Țigările cu filtru și cele electronice ar putea fi interzise: Uniunea Europeană analizează interzicerea țigărilor cu filtru și a țigărilor electronice, cu scopul de a reduce consumul de tutun, informează AP, relatează alba24.ro.

De asemenea, este analizată și o posibilă interzicere a comercializării de țigări în magazine, benzinării și chioșcuri.

Un proiect de lege, elaborat de Consiliul Uniunii Europene, va fi discutat la o reuniune a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din noiembrie.

Proiectul de rezoluție citează un raport al unui grup de studiu al OMS „privind reglementarea produselor din tutun”, care „recomandă în mod explicit interzicerea filtrelor pentru a reduce atractivitatea țigărilor”, relatează cotidianul Bild.

„O interdicție privind fabricarea, importul, distribuția și vânzarea de țigări cu filtru ar aduce o contribuție importantă la reducerea consumului de tutun”, se mai prevede în proiectul de lege, citat de Agerpres.

Interdicția țigărilor electronice este, de asemenea, o „opțiune suplimentară de reglementare”, deoarece UE urmărește să protejeze mediul și sănătatea oamenilor.

Propunerea a fost discutată pentru prima dată în cadrul Grupului de lucru pentru sănătate publică, din cadrul Consiliului UE, pe 9 octombrie și va fi examinată la conferința OMS de la Geneva, care va avea loc luna viitoare.

Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, susține și ea restricțiile, analizând o posibilă interdicție „bazată pe generații”, care ar interzice vânzarea de produse din tutun oricărei persoane născute după un anumit an.

Peste 980 de cazuri de potențial consum fraudulos de energie au fost identificate în primele 9 luni ale acestui an în 18 dintre cele 20 de județe în care operează compania de distribuție Delgaz Grid, majoritatea vizând sustrageri de electricitate.

Astfel, 618 cazuri reprezintă sustrageri de energie electrică, acestea fiind identificate în regiunea Moldova (județele Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău). De asemenea, 364 de cazuri au fost înregistrate pe parte de gaz în 18 județe (Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Bihor, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău).

Cantitatea totală de energie sustrasă depășește 14 milioane kWh (circa 5,2 mil. kWh gaze naturale și 8,9 mil. kWh energie electrică), iar valoarea prejudiciului depășește 11,5 milioane lei.

Reamintim consumatorilor că intervențiile neautorizate asupra elementelor infrastructurii energetice pot duce la incidente grave (explozii, intoxicații, incendii, electrocutări etc.) cu urmări devastatoare: pierderi de vieți omenești și/sau bunuri distruse.

Reducerea valorii facturii la energie prin evitarea înregistrării consumului real nu este o soluție pentru consumatori deoarece riscurile la care se expun depășesc cu mult sumele astfel „economisite”. Nicio „economie” nu merită pusă mai presus de siguranța familiei și a celor din jur. Pentru menținerea siguranței este esențială prevenirea furturilor de energie prin identificarea lor cât mai aproape de momentul în care apar.

Consumul fraudulos generează pierderi nu doar pentru operatorul de distribuție, ci și pentru consumatorii corecți, care plătesc cu regularitate contravaloarea energiei consumate, intervențiile ilegale afectând deopotrivă și calitatea serviciului de distribuție a gazelor naturale și energiei electrice.

Totodată, consumul fraudulos reprezintă o formă de furt și este sancționat conform prevederilor Codului Penal. În vederea identificării persoanelor responsabile și a recuperării prejudiciului, Delgaz Grid formulează și transmite plângeri penale către instituțiile abilitate.

Pentru siguranța consumatorilor și pentru evitarea situațiilor tragice care pot să apară în urma consumului necontorizat de energie, se recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenție:

 NU permiteți persoanelor neautorizate să intervină asupra echipamentelor de măsurare a consumului de energie (contoare);

 NU acceptați soluții improvizate de interceptare a conductelor de gaze naturale sau cablurilor de energie pentru reducerea consumului.

Cele peste 980 de cazuri de consum fraudulos identificate de la începutul anului până în prezent reprezintă tot atâtea situații cu potențial periculos care au fost eliminate. Contribuția cetățenilor care semnalează astfel de practici este esențială, toate sesizările fiind verificate cu respectarea confidențialității identității celor care le transmit.

Pentru o comunicare rapidă și eficientă, suspiciunile privind consumul fraudulos pot fi raportate la adresa de e-mail raporteazafrauda@delgaz-grid.ro, prin apel gratuit la numărul 031 782 9807 (PIN 1838) sau direct la cea mai apropiată secție de poliție.

Visul românilor de a călători în Statele Unite fără vize a fost aproape de a deveni realitate în primăvara acestui an. Din păcate, schimbările recente de la Washington au dus la reevaluarea procesului și la suspendarea includerii României în Programul Visa Waiver. Cu toate acestea, intrarea țării noastre în acest program trebuie să rămână o prioritate pentru diplomația de la București.

În acest context, de la tribuna Parlamentului, senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, a adresat o interpelare ministrului Afacerilor Externe, Oana-Silvia Țoiu, prin care a cerut ca diplomația de la București să facă publice demersurile întreprinse pentru reincluderea României în rândul statelor ale căror cetățeni pot călători fără viză în Statele Unite ale Americii.

„Trebuie să știm ce pași face Guvernul Bolojan pentru a clarifica situația cu Administrația de la Washington și pentru a readuce România în Programul Visa Waiver, mai ales în contextul parteneriatului strategic dintre cele două țări”, a declarat senatorul Doina Federovici, care susține și că este de datoria „Ministerului Afacerilor Externe să continue, cu fermitate și consecvență, eforturile pentru includerea României în program cât mai curând, pentru că românii nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua”.

Programul Visa Waiver le-ar permite românilor să călătorească în Statele Unite fără viză pentru perioade de până la 90 de zile, facilitând astfel turismul, afacerile, studiile și schimburile culturale. România a primit pe 10 ianuarie 2025 vestea includerii în program, însă în martie Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a suspendat procesul, iar în luna mai a revocat complet desemnarea țării noastre ca stat participant.

Conform prevederilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, republicat și actualizat, persoanele selectate în vederea angajării sau salariații, după caz, vor fi informați cu privire la condițiile de efectuare și de compensare sau de plată a orelor suplimentare, elemente care trebuie să se regăsească și în conținutul contractului individual de muncă.

Munca suplimentară poate fi efectuată la solicitarea angajatorului și numai cu acordul salariatului, trebuie să se regăsească în evidența timpului de muncă întocmită de către angajator, iar angajatului trebuie să i se acorde toate drepturile conform legii, în aceste condiții angajatul beneficiind de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

La momentul semnării statului de plată, angajatul are obligația să verifice numărul de ore de muncă pentru care angajatorul a constituit și plătit venitul corespunzător. Prin semnătură, salariatul confirmă corectitudinea datelor înscrise și își exprimă acordul cu privire la acestea.

Reamintim faptul că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv ore suplimentare, cu excepția situației când durata poate fi prelungită peste 48 de ore, cu condiția ca media orelor de muncă, calculate pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore/săptămână. Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv respectiv, perioade de referință mai mari de 4 luni, dar care să nu depășească 6 luni. Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară.

Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În cazul în care compensarea nu este posibilă în termenul menționat în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Sporul este stabilit prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

Subliniem faptul că munca suplimentară se poate efectua doar de către salariații încadrați cu contract de muncă cu normă întreagă. În cazul celor încadrați cu timp partial, Codul Muncii interzice în mod expres acest lucru. De asemenea, nici tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani, nu pot efectua ore de muncă suplimentară.

(comunicat de presă)