsele româneşti. Producţiile anul acesta la culturile de grâu au fost depăşite cu 1,9 milioane tone faţă de anul 2023. Practic, avem producţii necesare atât în zootehnie, în procesare, dar şi pentru export”, a subliniat ministrul.