Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, se elimină controlul de frontieră. Ce înseamnă pentru business intrarea completă a României în Schengen, relatează mediafax.ro.
Practic, călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul ţării.
Punctele de trecere a frontierei unde e eliminat controlul începând cu 1 ianuarie 2025
La frontiera româno-bulgară:
11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet.
La frontiera româno-ungară:
12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad
5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai
Pe Dunărea interioară:
2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila
Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri.
Este important de reţinut că persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate.
Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu colegii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.
Ce înseamnă pentru business intrarea completă a României în Schengen
Transportatorii primesc cea mai bună veste, pentru că nu vor mai fi nevoiţi să aştepte zile în vamă, aspect care le va reduce costurile şi va face transportatorii români mai competitivi. „Intrarea în Schengen duce şi la o creştere a numărului de străini care vor veni în România pe cale terestră“. Pentru industrie, reducerea de costuri a transporturilor în Vest înseamnă un motiv în plus pentru investiţii în România.
Este o veste foarte bună intrarea cu frontierele terestre în spaţiul Schengen, atât pentru business, economie, cât şi pentru turişti sau pentru românii care călătoresc, au spus oamenii de business şi analiştii financiari consultaţi de ZF.
Zilele de aşteptare la vama Schengen pentru transportatorii români vor dispărea, iar acest lucru înseamnă o reducere semnificativă a costurilor şi o creştere a eficienţei.
Cu borna Schengen atinsă, care înseamnă că persoanele şi mărfurile vor circula liber pe toate căile, mai rămâne intrarea în zona euro în materie de integrare europeană.
Pentru industria României, mai ales industria auto, în corzi din cauza dificultăţilor din ultimii ani, înseamnă de asemenea o scădere a costurilor, care este un factor în plus pentru investiţii în România, din moment ce piaţa vestică, o piaţă cu putere de cumpărare mare, vânată de toţi investitorii, devine mai uşor de accesat.
„Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente), cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente“, a spus Adrian Sandu, secretar general la Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Intrarea în Schengen reprezintă un pas înainte pentru industria transporturilor din România, ce va aduce multiple avantaje strategice. În prezent, la un voiaj de patru sau cinci zile unele camioane pierd în prezent şi o zi din cauza statului în vamă, unde un camion aşteaptă şi câteva ore la vama Nădlac cu Ungaria, potrivit jucătorilor din piaţă, dar au fost şi cazuri în care camioanele au stat şi câteva zile.
Economia României este trasă în jos de exportul net, pentru că importurile sunt mai mari decât exporturile, iar consumul intern este alimentat de bunuri din afară.
Transporturile au înregistrat însă, an de an, excedent comercial şi au mai redus din dezechilibrul comercial, care, la rândul lui, pune presiune pe moneda naţională.
Excedentul din transporturi ar putea creşte faţă de circa 6 mld. euro anul trecut, în condiţiile în care camioanele nu vor mai aştepta zeci de ore să treacă vama.
„Eliminarea barierelor vamale între România şi statele Schengen reduce semnificativ timpii de tranzit, ceea ce înseamnă livrări mai rapide şi optimizarea rutelor. Acest aspect este esenţial pentru noi, transportatorii, deoarece creşte eficienţa operaţională şi reduce costurile asociate cu aşteptările la frontieră“, a spus pentru ZF Cristian Dolofan, CEO al Dolo Trans Olimp, cu afaceri de 118 mil. euro anul trecut. Compania s-a concentrat pe transportul de autovehicule, avea contracte cu Pirelli, Michelin, Samsung, LKW Walter, dar transporta inclusiv pentru Mercedes Benz, pe lângă maşinile Dacia de la Mioveni, dar şi autovehicule Peuget şi Citroen pentru Trust Motors, potrivit ultimelor date. Fără controalele la graniţe, cheltuielile cu combustibilul, taxe suplimentare sau orele suplimentare de condus sunt diminuate. Astfel, marja de profitabilitate creşte, iar competitivitatea pe piaţa europeană devine mai accentuată, a mai precizat el.
Google News
