O casă din localitatea Ionășeni a fost în pericol, noaptea trecută, din cauza unui incendiu care a izbucnit în jurul coșului de fum.

Pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești au intervenit prompt și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la întregul acoperiș.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind coș de fum neizolat termic față de materialele combustibile din structura acoperișului

Vă reamintim faptul că în sezonul toamnă – iarnă multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Publicitate

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României.

Duminică, BEC a dat o decizie privind aplicarea unitară a prevederilor art. 8 alin. (3)-(5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înscrierea alegătorilor în listele electorale permanente din străinătate şi listele electorale pentru votul prin corespondenţă.

“La alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, dacă (…) se constată că acelaşi alegător are aprobate atât cererea de înregistrare în Registrul Electoral ca alegător prin corespondenţă, cât şi cererea de înregistrare în Registrul Electoral ca alegător în străinătate, respectivul alegător va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă”, precizează BEC.

Perioada în care alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate puteau să se înscrie pentru a vota prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale s-a încheiat pe 10 octombrie. Astfel, potrivit site-ului AEP, de la 1 aprilie până pe 10 octombrie, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă 6.916 cetăţeni. Pentru a vota la o secţie la prezidenţiale s-au înregistrat 6.751 de cereri. AGERPRES

WiFi4EU este o inițiativă condusă de Comisia Europeană pentru a aduce conexiuni publice Wi-Fi la municipalitățile locale și și-a propus să îmbunătățească conectivitatea în întreaga Europăm scrie alba24.ro.

WiFi4EU urmărește să creeze o rețea paneuropeană de hotspoturi publice pentru europeni în municipalitățile din întreaga Uniune Europeană.

Potrivit portalului Comisiei Europene, cu ajutorul aplicației WiFi4EU, poți localiza rapid hotspot-urile disponibile din apropierea ta și poți să accesezi o rețea de peste 93.000 de hotspot-uri în întreaga Europă, inclusiv Islanda, Marea Britanie și Liechtenstein, având o experiență online privată, fără urmărire sau colectare de date.

WiFi4EU este complet gratuit
Municipalitățile locale au solicitat un voucher în valoare de 15 000 EUR, care acoperă costurile de instalare a unui hotspot Wi-Fi în oraș, care funcționează pe o perioadă minimă de trei ani. Toți locuitorii locali și vizitatorii municipalităților de succes au acum acces liber la internet.

Normele stabilite de Comisia Europeană garantează că nici remunerația monetară, nici alte forme indirecte de plată, prin publicitate sau agricultură de date, nu se află în rețeaua WiFi4EU pentru o perioadă de trei ani de angajare.

Cum poți avea acces gratuit la rețelele WiFi4EU din toată Europa
Poți descărca aplicația (disponibilă pentru iOS și Android), accesând acest link.

După ce ați descărcat aplicația, deschideți-o și va afișa automat hotspoturile WiFi4EU din apropiere. Apoi, puteți găsi hotspoturile Wi-Fi pe dispozitivul mobil.

Inițiativa WiFi4EU a fost lansată oficial de Comisia Europeană în anul 2018, ca parte a unui efort amplu de a reduce decalajul digital dintre cetățenii din diferite regiuni ale Uniunii Europene.

Scopul principal al acestui program este de a oferi acces gratuit la internet de mare viteză în spațiile publice din orașele și comunele din Europa, inclusiv din zonele mai puțin dezvoltate sau izolate, unde accesul la internet nu este atât de facil.

Publicitate

Vouchere WiFi4Eu pentru comunitățile locale

Administrațiile locale din întreaga Uniune Europeană au avut oportunitatea de a aplica pentru voucherele WiFi4EU cu o valoare de 15.000 de euro, în mai multe runde de finanțare, fiecare rundă fiind extrem de competitivă.

Cererea de finanțare a fost mare, iar alocarea fondurilor s-a făcut pe principiul „primul venit, primul servit”.

Administrațiile selectate au avut la dispoziție un termen limitat pentru a implementa punctele de acces Wi-Fi, în colaborare cu furnizori de echipamente specializați. În total, bugetul s-a ridicat la 108 milioane de euro alocați în patru apeluri de proiecte.

La conectarea la rețeaua Wi-Fi gratuită pentru prima dată, veți fi redirecționat către o pagină de conectare securizată (un portal captiv).

Veți putea să vă conectați cu o simplă funcționalitate click-to-connect. Odată ce v-ați conectat la rețeaua Wi-Fi, puteți începe să navigați liber utilizând WiFi4EU! Mai mult, dacă vă deconectați și vă reconectați într-o perioadă de 12 ore, nu vi se va cere să vă conectați din nou.

România a fost unul dintre beneficiarii majori ai programului WiFi4EU, multe administrații locale primind finanțare pentru a implementa puncte de acces Wi-Fi în spații publice scrie Economica.net.

În total, țara noastră dispune de 8.000 de hot spoturi publice gratuite atât în orașe, cât și în zone rurale.

Sfânta Parascheva s-a născut în localitatea Epivata (astăzi Selim Paşa), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), fosta capitală a Imperiului Bizantin. În jurul vârstei de 10 ani când, aflându-se într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Vinde-ţi averea ta, dă-o la săraci şi urmează Mie“ (Matei 19, 21), pe care Mântuitorul le adresase odinioară tânărului bogat, care voia să moştenească împărăţia cerurilor.

„Pentru mine vorbeşte“, a gândit Parascheva. Şi luând foarte în serios această poruncă, schimbă hainele sale frumoase cu hainele rupte ale unei fete sărmane, imediat după ce ieşi din biserică. Înainte de a împlini 20 de ani, Parascheva plecă din casa părintească la locurile sfinte într-o mănăstire închinată Maicii Domnului, unde a stat până la vârsta de 25 de ani. Apoi a plecat la  Constantinopol, unde se închină în marea biserică a Sfintei Sofia.

După aceea s-a întors în localitatea natală. După doi ani, Cuvioasa Parascheva şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. După mulţi ani, valurile au aruncat pe acelaşi ţărm trupul unui marinar. În apropiere, trăia un călugăr care, nemaiputând să suporte mirosul cadavrului marinarului, a rugat câţiva localnici să-l îngroape. În momentul în care săpau au găsit în pământ un trup nealterat.

S-au mirat, însă, fiind oameni simpli, nu au dat importanţă şi au aruncat trupul greu mirositor al marinarului în aceeaşi groapă. Într-o noapte însă, Cuvioasa Parascheva s-a arătat în vis unor oameni cu frică de Dumnezeu din Kallicrateia, cărora le-a spus să pună moaştele sale într-un loc de cinste. A doua zi, trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli“ din Kallicrateia. În anul 1235, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat 160 de ani, până când au fost duse la Belgrad. Aici au stat până în 1521, după care au fost duse la Constantinopol.

În anul 1641, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost din nou mutate, de această dată spre o destinaţie definitivă: târgul Iaşului, capitala Ţării Moldovei. Întâmpinate cu mare cinste de Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, moaştele au fost aşezate în ziua de 13 iunie 1641 în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi“. Rămânând neatinse după incendiul din 26 decembrie 1888, în 1889 au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iaşi.