Connect with us

Administratie

Sute de locuitori ai municipiului Botoșani primesc ajutor social de la stat

Publicat

Publicitate

Datele transmise de Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Botoșani arată că, în luna august, au fost în plată 217 de dosare de ajutor social (venit minim garantat – VMG), suma acordată beneficiarilor totalizând 62.163 de lei.

Au primit acest sprijin financiar 108 de persoane singure, plățile fiind de 18.333 de lei. Alte 50 de familii cu câte două persoane au încasat 15.250 de lei, în timp ce 39 de familii cu câte trei persoane au primit în total 16.136 de lei. Tot din categoria beneficiarilor au făcut parte 12 familii din municipiu cu câte patru persoane, plățile însumate fiind de 6.136 de lei, 4 familii ce au în componență câte cinci persoane, la care au ajuns 2.524 de lei. La acestea se adaugă 4 familii cu peste cinci persoane, sprijinul financiar acordat acestora ajungând la 3.784 de lei.

În categoria plăților făcute de DAS luna trecută intră și un ajutor de urgență în cuantum de 3.203 de lei.

Prin Direcția de Asistență Socială îi sprijinim pe botoșănenii care, din diferite motive, se confruntă cu probleme financiare. Este foarte important ca botoșănenii să știe că se pot adresa colegilor din cadrul Direcției de Asistență Socială, atunci când au nevoie de ajutor”, a declarat viceprimarul Liviu Toma, edil care coordonează activitatea Direcției de Asistență Socială.

Plățile făcute de la începutul anului depășesc 480.000 de lei

În perioada ianuarie – august 2023, în municipiul reședință de județ au fost în plată 1.769 de dosare de ajutor social. Sumele plătite prin Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Botoșani au ajuns la 489.291 de lei. Acordarea venitului minim garantat este reglementată de Legea nr. 6 din 2001, cu completările şi modificările ulterioare.

Publicitate

De la începutul acestui an, 857 de persoane singure au primit în total 140.943 de lei, în timp ce ajutorul social pentru 413 de familii formate din câte două persoane a ajuns la 121.048 de lei. La acestea se adaugă 324 de familii cu câte trei persoane ce au beneficiat de o sumă totală de 129.900 de lei. Pentru 101 de familii cu câte patru persoane ajutorul social a însumat 50.441 de lei, alți 24.016 de lei fiind asigurați pentru 40 de familii compuse din câte cinci persoane. Aceleași date centralizate mai arată că pentru 34 de familii cu peste cinci membri au fost făcute plăți de 22.943 de lei.

Cuantumul lunar al Venitului Minim Garantat (VMG) este stabilit prin raportare la indicatorul social de referință (ISR) a cărui valoare este stabilită prin lege la 598 de lei.

Cuantumul ajutorului social este următorul:

  • persoană singură – 170 de lei
  • familia formată din 2 persoane – 305 de lei
  • familia formată din 3 persoane – 427 de lei
  • familia formată din 4 persoane – 529 de lei
  • familia formată din 5 persoane – 631 de lei

Pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, ajutorul social crește  cu 44 de lei. Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între nivelurile anterior enumerate și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Potrivit reglementărilor legale în vigoare, persoanele care primesc ajutor social trebuie să depună, din 3 în 3 luni, o declarație pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile realizate și o adeverință cu privire la veniturile realizate supuse impozitului pe venit.

Totodată, persoanele apte de muncă, beneficiare de ajutor social, au obligația de a prezenta o adeverință eliberată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, adeverință care să ateste că sunt în căutarea unui loc de muncă și să presteze lunar ore de muncă în folosul comunității.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Actualitate

Românii, întrebați din nou despre sănătate: Începe ancheta SANPOP 2025. Cum se va desfășura

Publicat

Publicitate

În perioada 15 septembrie – 29 noiembrie, Institutul Național de Statistică derulează o nouă ediție a anchetei privind starea de sănătate a populației (SANPOP 2025). Studiul are loc o dată la șase ani și oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care românii își percep sănătatea și accesul la serviciile medicale, potrivit informațiilor oferite de Institutul Național de Statistică.

Cum se desfășoară ancheta

Cercetarea se bazează pe un eșantion de gospodării selectate din toate județele țării, atât din mediul urban, cât și din rural. Persoanele incluse în studiu vor fi vizitate de operatori statistici, care vor adresa întrebări cu ajutorul unui chestionar electronic pe tabletă.

Printre temele abordate se numără accesul la medici și tratamente, nevoile de îngrijire nesatisfăcute, dificultățile cauzate de probleme de sănătate sau de vârstă, obiceiurile de viață – de la alimentație și activitate fizică, până la consumul de tutun și alcool – precum și sprijinul social de care beneficiază oamenii.

De ce este important SANPOP 2025

Datele adunate prin acest studiu vor ajuta la înțelegerea principalelor nevoi ale populației și vor susține deciziile privind dezvoltarea serviciilor medicale și sociale, dar și a infrastructurii locale. Autoritățile subliniază că aceste informații nu sunt doar statistici seci, ci reprezintă baza pentru politici publice care pot influența direct calitatea vieții românilor.

Publicitate

Confidențialitate garantată

Cei care vor răspunde la întrebări nu trebuie să își facă griji pentru confidențialitate: toate datele vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice. Informațiile individuale nu vor fi publicate și nici transmise autorităților sau presei, fiind procesate doar în formă agregată, la nivelul întregii populații.

Participarea cetățenilor este esențială pentru ca rezultatele să reflecte realitatea. Doar prin implicarea celor selectați se poate contura o imagine clară asupra stării de sănătate a României în 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoare la Botoșani: Mitropolitul Teofan va sluji la hramul Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci”, Lebăda

Publicat

Publicitate

Zi de mare bucurie pentru credincioșii din Botoșani. Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji duminică Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” – Lebăda, din satul Zăicești, comuna Bălușeni, cu prilejul hramului așezământului monahal.

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, amintind de puterea jertfei și de semnul biruinței lui Hristos asupra morții. Pentru credincioșii care vor veni la Lebăda, momentul va fi prilej de întărire în credință, dar și de comuniune în rugăciune alături de păstorul lor duhovnicesc.

Sfințirea Sfintei Cruci închinate Eroilor


Programul liturgic al zilei va continua la ora 14.30, când Înaltpreasfințitul Părinte Teofan va săvârși slujba de sfințire a unei Sfinte Cruci ridicate pe dealul Măgurei, în Parohia „Înălțarea Domnului” – Ibănești, Protopopiatul Dorohoi. Crucea este închinată Eroilor Neamului Românesc, ca semn de recunoștință și veșnică pomenire pentru cei care și-au jertfit viața pentru credință, libertate și demnitatea poporului român.

Astfel, ziua va fi una a aducerii aminte și a unirii dintre credința creștină și memoria națională, între crucea mântuirii și crucea jertfei.

Îndemn la rugăciune și comuniune

Publicitate


Credincioșii din întreaga zonă sunt așteptați să participe la aceste momente de rugăciune, să se bucure de binecuvântare și să își întărească legătura cu Hristos prin semnul cel mai sfânt al creștinătății – Sfânta Cruce.

Citeste mai mult

Eveniment

Când se va putea bea bere pe stadioanele din România? Urmează schimbări majore în „Legea lui Mitică” cu zona tampon şi bannerele

Publicat

Publicitate

Legea „Mitică Dragomir” se schimbă: liber la bere, bannere pe garduri și fără zonă-tampon între fani. Inițiativa îi aparține deputatului Ciprian Paraschiv, fost director de organizare la FRF, care a explicat la emisiunea Fanatik Superliga care ar fi principalele noutăți, relatează cluj24.ro.

Dispare zona-tampon

Unul dintre cele mai controversate puncte – așa-numita zonă-tampon dintre galerii și restul stadionului – va fi eliminat. „Zona tampon nu are nicio relevanță. Dacă statul a construit un stadion de 30.000 de locuri, de ce să vinzi mai puține?”, a subliniat Paraschiv. Inclusiv Cluj Arena pierde câteva mii de locuri şi implicit bilete vândute din cauza acestei zone tampon.

Bannere pe garduri

O altă schimbare privește bannerele suporterilor. Acestea vor putea fi amplasate pe garduri, însă numai cu aprobarea observatorului de joc și fără să acopere ieșirile de urgență. „E normal să poți pune un banner pe un gard, atâta timp cât este verificat și acceptat”, a spus inițiatorul, la Fanatik.

 
Bere pe stadioanele din România

Publicitate

Legea va permite și consumul de bere cu concentrație redusă de alcool în incinta stadionului, în linie cu practica din alte țări europene. „În Anglia, când s-a interzis vânzarea, oamenii au început să bea mai mult acasă înainte de meci. Nu asta e soluția”, a argumentat deputatul.

Când ar putea intra în vigoare

Proiectul are deja avize favorabile și se află acum la patru comisii din Senat. Paraschiv estimează că până la finalul anului 2025 suporterii vor putea merge la meciuri cu bere, bannere pe garduri și fără restricția zonei-tampon.

Citeste mai mult

Eveniment

CNAIR amâna cele 400 de radare fixe până în 2027. România rămâne fără sistem modern de monitorizare a traficului

Publicat

Publicitate

Deși Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța instalarea a 400 de radare fixe încă din vara acestui an, proiectul a fost blocat înainte de a începe. Lipsa finanțării împiedică lansarea licitației, iar specialiștii estimează că sistemul nu va deveni funcțional mai devreme de 2027, informează cluj24.ro.

CNAIR a lansat, în 2023, planul de achiziție și montare a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, autostrăzi și drumuri expres. Sistemul urma să fie conectat la platforma națională de monitorizare a traficului e-SIGUR și să contribuie la reducerea vitezei excesive pe șosele. Deși termenul inițial de finalizare era vara acestui an, proiectul nu a trecut nici de etapa licitației, conform ProMotor.

Finanțarea, principala piedică

Compania de Drumuri nu poate lansa procedura de achiziție a camerelor de supraveghere din cauza lipsei banilor. Bugetul estimat pentru proiect este de 79 de milioane de lei fără TVA, iar sursele de finanțare vizate erau atât PNRR, cât și fondurile de la bugetul de stat. Până când acestea nu vor fi clar stabilite, licitația nu poate fi pornită.

Chiar și în scenariul optimist al lansării licitației în 2025, procesul ar putea dura până la un an și jumătate. Abia apoi ar urma instalarea camerelor și conectarea lor la sistemul național. Astfel, șansele ca radarele fixe să fie funcționale în 2026 sunt extrem de mici, ceea ce împinge termenul spre 2027.

România, fără niciun radar fix

În prezent, România nu are niciun radar fix în funcțiune, se bazează exclusiv pe radarele mobile ale Poliției Rutiere: 1.186 de aparate, dintre care 700 sunt tip pistol și pot fi montate pe trepied, restul fiind instalate pe autospeciale.

Publicitate

Amenzi și permise suspendate

Chiar și fără radare fixe, sistemul e-SIGUR și dotările Poliției Rutiere au dus la un număr mare de sancțiuni. În primele șase luni ale anului au fost aplicate aproximativ 350.000 de amenzi pentru viteză. Totodată, aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis de conducere pentru perioade de trei sau patru luni.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending