O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

EMINESCU PEDAGOG (VII)

Interesant este că pe Eminescu l-au preocupat și diferite obiecte de învățământ, cum ar fi limba română, limbile clasice, geografia, istoria și religia.  Toma Chirticuță găsește în manuscrisele 22/58 de la Academie,  ale lui Eminescu,  însemnări despre limbile clasice și despre limba  maternă: „Alăturăm observarea cum că limba, alegerea și cursivitatea expresiunei în expunerea vorbită sau scrisă e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii… Stilul e omul, fiindcă nu e numai forma limbistică și fiindcă nu consistă numai în cunoștința limbei, ci fiindcă exprimă totodată maniera de cugetare și percepțiune a omului. Cum descrie cineva un lucru așa l-a văzut și l-a priceput”.  Vorbind despre intuiție, necesară în actul învățării, Eminescu  va considera că limba va fi suportul principal al acesteia. Se știe că  Maiorescu i-a cerut lui Eminescu să-și ia doctoratul, poetul chiar apucându-se de lucru, printre obiective fiind și traducerea „Criticii rațiunii pure” a lui Kant. Răspunzându-i lui Maiorescu,  notează Eminescu: „Dinspre partea mea, eu m-am apucat de lucru, deși limba română îmi îmburuenează multe distincțiuni de noțiuni din limba germană. Ea are și un bine: că silește pe oricine să fie limpede și intuitiv, mai ales atunci când e vorba de a face expunerea unor idei abstracte”.

Un accent deosebit pune Eminescu pe elementul stilistic, considerat important în educație și învățământ. Rapoartele sale conțineau și referiri la manuale, Toma Chiricuță  constatând  o ironie mușcătoare.în comentariile sale. Despre  manualul lui A. Gorian, „Noul metod de geografie elementară”, notează: „Cele mai însemnate neajunsuri mi se par greșelile de definiție și cele gramaticale”. Despre manualul lui Gr. Cristescu, „Istoria românilor”(partea I), adaugă: „Stilul cărții e mai narativ decât al altor manuale, limba mai populară, deci mai bună”.

Privinde limbile clasice, Toma Chiricuță face trimitere la un articol al lui Eminescu de pe când era ziarist. Reține autorul studiului: „Cultura clasică are calitatea determinată de a crește, ea este în esență educativă, și iată ce a lipsit școalelor noastre până acum și le va lipsi încă mult timp înainte. A învăța vocabule latine pe dinafară, fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a antichității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice, este o muncă zadarnică, o literă fără înțeles. Țările culte își datoresc cultura influenței clasicismului asupra spiritului cetățenilor”. Manuscrisele studiate de Toma Chiricuță îl îndreptățesc să concluzioneze: „Și de aceea Eminescu nimic nu detestă mai mult în judecarea primelor impresii, pe care i le produce o școală, decât învățarea mecanică de definiții, fără să aibă și „cunoștința vie și concretă a părților cuvântului”. Învățarea pe de rost de cuvinte goale e semnul caracteristic al unei școli moarte. Întrebuințarea de cuvinte neauzite sau al căror înțeles nu îl cunoaște pe deplin e peceția deosebitoare a unei generații scolastice bine determinate, care e bogată în cuvinte și stearpă în idei. Ori,  pentru aceia Eminescu pretinde ca școala să-i dea copilului cuvinte vii, concrete, bazate pe intuiții clare și bine legate, și judecăți pe deplin înțelese, fără umbră de îndoială, fără umbră de nesiguranță”.

Eminescu mai vine cu  propunerea ca doar cei care vor să fie „învățați de profesie, juriști sau clerici”  să se îndrepte către învățământul clasic, iar celelalte clase se pot dispensa de cunoașterea antichității, dar să se pună accent pe limba maternă și pe cunoașterea spiritului național. Într-un articol intitulat „Cultura clasică”, Eminescu vine cu o propunere: „împuținarea liceelor clasice și înmulțirea școlilor reale”. 

Privind atitudinea lui Eminescu față de didactică și metodică,  Toma Chiricuță, autorul studiului pe care îl avem în atenție și  publicat în volumul  „Activitatea celor dintâi 7 ani ai Școalei Normale de Învățători „M. Eminescu” din Botoșani (1919 – 1926)”, scrie: „În acest caz el, poetul, omul cu totul nepractic și visător,  cum ni-l zugrăvesc încă unii biografi ai lui, se dovedește a fi și din acest punct de vedere, cu totul special și practic, a fi unul din cele mai bine orientate spirite îndrumătoare ale culturii noastre”. (VA URMA)

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, afirmă că se lucrează la o modalitate de sprijinire a persoanelor vulnerabile după încetarea, la 1 iulie, a plafonării prețurilor la energie, iar în acest moment există ca propunere introducerea unui tichet de 71 de lei pe lună.

‘Astăzi, când discutăm, suntem într-o fază matură cu privire la tichetele de energie, fiindcă obiectivul pe care noi, Ministerul Muncii îl avem, având în vedere că noi suntem cei care ne ocupăm de protejarea consumatorilor vulnerabili, de cei care ar putea fi în sărăcie energetică, obiectivul nostru este ca după 1 iulie, când nu vom mai avea plafonare, să venim cu o variantă care să îi ajute în continuare pe români să-și mențină posibilitatea de a-și plăti facturile la energie’, a declarat, miercuri, Simona Bucura-Oprescu.

Aceasta a adăugat că varianta existentă este ca după 1 iulie să fie acordate tichete, iar propunerea este de 71 de lei pe tichet.

‘Împreună cu colegii noștri de la Ministerul Energiei, de la STS, de la Poșta Română și cu colegii noștri de la ANPIS, s-a lucrat la o formă consolidată, astfel încât după 1 iulie să venim cu tichete care vor fi oferite consumatorilor care îndeplinesc condițiile. În zilele următoare, intenția noastră este de a finaliza acest act normativ și de a veni cu acesta în transparență, astfel încât imediat ce noul guvern va fi învestit, să dăm posibilitatea ca până în 1 iulie actul normativ să fie aprobat de guvern. Valoarea la care este gândit actul normativ în acest moment, dar repet, și azi și mâine vor fi întâlniri pe acesta și sigur aici este și o componentă de impact financiar, valoarea la care colegii noștri au făcut în momentul acesta propunerea de act normativ este de 71 de lei pe tichet. Acordat lunar’, a precizat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, s-a aflat, miercuri, împreună cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, în vizită de lucru pe șantierul secțiunii 5 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, unde cei doi oficiali au făcut declarații de presă. AGERPRES

Mai multe localități din județul Botoșani se vor afla sub o atenționare meteorologică nowcasting tip cod galben vijelie, viteza vântului la rafală de 50…70 km/h, grindină, averse ce vor cumula 15 l/mp, descărcări electrice.

Sunt vizate orașul Flămânzi și comunele Frumușica, Albești, Ștefănești, Lunca, Copălău, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Prăjeni, Sulița, Santa Mare, Românești și Răușeni.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔️fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
✔️ nu atingeți firele căzute la pământ;

✔️ curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;
✔️ nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.