Connect with us

Cultura

„Suflet, aer, animal”, expoziție personală a Anei Maria Micu, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” găzduiește, în Sala de expoziții „Horia Bernea”, începând cu data de 28 aprilie până pe 8 iunie 2025, expoziția personală a Anei Maria Micu, „Suflet, aer, animal”, curatoriată de Kassandra Catrinescu. Vernisajul va avea loc pe 28 aprilie 2025, ora 12:00, în prezența artistei și a curatoarei.

 

„Tremurul ușor al figurilor și elementelor de lut care prind viață, ecoul unei adieri de vânt în spatele fiecărei mișcări, sentimentul straniu că materia își amintește. Argila – umilă, organică, maleabilă – devine un canal de transformare. Se întinde, se crapă, râde, dansează, suferă și se restructurează. Procesul stop-motion reflectă actul de a da suflare de viață: nu instantaneu, nu fără efort, ci deliberat și plin de grijă, devenind o coreografie a devenirii. Ca și cum animația nu ar fi doar tehnică, ci și un ritual de invocare. Nu o mișcare perfectă, fără cusur, a iluziei digitale, ci o sărbătorire a neregularității, a imperfecțiunii, a urmei mâinii omului, îmbrățișând pâlpâirea, bâjbâiala, grația stranie a lucrurilor care învață cum să se miște – precum visele, încă nesigure de forma lor. Ce este sufletul dacă nu capacitatea de a se mișca, de a dori, de a se schimba? În lut, vedem metafora propriului nostru corp: moale, dar puternic, supus timpului, mereu în devenire.

Este o expoziție făcută din respirație și pământ, mâini și ochi, din timp care se desfășoară cadru cu cadru. Argila nu este doar substanță, ci un vas al potențialului, o piele a lumii încă legănată de vis. Modelată de degete, încălzită de lumină, purtând urmele fiecărei atingeri, ale fiecărei intenții, fiecărei ezitări. Își amintește că a fost pământ și tânjește să devină.

Anima în sens străvechi, esențial, vorbește despre psyche (spirit) – respirația care animă, curentul nevăzut din toate ființele vii. În aceste animații, spiritul nu este abstract. Se contorsionează, se încrețește, se deschide. Se mișcă cu greutatea mitului și vulnerabilitatea pielii. Aici, mișcarea nu este lină, ci sacră. Pâlpâirea nu este un defect, ci o dovadă a vieții care se afirmă împotriva inerției”.

text curatorial de Kassandra Catrinescu

Publicitate

 

Ana Maria Micu (n. 1979, Dorohoi) este o artistă vizuală din Botoșani, reprezentată internațional exclusiv de galeria Mind Set Art Center din Taipei. Portofoliul său se compune din lucrări de pictură, desen, animație și video, cu teme inspirate din eforturile sale de elaborare și practicare a unui fel propriu de a trăi și lucra. Animația sa „Ca să te vindec, nici nu știu ce ar trebui să fac” este inclusă în 2025 în expoziția de grup „Touch Nature”, curatoriată de Sabine Fellner pentru Muzeul de Artă Lentos din Linz. O altă animație i-a fost colecționată de Muzeul de Artă din Iași, în cadrul Achiziției de Artă 2024. În 2024 Mind Set Art Center i-a prezentat expoziția personală „Woman, Scaffolding”.  O altă expoziție solo majoră a sa este „Mână stângă spre priveliște depărtată”, la Muzeul Național de Artă Contemporană București. În 2004, Ana Maria Micu a absolvit programul de Master în Arte Vizuale al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca în România.
www.anamariamicu.com

 

Kassandra Catrinescu (n. 1996, Târgu Mureș) este curatoare emergentă, stabilită în Cluj-Napoca, unde a absolvit în 2022 o licență în studii literare (Limbă și Literatură Rusă – Literatură Universală și Comparată, Facultatea de Litere, UBB), în 2024 masterul de Practici Curatoriale Contemporane al Departamentului de Istoria și Teoria Artei (Facultatea de Arte Decorative și Design, UAD), fiind în prezent doctorandă în cadrul aceleiași instituții. Temele sale de cercetare se bazează pe analize conceptuale cinematografice, transpunerea practică a conceptelor teoretice în expoziții, analize istorice și culturale între critica de artă și practicile curatoriale. În noiembrie 2023 a fost selectată într-o rezidență dedicată curatorilor emergenți, în cadrul Lapsus (Timișoara), denumită I.C.K.H.S. – Independent Curating Know-How Sharing. Expoziții organizate: Decembrie 2023 – „Embrace chaos until you become numb”, Galeria Casa Matei, Cluj – expoziție de pictură; Martie 2024 – „those special traces of us”, Galeria Aparte, Iași – expoziție de pictură; Mai 2024 – „Métatexte. Laissez-moi te clarifier les choses”, Spațiul Improbabil, Cluj – expoziție de grafică; Octombrie 2024 – „Cronicile Covorului Roșu. Narațiuni întrețesute în culoare și formă”, Muzeul Țăranului Român, București – expoziție de sculptură, pictură și instalație; Martie 2025 – „Slipping like sand through your fingers”, Galeria Mansarda, Timișoara – expoziție de fotografie.

 

Coordonator expoziție – Gabriel Azamfirei, Memorialul Ipotești.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

1.281 de lei la pensie. Cine primește și cum se calculează punctele de stabilitate

Publicat

Publicitate

În funcție de stagiul de cotizare, punctele de stabilitate, seniorii primesc 1.281 de lei la pensie. Este vorba despre persoanele care au realizat cel puțin 15 ani de cotizare la sistemul public de pensii. Calculul pensiei ține cont de mai mulți factori printre care venitul lunar asigurat, punctajul obținut și valoarea punctului de referință.

1.281 de lei la pensie

Punctele de stabilitate, introduse prin Legea nr. 360/2023, oferă bonusuri suplimentare persoanelor care au lucrat peste stagiul de cotizare contributiv. Astfel, anii de activitate care depășesc pragul de 25 de ani sunt recompensați cu sume în plus la pensie.

Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin instrumente juridice internaționale la care România este parte.

Cum se calculează cuantumul pensiei

La determinarea cuantumului pensiei se au în vedere următoarele: punctajul lunar, punctajul anual, numărul de puncte de stabilitate, numărul total de puncte – realizate de asigurat pe parcursul întregii perioade de activitate.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Câte zile libere vor avea românii de 1 Decembrie, Crăciun și Revelion. Minivacanțele de sărbători, în iarna 2025-2026

Publicat

Publicitate

Zile libere de 1 Decembrie, Crăciun și Revelion. Se apropie perioada sărbătorilor de iarnă 2025-2026, când românii vor avea mai multe zile libere. Crăciunul și Revelionul pică în timpul săptămânii, astfel că unii angajați vor beneficia de minivacanțe, scrie Alba24.ro.

Zile libere legale vor fi 30 noiembrie – Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, 1 Decembrie – Ziua Națională, prima și a doua zi de Crăciun (25-26 decembrie), dar și prima și a doua zi de Anul Nou (1 și 2 ianuarie).

În plus, sunt declarate zile libere 6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul).

Zile libere de 1 Decembrie, Crăciun și Revelion 2025-2026

• 30 noiembrie (duminică): Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor

• 1 Decembrie (luni): Ziua Națională a României

Publicitate

• 25 decembrie 2025 (joi) – prima zi de Crăciun

• 26 decembrie 2025 (vineri) – a doua zi de Crăciun

• 1 ianuarie 2026 (joi) – Anul Nou

• 2 ianuarie 2026 (vineri) – a doua zi de Anul Nou

Minivacanțele de sărbători, în iarna 2025-2026

Minivacanța de 1 Decembrie

• Românii vor avea trei zile minivacanță de 1 Decembrie. Va fi weekend prelungit, de sâmbătă, 29 noiembrie, duminică, 30 noiembrie și luni, 1 Decembrie.

Minivacanța de Crăciun

• Românii vor avea patru zile minivacanță de Crăciun 2025. Prima zi de Crăciun (25 decembrie) este joia, iar a doua zi de Crăciun este vinerea (26 decembrie). Apoi urmează cele două zile de weekend, libere: 27 și 28 decembrie.

Minivacanța de Revelion

• De Revelion și Anul Nou, românii ar putea avea chiar șapte zile libere. Anul Nou, 1 ianuarie, pică joia și este liberă și a doua zi de Anul Nou, 2 ianuarie, vinerea. Weekendul prelungit continuă și sâmbătă și duminică (3-4 ianuarie). Urmează apoi 6 ianuarie – zi liberă de Bobotează și 7 ianuarie – zi liberă de Sfântul Ioan Botezătorul. Rămâne ziua de luni, 5 ianuarie, care, dacă este declarată zi-punte, facilitează un concediu de o săptămână la începutul anului 2026.

Zile libere în 2026

• 1 ianuarie 2026 (joi) – Anul Nou

• 2 ianuarie 2026 (vineri) – a doua zi de Anul Nou

• 6 ianuarie 2026 (marți) – Boboteaza

• 7 ianuarie 2026 (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul

• 24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor

• 10–13 aprilie – Paște ortodox

• 1 mai (vineri) – Ziua Muncii

• 31 mai (duminică) – Rusalii

• 1 iunie (luni) – a doua zi de Rusalii

• 15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului

• 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei

• 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României

• 25–26 decembrie (vineri și sâmbătă) – Crăciunul

Zile libere 2025-2026. Drepturi pentru salariați

Dacă angajații nu primesc liber în zilele de sărbători legale, din cauza faptului că în instituția sau firma respectivă trebuie păstrată continuitate activității, aceștia au anumite drepturi.

Aceștia trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Mucenici Galaction și Epistimia

Publicat

Publicitate

Galaction a fost fiul lui Clitofont și al Levkipiei și a murit pentru Hristos la vârsta de 30 de ani. Epistimi nu avea decât 16 ani când a murit pentru credința ei. Clitofont era un bogat din orașul Emesa Feniciei, iar Levkipia fiica unui conducător de oraș, pe nume Memnont. Fiind stearpă, Levkipia mersese la doctori și vrăjitori în speranța că va putea naște un copil, însă nu a aflat nici o rezolvare.

Într-o zi a bătut la poarta casei un bătrân pe nume Onufrie, care ascundea faptul că era preot și monah sub haine de cerșetor. Levkipia l-a chemat înăuntru și i-a destăinuit mare ei supărare. Atunci, bătrânul i-a făgăduit că dacă va crede în Dumnezeul creștinilor și se va boteza, rugămintea ei de a avea un copil va fi împlinită.

Acceptând să fie botezată, nu la mult timp Levkipia a născut un băiat, convingând astfel și pe soțul ei Clitofont să se boteze. Ei l-au numit pe copil Galaction și l-au crescut în credința creștină și i-au oferit o bună educație. La vârsta de 24 de ani, Galaction este logodit de către tatăl său cu tânăra Epistimia care era păgână. Din cauza persecuției lui Deciu și a lui Secund, conducătorul orașului Emesa, împotriva creștinilor, Galaction și-a botezat logodnica în ascuns, în râul Chefis, la fel ca și pe Evtolmie, un slujitor din casa Epistimiei.

Hotărând să-și dedice viața monahismului, ei au părăsit orașul, și s-au îndreptat spre cele două mănăstiri din Muntele Publion, una pentru maici și alta pentru călugări. După ce păgânii au aflat de existența celor două mănăstiri, au trimis armată pentru a prinde toții monahii, între care a fost prins și Galaction. Epistimia i s-a alăturat în scurt timp, mărturisind ea însăși că este creștină. Au fost supuși supliciilor și în cele din urmă au suferit moarte martirică mărturisind credința în Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristgaos.

Citeste mai mult

Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending