Un studiu publicat în revista Science Advances, arată că spațiile verzi din orașe, care la Botoșani sunt inaccesibile, fiind îngrădite în cea mai mare parte cu sute de garduri de sârmă de locuitorii de la parterul blocurilor sau de asociațiile de locatari, nu doar contribuie la atenuarea căldurii și conservarea biodiversității, ci și încetinesc procesul de îmbătrânire celulară, relatează agerpres.ro.
Conform cercetării, persoanele care locuiesc în apropierea parcurilor sau se plimbă frecvent prin „insulele de verdeață” din jurul blocurilor prezintă, în medie, un aspect biologic mai tânăr cu doi ani și jumătate față de celelalte, conform AFP.
„Viaţa petrecută în proximitatea mai multor spaţii verzi poate să vă ajute să fiţi mai tineri decât vârsta voastră adevărată”, a explicat Kyeezu Kim, autoarea principală a studiului, înscrisă la studii postdoctorale la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Northwestern din statul american Illinois.
„Credem că descoperirile noastre au implicaţii importante pentru planificarea urbană în materie de expansiune a infrastructurii verzi, pentru a promova sănătatea publică şi pentru a reduce disparităţile în materie de sănătate”, a adăugat ea.
O legătură fusese deja stabilită între expunerea la spaţiile verzi şi o mai bună sănătate cardiovasculară, precum şi cu rate de mortalitate mai scăzute.
Cercetătorii estimează că activitatea fizică şi interacţiunile sociale asociate cu frecventarea parcurilor joacă un anumit rol în această constatare. Însă faptul că parcurile în sine încetinesc îmbătrânirea celulară nu fusese clarificat până acum.
Publicitate
Echipa care a realizat studiul publicat miercuri a examinat modificările chimice ale ADN-ului, un proces cunoscut sub numele de „metilare”.
Studii precedente au arătat că „ceasurile epigenetice” bazate pe metilarea ADN-ului pot să prezică probleme de sănătate, precum maladiile cardiovasculare, cancerul şi alterarea funcţiilor cognitive, şi să reprezinte o modalitate mai precisă de măsurare a vârstei decât anii calendaristici.
Noul studiu a monitorizat peste 900 de persoane – albe şi de culoare – din patru oraşe americane (Birmingham, Chicago, Minneapolis şi Oakland) într-un interval de 20 de ani, din 1986 până în 2006.
Cu ajutorul unor imagini satelitare, cercetătorii au măsurat distanţele dintre adresele participanţilor şi zonele ocupate de parcuri, studiind totodată eşantioane sangvine prelevate în al 15-lea an, apoi în al 20-lea an al studiului, pentru a determina vârstele lor biologice.
Autorii studiului au construit apoi modele ştiinţifice pentru a evalua rezultatele şi au ţinut cont de o serie de variabile care ar fi putut să le afecteze, precum educaţia, veniturile şi fumatul.
Astfel, ei au constatat că persoanele ale căror locuinţe erau înconjurate de verdeaţă într-un procent de 30% pe o rază de 5 kilometri erau, în medie, mai tinere din punct de vedere biologic cu 2,5 ani decât persoanele ale căror locuinţe sunt înconjurate de verdeaţă într-un procent de 20%.
Însă beneficiile nu au fost aceleaşi pentru toţi participanţii la studiu.
Persoanele de culoare care trăiesc în proximitatea spaţiilor verzi erau doar cu un an mai tinere decât vârsta lor reală, în timp ce persoanele albe erau cu trei ani mai tinere.
„Alţi factori, precum stresul, calitatea spaţiilor verzi învecinate şi alţi factori sociali, pot afecta importanţa binefacerilor aduse de spaţiile verzi în materie de vârstă biologică”, a explicat Kyeezu Kim, adăugând că aceste disparităţi ar trebui să facă obiectul unor cercetări mai ample.
De exemplu, parcurile situate în cartierele defavorizate şi utilizate pentru activităţi ilegale riscă să fie mai puţin frecventate şi, deci, mai puţin benefice.
Cercetările din viitor ar putea examina legătura dintre spaţiile verzi şi consecinţe specifice asupra sănătăţii, a adăugat coordonatoarea studiului. Modul în care zonele verzi reduc îmbătrânirea nu este nici el foarte clar cunoscut, a mai spus ea.
Se ştie doar că acest impact există.
Manuel Franco, profesor de epidemiologie la Universităţile Alcala şi Johns Hopkins, consideră că noul studiu a fost „bine conceput”.
„Avem dovezi ştiinţifice mai numeroase şi de o mai bună calitate pentru a creşte şi a promova utilizarea spaţiilor verzi urbane”, a declarat Manuel Franco, care nu a participat la realizarea noului studiu.
La Botoșani spațiile verzi din jurul blocurilor rămân pe mai departe în mare parte inaccesibile din cauza gardurilor puse de asociațiile de proprietari sau de locuitorii de la parterul blocurilor deveniți ad-hoc „proprietari” pe domeniul public.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Badmintonul din Botoșani și din întreaga țară își ia astăzi rămas bun de la cel mai mare antrenor pe care aceste meleaguri l-au dat vreodată. Daniel Hrițcu, un Maestru Emerit al Sportului, a lăsat o moștenire de neprețuit în lumea sportului, fiind un mentor deosebit pentru zeci de generații de copii.
Timp de aproape trei decenii, Daniel Hrițcu a fost sufletul secției de badminton a Clubului Sportiv Botoșani. Prin mâinile sale au trecut sute de sportivi care au obținut rezultate excepționale atât pe plan național, cât și internațional.
„Profu”, așa cum era cunoscut și respectat de toți cei care l-au avut ca antrenor, a reușit să modeleze și să șlefuiască talente care au dus numele Botoșaniului și al României pe cele mai înalte trepte ale podiumurilor.
Fost handbalist, Daniel Hrițcu a ales să își dedice viața badmintonului după încheierea carierei sportive. Chiar dacă drumul său s-a schimbat, pasiunea și devotamentul față de sport au rămas aceleași. A „dat ora exactă” în nenumărate rânduri, prin rezultatele extraordinare obținute de sportivii pe care i-a îndrumat.
„Astăzi, când veștile triste ne aduc în față dispariția sa, întreaga comunitate de badminton din Botoșani și din România este în doliu. Rămas bun, „Profu”! Moștenirea ta va trăi mereu în fiecare sportiv care a avut privilegiul de a te cunoaște și de a învăța de la tine”, au transmis cei care l-au cunoscut și l-au prețuit ăe marele antrenor.
Transport agabaritic RECORD pentru centrala de la Mintia, adus duminică pe șoselele din România. Ministrul Energiei a declarat că la Mintia prinde contur cea mai mare centrală pe gaz din UE, relatează alba24.ro.
În aceste zile, la Mintia este adusă o turbină de mari dimensiuni, cu un convoi agabaritic record pentru România.
Centrala ar urma să fie pusă în funcţiune în totalitate în anul 2026.
Imagini cu transportul turbinei de mari dimensiuni, au fost postate duminică de DRPD Timișoara.
Potrivit reprezentanților DRDP Timișoara, duminică dimineață, la ora 9, de la Nădlac DN 7, a pornit cel mai mare transport agabaritic care parcurge vestul țării, un transport lung cât un teren de fotbal.
Publicitate
Utilajul are o greutate de 788 de tone și convoiul care îl transportă are o lungime de 120 de metri.
Destinația finală a acestuia este Termocentrala Mintia.
Liga Profesionistă de Fotbal a anunțat astăzi că vor avea loc trei modificări în programul etapei a 29-a din Superliga, respectiv la orele de disputare ale meciurile de sâmbătă şi a primului programat duminică, relatează mediafax.ro.
Potrivit sursei citate, programul modificat este următorul: