Connect with us
Publicitate

Actualitate

Suspendarea ratelor la creditele „Prima Casă” și „Noua Casă”, aprobată de Guvern. Care sunt condițiile. DOCUMENT

Publicat

Publicitate

Condițiile în care se poate suspenda plata ratelor la creditele Prima casă”/”Noua casă” au fost aprobate de Guvern, relatează alba24.ro.

Perioada pentru care se acordă facilităţile de suspendare la plată a ratelor scadente aferente creditelor acordate în cadrul programului „Prima casă”/”Noua casă” , reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, se stabileşte conform opţiunii debitorului şi este cuprinsă între minimum 1 lună şi 9 luni.

Perioada de rambursare a ratelor de dobândă eşalonate cu termene de plată suspendate este de 60 de luni și se calculează începând cu prima zi calendaristică următoare perioadei de suspendare a obligaţiilor de plată a ratelor scadente acordate de creditor, potrivit hotărârii de Guvern.

Publicitate

Este vorba despre normele de aplicare a OUG nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

Rambursarea ratelor, dobânzilor şi comisioanelor scadente poate fi suspendată o singură dată, numai pentru creditele acordate în cadrul programului „Prima casă”/”Noua casă” care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • a) au fost acordate până la data de 30 aprilie 2022 inclusiv
  • b) data scadenţei finale a obligaţiilor de rambursare a ratelor, prevăzută în contractele de credit, este ulterioară datei aprobării de către creditor a solicitătii suspendării obligaţiilor de plată
  • c) nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni de la data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată.

Criterii de eligibilitate a debitorilor persoane fizice din contractele de credite „Prima casă”/”Noua casă”

Beneficiarul programului „Prima casă”/”Noua casă” afectat financiar de situaţia gravă generată de criza actuală determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina poate beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului acordate în cadrul programului „Prima casă”/”Noua casă” cu condiţia transmiterii solicitării către creditor cel mai târziu în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării reglementărilor emise de către BNR (art.7 din OUG nr.90/2022).

Publicitate

Facilitățile se pot acorda debitorilor cu respectarea limitei de vârstă prevăzută în normele proprii ale creditorilor la sfârșitul perioadei de creditare prelungite.

Perioada de valabilitate a garanțiilor se prelungește prin notificarea garantului, fără încheierea de acte adiționale, cu o perioadă egală cu durata suspendării obligaţiei de plată. Notificarea se transmite Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii de către creditor în termen de 30 zile de la data aprobării ultimei solicitări transmise de debitorii din portofoliul său.

Dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit. La această creanţă dobânda este 0%. Plata de către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

Publicitate

Prin excepție, în cazul în care soldul dobânzilor amânate la plată a fost amânat pe o perioadă cuprinsă între o lună și 9 luni, plata de către debitor a sumelor astfel amânate se efectuează fără perceperea de dobânzi, ulterior perioadei de suspendare acordate, eșalonat numai pe durata rămasă de plată a creditului.

Acordarea facilităților nu afectează termenii şi condiţiile în care a fost acordată garanţia statului.

Cererea de suspendare a plății ratelor – condiții

Debitorul transmite creditorului solicitarea de suspendare, declară pe propria răspundere că a fost afectat financiar, direct sau indirect, de situaţia gravă generată de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina și îndeplinește următoarele condiții:

  • a) prezintă declarația pe propria răspundere că nu se află în incapacitate de plată, în sensul în care debitorul nu este în măsură să îşi achite obligaţiile ajunse la scadenţă, la data solicitării suspendării rambursării creditului şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor
  • b) prezintă declaraţia pe propria răspundere cu privire la creşterea cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021
  • c) nu beneficiază, la data solicitării, de o soluţie/un plan de restructurare a datoriilor agreată/agreat, de comun acord cu creditorul, în ultimele 3 luni anterioare intrării în vigoare a prezentei hotârări.
  • d) prezintă acordul codebitorilor, garanţilor şi fideiusorilor, după caz. În cazul creditelor acordate cu garanţii guvernamentale, acordul statului este implicit.

Creditorul analizează solicitarea formulată de debitor, verifică încadrarea creditului şi, în termen de maximum 30 zile calendaristice de la data primirii solicitării complete, comunică debitorului decizia sa de aprobare/respingere a cererii de suspendare a obligaţiilor de plată a ratelor.

Decizia de aprobare conţine numărul de rate pentru care a fost solicitată de debitor şi aprobată suspendarea la plată şi se comunică debitorului în pe hârtie sau prin poștă electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau declarate de către client creditorului ulterior încheierii contractului de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanță oferit de creditor sau telefonic, cu respectarea obligației creditorului de înregistrare a convorbirii, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată de debitor.

Modificarea clauzelor contractuale ca efect al aprobării solicitării beneficiarului se realizează prin efectul legii, fără încheierea de acte adiţionale, cu notificarea clauzelor contractual modificate, inclusiv noul grafic de rambursare a creditului şi graficul de rambursare a dobânzilor eşalonate, transmisă de creditor debitorului în termen de 30 de zile calendaristice de la data aprobării solicitării. Notificarea debitorului se realizează pe hârtie sau prin poşta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau declarate de către client creditorului ulterior încheierii contractului de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanţă oferit de creditor, conform opţiunii exprimate de debitor. În graficul de rambursare a creditului, revizuit după acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată, marjă de dobândă se menţine la nivelul prevăzut în contractul de credit iniţial încheiat între debitor şi creditor.

Caracteristicile facilităţii de suspendare la plată a obligaţiilor de plată a ratelor – credite „Prima casă”/”Noua casă”

Creditorul acordă debitorului facilitatea de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor aferente creditului acordat în cadrul programului”Prima casă”/ ”Noua casă” pentru toate componentele creditului ipotecar, respectiv rate de principal, dobânzi şi comisioane , conform opţiunii debitorului.

În cazul în care creditorul a aprobat solicitarea debitorului, prelungirea duratei contractuale produce efecte de la data aprobării de către creditor a solicitării de suspendare, prima rată amânată la plată urmând a fi prima rată cu scadență ulterioară aprobării.

Prelungirea duratei de creditare aferente creditelor ipotecare contractate de debitorii persoane fizice.

Perioada de creditare stabilită iniţial în contractul de credit poate fi prelungită cu o perioadă egală cu durata suspendării obligaţiei de plată, cu respectarea de către creditori a reglementărilor interne privind încadrarea în limita de vârstă a debitorilor la încetarea contractului prelungit.

Pentru debitorii pentru care prelungirea maturităţii creditelor depăşeşte limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu încadrarea în limita de vârstă.

Durata maximă a creditului de 30 de ani poate fi prelungită cu o perioadă egală cu durata suspendării la plata ratelor, cu respectarea de către creditori a reglementărilor interne privind încadrarea în limita de vârstă a debitorilor la încetarea contractului prelungit.

Rambursarea dobânzilor amânate la plată – credite „Prima casă”/”Noua casă”

Dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.

Plata de către debitor a creanţei reprezentând dobânda totală aferentă perioadei de suspendare la plată se va face eşalonat, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de suspendare, în 60 de rate lunare egale, fără perceperea de dobândă pentru această componentă a creditului ipotecar. Graficul de rambursare a acestor plăţi se comunică debitorilor în termenul prevăzut la art.6 alin.(3).

Procedura de emitere şi caracteristicile scrisorilor de garanţie pentru obligaţiile de plată a dobânzilor eşalonate – credite „Prima casă”/”Noua casă”

Statul român, prin Ministerul Finanţelor, garantează în procent de 100%, irevocabil şi necondiţionat, plata dobânzii calculate, aferente creditelor acordate în cadrul programului „Prima casă”/”Noua casă”, acordate de către creditor în favoarea debitorilor eligibili.

FNGCIMM este mandatat să acorde garanţii în numele şi în contul statului român, prin Ministerul Finanţelor, în baza unei Convenţii de implementare a prevederilor OUG 90/2022 încheiate între Ministerul Finanţelor, în calitate de mandant, şi FNGCIMM.

Acordarea şi derularea garanţiilor de stat în favoarea creditorilor se realizează pe baza unei convenţii de garantare încheiate între FNGCIMM şi creditori.

În scopul garantării obligaţiilor de rambursare a dobânzilor acumulate pe perioada suspendării la plată, creditorul care a aprobat solicitările de suspendare formulate de debitorii săi solicită FNGCIMM emiterea unei scrisori de garanţie în numele şi în contul statului. FNGCIMM emite scrisoarea de garanţie în baza convenţiei de garantare încheiate cu creditorul. Valabilitatea scrisorii de garanție este de 5 ani.

Creditorul transmite FNGCIMM solicitarea de emitere a scrisorii de garanţie pentru toate solicitările de suspendare la plata obligaţiilor consolidate a facilităților din portofoliul său, însoţită de o situaţie centralizatoare întocmită de creditor pe propria răspundere, în care este evidenţiată valoarea totală a scrisorii de garantare, rezultată din cumularea sumelor de plată şi a soldurilor acestora, după caz, conform graficelor de rambursare a sumelor reprezentând dobânzi datorate de debitori, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului, respectiv de la data aprobării ultimei solicitări.

Forma şi elementele pe care trebuie să le conţină situaţia centralizatoare întocmită de creditor se vor detalia în convenţia de garantare. Situaţia centralizatoare va cuprinde obligatoriu următoarele elemente de identificare ale debitorilor persoane fizice: numele şi prenumele, codul numeric personal, numărul și data încheierii contractului de credit şi contractului de garantare, valoarea inițială a garanției prevăzută în contractul de garantare, valoarea totală a ratelor suspendate la plată.

Valoarea totală a angajamentului de garantare înscris în solicitarea de emitere a scrisorii de garanţie este exprimată în lei. În cazul în care creditul ipotecar este acordat în altă valută, valoarea cumulată a dobânzilor se stabileşte utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ultima zi a lunii anterioare celei în care creditorul a transmis FNGCIMM solicitarea de emitere a scrisorii de garanţie.

În cazul în care în structura dobânzii aferente creditelor ipotecare sunt prevăzuţi indici variabili, valoarea scrisorii de garanţie este determinabilă pe baza estimărilor creditorilor privind evoluţia indicilor variabili. Pentru efectuarea corecţiei valorii scrisorii de garanţie, până la data de 30 iunie 2023 creditorii au obligaţia comunicării FNGCIMM a situaţiei centralizatoare privind valoarea cumulată a dobânzilor de plată, determinată pe baza valorii indicilor care intră în structura de cost a dobânzii conform contractelor de credit încheiate cu debitorii.

FNGCIMM garantează expres, irevocabil şi necondiţionat în favoarea creditorilor plata dobânzii aferente creditelor acordate în cadrul programului „Prima casă”/”Noua casă”.

Scrisorile de garanţie sunt valabile pe perioada cuprinsă între data emiterii şi data încetării răspunderii FNGCIMM în numele şi în contul statului.

Data la care încetează răspunderea FNGCIMM în numele şi în contul statului este:

  • a) data expirării perioadei de rambursare conform graficelor de rambursare
  • b) data la care MF plăteşte valoarea de executare a garanţiei pentru ultimul debitor din situaţia centralizatoare transmisă de creditor pe propria răspundere
  • c) data înregistrării la FNGCIMM a comunicării creditorului cu privire la renunţarea la scrisoarea de garanţie
  • d) data rambursării integrale de către debitor a dobânzii suspendate, la termen sau anticipat, dar nu mai mult de 60 de luni.

Vezi integral HG norme suspendare plata rate credite Prima Casa Noua Casa 2022

Executarea scrisorilor de garanție. Plățile efectuate în temeiul scrisorilor de garanție

Prin emiterea scrisorilor de garanție, Statul român, prin MF, prin mandatarul FNGCIMM se angajează irevocabil să plătească obligațiile garantate la prima și simpla cerere a creditorului, până la limita valorii scrisorii de garanție stabilită, în cazul în care debitorul/debitorii nu și-a/au îndeplinit obligațiile de rambursare stabilite conform graficului/graficelor de rambursare.

Procedura de individualizare și recuperare a creanțelor rezultate din executarea scrisorilor de garanție

Creanţele rezultate din plata garanţiilor de stat acordate, respective sumele plătite creditorilor în baza scrisorilor de garanție acordate de către F.N.G.C.I.M.M., sunt creanţe bugetare şi se recuperează de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la debitor, în condiţiile legii.

Colectarea şi recuperarea sumelor plătite ca urmare a executării parțiale/totale a scrisorilor de garanţie emise în temeiul prevederilor OUG nr.90/2022 se realizează de organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu respectarea prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Accesoriile creanțelor rezultate din executarea scrisorilor de garanție, se calculează de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending