O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”: „În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de  Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin: 1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;

Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019,  publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate.  Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;

Regizorul Aureliu Manea definind poetul: „…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;

Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut: Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie  a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019: „Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn  apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;

Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);

Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi: 1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;

Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801: “Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;

Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:

“am zărit doi barbaţi

îmbrăcaţi identic

şi i-am

întrebat dacă

sunt cuplu

m-au arestat”;

Sfânta Muceniță Alexandra a fost soția împăratului Dioclețian (284-305). După abdicarea acestuia în anul 305, în urma sa la tron a urmat Maximian Galerius (305-311) „un păgân fanatic, de asemenea un soldat aspru și feroce”.

Acesta a devenit ginerele împăratului Dioclețian căsătorindu-se cu fiica acestuia,Valeria, pe care însăși tatăl ei a obligat-o să se căsătorească în ciuda rezistențelor pe care aceasta și le-a exprimat. În acele vremuri își trăia mucenicia Sfântul Gheorghe, fiind supus la chinuri în numele Domnului. În ciuda greutăților de neimaginat pe care le suporta, acesta „în chip minunat rămânea viu și sănătos”.

Văzând aceste fapte minunate ale Sfântului Gheorghe, Sfânta Muceniță Alexandra simte chemarea către credința cea adevărată și se prezintă în fața împăratului în timp ce acesta aducea jertfă idolilor și se declară creștină. Fapta sa atrage mânia împăratului, acesta poruncind ca atât împărăteasa cât și Sfântul Gheorghe să fie întemnițați și ulterior tăiați. Aflând această decizie, împărăteasa își acceptă destinul mucenicesc, se roagă Celui de sus și își dă sufletul în mâinile Mântuitorului, în temniță.

Trei dintre slugile împărătesei Alexandra și anume Apolo, Isachie și Codrat, văzând cele întâmplate, cum stăpâna lor a renunțat la toate cele pământești, trecătoare și a ales calea veșnică a lui Hristos, au crezut și ei în Dumnezeu. Dorind să urmeze și ei Domnului și-au mărturisit și ei credința creștină în fața stăpânului lor păgân numindu-l „călcător de lege și sălbatic” acuzându-l de moartea brutală a împărătesei „și că nu i-a fost milă de însăși femeia sa, cu care a făcut copii.” Mânat de furia sa fără margini, împăratul le trimite și pe cele trei slugi la închisoare, gândindu-se la pedepsele fiecăreia dintre ele.

Astfel, „pentru Codrat a poruncit să fie tăiat; iar Apolo și Isachie, iarăși să fie puși la închisoare, și să fie uciși cu foamea; care după câteva zile fiind istoviți de foame, și-au dat sufletele lor Domnului.”

Așadar, cele trei slugi ale împărătesei împreună cu aceasta trec în ceata mucenicească a Domnului spre slava lor cea veșnică, Amin.

Poli Iași s-a impus cu scorul de 3-0 în fața formației FC Botoșani, într-un meci disputat duminică, 20 aprilie, pe stadionul „Emil Alexandrescu”, contând pentru etapa a 5-a din play-out-ul Superligii.

Ieșenii au început perfect meciul, deschizând scorul în minutul 13 prin Bordeianu, care a transformat impecabil o lovitură de pedeapsă. Superioritatea gazdelor s-a concretizat din nou în minutul 21, când Skuka a înscris după o centrare excelentă a lui Ștefanovici, la capătul unui contraatac fulger.

FC Botoșani a încercat să revină în joc în repriza a doua, însă defensiva bine organizată a Iașului și intervențiile portarului Fernandez au păstrat tabela neschimbată. Trupa lui Leo Grozavu nu a reușit să-și creeze ocazii clare, deși a controlat posesia în multe momente.

La pauză, scorul a fost 2-0 pentru Poli Iași, iar acest rezultat s-a menținut până la final, în ciuda eforturilor botoșănenilor de a marca golul care să relanseze meciul. Mai mult, în repriza a doua, Iașul duce scorul la 3-0 în urma unei faze care o lasă pe echipa lui Valeriu Iftime cu ochii în soarele arzător de pe Copou.

În urma acestui rezultat, Poli Iași își consolidează poziția a 6-a în clasament, primul loc salvator, ajungând la 26 de puncte. FC Botoșani rămâne pe locul 7, primul care duce la barajul pentru evitarea retrogradării, cu 22 de puncte.

Confruntarea dintre cele două rivale moldovene a fost marcată de tensiune și determinare, având un impact direct în lupta pentru menținerea în prima ligă. Poli Iași își confirmă forma bună din ultima perioadă, în timp ce FC Botoșani înregistrează a treia înfrângere consecutivă în play-out și pare să se îndrepte vertiginos spre liga secundă de fotbal.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a actualizat prognoza și a emis o avertizare de Cod galben de inundații pentru sectorul amonte al râului Prut, în zona acumulării Stânca-Costești. Avertizarea intră în vigoare în această seară, de la ora 23:00, și este valabilă până pe 22 aprilie, ora 09:00.

Potrivit hidrologilor, sunt așteptate creșteri importante de debite și niveluri ale apei, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior în amonte, pe teritoriul Ucrainei, în bazinul superior al râului Prut. Specialiștii atrag atenția că există posibilitatea depășirii cotelor de atenție, ceea ce ar putea genera inundații locale.

În acest context, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani a dispus măsuri de prevenire și monitorizare, pregătind intervenția operativă în cazul apariției unor situații de urgență.

„Evoluţia fenomenelor hidrologice este supravegheată permanent, atât prin Centrul Operaţional al inspectoratului, cât şi în teren, prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență din localitățile vizate”, au precizat reprezentanții ISU Botoșani.

Autoritățile le recomandă cetățenilor care locuiesc în apropierea râului Prut să urmărească evoluția avertizărilor și să respecte eventualele măsuri și recomandări transmise prin sistemele de alertare.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Informare preventivă:

Reguli de comportare și acțiune la inundații:

1. Când inundațiile vă surprind acasă, dacă aveți timp, luați următoarele măsuri pentru protejarea bunurilor:

– aduceți în casă unele lucruri sau puneți-le culcate la pământ într-un loc sigur (mobilă de curte, unelte de grădina sau alte obiecte care se pot muta și care pot fi suflate de vânt sau luate de apă);

– blocați ferestrele, astfel încât acestea să nu fie sparte de vânt, de apă, de obiecte care plutesc, sau de aluviuni;

– evacuați animalele și bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute;

– încuiați ușile casei și ferestrele dupa ce inchideți apa, gazul și instalațiile electrice.

2. Dacă inundatia este iminentă, procedați astfel:

– mutați obiectele care se pot mișca în partea cea mai de sus a casei, deconectati aparatele electrice și, împreună cu întreaga familie, părăsiți locuința și deplasați-vă spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperișuri, înălțimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;

– în cazul în care sunteti surprins în afara locuinței (pe străzi, în școli, în parcuri, gări, autogări, magazine, alte locuri) este necesar să respectați cu strictețe comunicările primite și să vă îndreptați spre locurile de refugiu cele mai apropiate.

3. Dacă se ordonă evacuarea, respectați următoarele reguli:

– respectati ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi din zonele cele mai periclitate;

– înainte de părăsirea locuinței întrerupeți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și închideti ferestrele;

– scoateți animalele din gospodărie (grajduri, adăposturi) și dirijați-le către locurile care oferă protecție;

– la părăsirea locuinței luați documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio, iar pe timp friguros și îmbrăcăminte mai groasă;

– după sosirea la locul de refugiu, comportați-vă calm, ocupaț locurile stabilite, protejați și supravegheați copiii, respectați măsurile stabilite.

4. La reîntoarcerea acasă respectați următoarele:

– nu intrați în locuință în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră;

– nu atingeți firele electrice;

– nu consumați apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă;

– consumați alimente numai după ce au fost curățate, fierte și, după caz, controlate de organele sanitare;

– nu folosiți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, fără aprobarea organelor de specialitate;

– acordați ajutor victimelor surprinse de inundații;

– executați lucrări de înlăturare a urmărilor inundației, degajarea malului, curățirea locuinței și mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

Reguli și măsuri ce trebuie îndeplinite preventiv pentru diminuarea efectelor produse de inundatii:

* curățarea, adâncirea sau realizarea șanturilor de preluare a apelor pluviale;

* drenarea și asigurarea curgerii apei către șanturile de captare, astfel încât în gospodării aceasta să nu mai băltească;

* regularizarea unor pârâie, curățirea lor, a canalelor și tuburilor colectoare, a vâlcelelor pentru a asigura preluarea eventualilor torenți formați;

* crearea de bazine de rezervă pentru captarea viiturilor;

* deținatorilor de construcții situate pe direcția viiturilor de pe versanți li se recomandă realizarea unor canale de captare și dirijare a apei;

* curățarea pilonilor de susținere a podurilor, punților și podețelor de materialele aduse de viituri, pentru a se evita formarea unor adevărate baraje ce pot afecta împrejurimile sau chiar rezistența acestora;

* achiziționarea de saci pentru a putea fi umpluți cu nisip în scopul protejării împotriva pătrunderii apei sau a întăririi malurilor și digurilor;

* executarea unor lucrari de drenare a apei rezultate din precipitatii în zonele afectate de alunecări de teren pentru a împiedica pătrunderea acesteia prin crăpăturile formate în scopul prevenirii reactivării acestora;

* întreținerea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, protejari de maluri și diguri;

* achizitionarea, la nivelul fiecarei localitati, a unor motopompe, acestea fiind necesare evacuarii apei din clădirile instituțiilor și populatiei din zone respective, pentru că în situații majore forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență nu sunt suficiente.