Atunci când muzica schimbă existențe. Destinul tragic a două personalități de referință ale scenelor muzicale și ale artelor spectacolului austriece și europene – Alma (1906-1944) și tatăl ei, Arnold Rosé (1863-1946) – este explorat în expoziția eveniment „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé”, care va putea fi vizitată între 21 noiembrie 2025 și 1 februarie 2026, la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (vernisaj – 21 noiembrie, ora 17.00). Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești, în colaborare cu Asociația „Un concept Luna” și Forumul Cultural Austriac.

               Cei doi prodigioși instrumentiști aveau o relație destul de puțin cunoscută cu România – Arnold Rosé s-a născut la Iași, în 1863, înainte ca familia sa să se mute la Viena; de asemenea, în anii 1920, cvartetul Rosé cânta nu rareori cu George Enescu. Cariera celor doi violoniști Rosé, ca și cea a multor altor muzicieni, s-a încheiat brusc în 1938, când Austria a fost anexată de Reich-ul nazist. În timp ce tatăl ei a reușit să se refugieze în Marea Britanie, Alma Rosé a fost arestată și deportată în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Aproape din întâmplare, Alma Rosé a fost auzită cântând și, la ordinul conducătorilor lagărului, ea a creat și dirijat o adevărată orchestră de femei. Astfel, ea a reușit să salveze viețile a numeroase muziciene evreice înainte de a muri ea însăși în acel lagăr, în 1944. Majoritatea instrumentistelor din această orchestră au supraviețuit și au fost eliberate în 1945. Peste 66.000 de evrei austrieci au căzut victime ale Holocaustului.

               Expoziția de la Ipotești prezintă totodată o cercetare a muzicologului Vlad Văidean despre turneele realizate de Cvartetul Rosé în România, la începutul secolului 20, precum și despre relația dintre Arnold Rosé și George Enescu. Această secțiune este realizată cu sprijinul Muzeului Național „George Enescu” din București.

               Oferită de Haus der Geschichte Österreich (Muzeul de istorie recentă a Austriei) și de Forumul Cultural Austriac, expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este prezentată într-un concept scenografic supervizat de Luana Popa și Dinel Teodorescu („Un concept Luna”), special pentru Memorialul Ipotești.

               Expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este însoțită de o prezentare extinsă a dezvoltării proiectului VR HUMAN VIOLINS – PRELUDE, scris și regizat de Ioana Mischie. HUMAN VIOLINS – PRELUDE este un proiect VR interactiv, despre puterea de transformare a muzicii în cele mai întunecate vremuri. A fost premiat cu Smart Award (FIPADOC, FR, 2025), cu Premiul european XR pentru cea mai bună regie artistică (Festivalul Stereopsia, BE, 2024) și a fost selectată in cadrul primei competiții Cannes Immersive, fiind menționată printre cele mai bune opt proiecte imersive din întreaga lume în anul 2024. Este totodată prima co-productie romano-franceza in domeniul VR.

               Proiectul este inspirat de un fapt real: în timpul Holocaustului, evreilor li s-a permis să aleagă un singur obiect înainte de a pleca în lagăre și mulți au ales să-și ia cu ei viorile. HUMAN VIOLINS PRELUDE urmărește povestea ficționalizată a unei fete, pe nume Alma, pasionată de sunetul viorii sale, publicul având posibilitatea de a duce mai departe moștenirea muzicii ei.

               HUMAN VIOLINS PRELUDE este scris și regizat de Ioana Mischie, produs de STORYSCAPES în colaborare cu DAPROD, co-finanțat de AFCN. Parteneri: Studioset si Noe-Fi Studios.

Pachetul fiscal, ADOPTAT: Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, cu 253 de voturi „pentru”, pachetul fiscal care majorează impozitele pe locuințe și autoturisme și introduce noi obligații pentru firme și PFA-uri, scrie alba24.ro.

Proiectul, blocat inițial la Curtea Constituțională, merge acum la promulgare, după ce articolele declarate neconstituționale, cele privind testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Votul final a fost unul categoric: 253 de parlamentari au votat „pentru”, 128 „împotrivă”, în timp ce 3 aleși nu au votat și alți 3 s-au abținut.

Singurele articole eliminate sunt cele declarate neconstituționale de Curtea Constituțională (CCR), referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și ai Autorității Vamale, în timp ce avizul psihologic de integritate a fost păstrat, potrivit Digi24.

Legea face parte din cele cinci proiecte pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la 1 septembrie 2025, transmite Europa Liberă, care a făcut și un inventar al măsurilor.

Pachetul fiscal, ADOPTAT: Ce conține legea votată marți în Parlament

1. Impozite mai mari pe locuințe și terenuri (din 2026)

• Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
• Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
• Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
• Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
• Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.

2. Modificări la contribuțiile sociale

• Se stabilește o extindere a bazei de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) pentru persoanele independente, până la 72 de salarii minime.

3. Măsuri pentru disciplină financiară

• Firmele care nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare timp de 5 luni pot fi declarate inactive.
• Firmele inactive pot fi dizolvate după un an.
• Devine obligatoriu contractul de fideiusiune pentru eșalonările la plată.
• Se elimină pragul de 50.000 lei pentru utilizarea POS-urilor.

4. Reguli noi pentru capitalul social și acționariat

• Capitalul social rămâne neschimbat până la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei.Dacă depășește acest prag, capitalul social minim devine 5.000 lei.
• Pentru SRL-urile nou înființate: capital social minim de 500 lei.
• Vânzarea părților sociale va fi permisă doar cu notificarea prealabilă a Fiscului.

5. Noi taxe: auto și ecologice

• Impozit auto calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică.
• Mașinile electrice: taxă fixă de 40 lei/an.
• Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.

6. Impozit minim pentru marile companii

• Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro.
• Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli.

7. Taxe în turism

Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%.
Pentru proprietăți cu peste 7 camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

8. Fiscalizarea criptomonedelor

Impozitare de 16% pe câștigurile din monede virtuale.

• Se mențin scutiri pentru câștigurile mici.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) reorganizează dispeceratele județene din poliții. Aproximativ 20% din personal va fi redirecționat pentru munca în teren.

Apelul de la 112 va fi trimis de la dispeceratul județean direct la echipele din teren. Nu vor mai fi dispecerate locale de poliție, doar cel la nivel de județ.

Prin ordinul ministerial semnat marți, s-a dispus punerea etapizată în aplicare a Noului Sistem de Dispecerate al Ministerului Afacerilor Interne.

Realocarea de personal către structurile operative din teren

”În prezent, în sistemul Ministerului Afacerilor Interne funcționează 802 servicii de permanență operate cu aproape 6.000 de posturi, majoritatea la nivel județean.

Noul model prevede realocarea a aproximativ 20% din personal către structurile operative din teren.

Un sistem unitar de organizare la nivelul MAI, prin care apelul la 112 este transmis direct de la dispeceratul județean de Poliție către echipele de intervenție din teren, procesarea rapidă a datelor și redistribuirea optimă a resurselor.

Deci, munca birocratică va fi preluată de tehnologie, iar polițiștii de birou vor merge acum în stradă lângă cetățean sau în structuri operative care combat diverse tipuri de infracționalitate”, a anunțat ministrul Cătălin Predoiu.

Implementarea noului sistem, etapizat

Potrivit oficialului MAI, ”modernizarea este posibilă prin noile platforme digitale dezvoltate intern de MAI, de ex. aplicațiile iTrack și Geoportal”.

Implementarea se va realiza etapizat, la nivelul fiecărei arme, cu proiecte pilot de integrare inter-arme (poliție, jandarmerie, frontieră) la frontiera internă și externă Schengen, mai precizează ministrul.

”În cadrul acestui proces vom consulta și organizațiile sindicale, obiectivul rămâne clar: o intervenție MAI mai rapidă, mai interoperabilă, mai eficientă, pentru a crește protecția cetățeanului simultan cu utilizarea mai eficientă a banului public”, susține Predoiu.

Cum vor fi rezolvate sesizările cetățenilor

Reprezentanții MAI au menționat, marți, în conferință de presă, că mare parte a sesizărilor la dispeceratele de poliție vin prin sistemul 112.

Majoritatea serviciilor de dispecerat sunt la nivel județean, însă acestea există și la polițiile municipale, în orașe și zona rurală, dar și în sectoarele și secțiile de poliție din București.

Reforma prevede un singur dispecerat, la nivel județean. Cetățenii au solicitat o operaționalizare cât mai rapidă a solicitărilor, precizează aceștia.

”În prezent un cetățean care sună la 112 este preluat de operatorul de la STS, este direcționat la dispeceratul de la nivel județean, apoi direcționat către alt dispecerat, la nivel de localitate, dacă este cazul. Avem trei niveluri. Ne propunem să avem un singur nivel de discuție, între personalul MAI (operator) și cetățean. Sesizarea va fi direcționată direct de operatorul din dispecerat, într-o formulă rapidă, către patrula, echipa din teren, fără a mai trece prin alt intermediar”, spune secretarul de stat MAI, Bogdan Despescu.

Operatorii vor vedea, prin intermediul localizării GPS ale autospecialelor și sistemelor de colectare a datelor, unde se află echipele din teren. Astfel, acestea vor putea fi direcționate unde este nevoie sau suplimentate, potrivit sursei citate.

Calendarul de implementare a noilor măsuri începe din decembrie 2025 și va continua în 2026.

Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,4, s-a produs marți, la ora locală 12:12, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 139,9 km, în apropierea următoarelor orașe: 44 km vest de Focșani, 61 km nord de Buzău, 68 km est de Sfântu-Gheorghe, 79 km est de Brașov și 93 km nord-est de Ploiești.

În luna noiembrie 2025, în România s-au produs nouă cutremure cu magnitudini între 2 și 3,5 grade.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele cu magnitudine 4,4, au avut loc pe data de 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie.

AGERPRES