Connect with us

Eveniment

Studiu: Politicienii au o speranță de viață mai mare decât restul populației. Trăiesc cu cel puțin şapte ani mai mult

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Politicienii au o viață mai lungă față de restul populației, pare să fie rezultatul după studierea a peste 57.500 de politicieni. În linii mari, polticienii au o speranţă de viaţă cu şapte ani mai mare, față de restul populației. 

Studiul a fost realizat de către  Universitatea din Oxford (Regatul Unit), iar motivele pentru care speranța de viață a politicienilor este mai mare decât cea a populației de rând, sunt ușor de intuit: au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, scrie românia24.ro. 

În studiu au fost incluși politicieni din mai multe țări. În România, situația se prezintă astfel:

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicienii din România

În România, politicienii au speranţă de viaţă peste nivelul general al populaţiei (74 ani), care a scăzut recent, fapt care a clasat România ca a doua ţară cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE.

Ion Iliescu, fost preşedinte al României şi fost membru PSD, are în prezent vârsta de 92 ani (născut în 1930).

Publicitate

Mircea Ionescu-Quintus, membru PNL (născut în 1917 la Herson, URSS, Ucraina de azi), a murit la 100 ani, în 2017. Radu Câmpeanu a murit în 2016, la vârsta de 94 ani, născut fiind în 1922.

Gavril Dejeu, fost deputat PNŢ, are 89 ani (născut în 1932). Fostul preşedinte şi membru PNŢCD, Emil Constantinescu, a intrat recent în clubul politicienilor octogenari, având vârsta de 82 ani (născut în 1939, în Basarabia, URSS, Republica Moldova de azi). Fondatorii Partidului Ţărănist de azi au murit la vârste înaintate – Ion Diaconescu (94 ani, 2011), Corneliu Coposu (81 ani, 1995), Ion Raţiu (82 ani, 2000).

De la PCR, Ion Gheorghe Maurer a murit la 97 ani, în anul 2000 (născut în 1902), iar Manea Mănescu a murit la 92 ani, în 2009 (născut în anul 1916).

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA

De exemplu, ultimele date arată că bărbaţii din zonele cele mai defavorizate din Anglia ar trebui să trăiască cu aproape 10 ani mai puţin decât cei din cele mai puţin defavorizate, în timp ce femeile din aceleaşi zone se pot aştepta să trăiască cu 7 ani mai puţin.

Acest lucru a generat mult interes pentru a stabili dacă anumite ocupaţii de „elite”, cu statut înalt, cum ar fi politica, sunt asociate cu o sănătate mai bună.

Astăzi, un nou studiu condus de cercetătorii de la Oxford Population Health a publicat cea mai cuprinzătoare analiză de până acum, bazată pe date din 11 ţări cu venituri mari. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul European de Epidemiologie.

Studiul a colectat informaţii despre politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA.Datele disponibile se întind între anii 1945 şi 2014, cu toate acestea, analiza completă a variat între 1816 şi 2017 în cazul Franţei şi Marii Britanii.

Setul de date combinat a inclus 57.561 de politicieni, dintre care 40.637 au murit. Proporţia femeilor politicieni a variat de la 3% (Franţa şi SUA) la 21% (Germania).

Fiecare politician a fost corelat în funcţie de ţară, vârstă şi sex, cu datele de mortalitate din secţiunea echivalentă a populaţiei naţionale pentru acea perioadă de timp. Cercetătorii au comparat apoi numărul anual de decese în rândul politicienilor cu numărul aşteptat de politiceni ce ar urma să moară pe baza ratelor de mortalitate a populaţiei.

Cercetătorii au calculat, de asemenea, diferenţa dintre speranţa de viaţă rămasă la vârsta de 45 de ani între politicieni şi populaţia generală, pentru fiecare perioadă consecutivă de 10 ani.

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: constatări

Pentru aproape toate ţările, politicienii au avut rate similare de mortalitate cu cele ale populaţiei generale la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

De-a lungul secolului al XX-lea, diferenţele în ratele mortalităţii s-au extins semnificativ în toate ţările, astfel încât politicienii au avut un avantaj de supravieţuire din ce în ce mai mare faţă de populaţia generală.

Au existat variaţii considerabile între ţări în ceea ce priveşte amploarea acestui avantaj de supravieţuire. În ultimii ani, de exemplu, în timp ce în Italia un individ obişnuit avea de 2,2 ori mai multe şanse de a muri în anul următor decât un politician de aceeaşi vârstă şi sex, în Noua Zeelandă a fost doar de 1,2 ori mai probabil.

În mai multe ţări, avantajul de supravieţuire al politicienilor este la cel mai mare nivel din ultimii 150 de ani, similar celui observat la mijlocul secolului al XIX-lea.

Diferenţa de speranţă de viaţă la 45 de ani între politicieni şi populaţia generală a crescut semnificativ şi în a doua jumătate a secolului XX. În prezent, diferenţele în speranţa de viaţă variază de la aproximativ 3 ani în Elveţia până la 7 ani în SUA.

Unii ar putea sugera că aceste diferenţe în speranţa de viaţă se pot datora politicienilor care câştigă de obicei salarii mult peste nivelul mediu al populaţiei (în Marea Britanie, salariul anual de bază pentru un parlamentar de la 1 aprilie 2022 este de 84.144 lire sterline).

Aceste rezultate sugerează că şi alţi factori trebuie să fie în joc. Acest lucru se datorează faptului că inegalitatea veniturilor (măsurată prin ponderea venitului total aparţinând celor mai bogaţi din societate) a început să crească în anii 1980, dar diferenţele în speranţa de viaţă au început să se extindă mult mai devreme, înainte de anii 1940.

De asemenea, este posibil ca introducerea de noi metode de campanie (inclusiv televiziunea şi reţelele sociale) să fi schimbat tipul de persoană care a devenit politician şi că acest lucru a avut un impact asupra tendinţelor speranţei de viaţă.

Cercetătorii adaugă că, deoarece studiul s-a concentrat pe ţările cu venituri mari, este posibil ca rezultatele să nu fie generalizabile la ţările cu venituri mici şi medii.

Studiul este publicat în Jurnalul European de Epidemiologie.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

sursă: mediafax.ro, românia24.ro.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

A murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

Poliția Română anunță că a murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România, specializat în detectarea drogurilor și folosit și la mari festivaluri de muzică, pensionat în martie 2025.

‘Ne luăm rămas-bun de la #Șuier, un suflet nobil și un adevărat simbol al loialității, curajului și devotamentului în slujba legii. Prin munca sa neobosită, a vegheat la siguranța comunității și a fost prezent, tăcut, dar hotărât, în îndeplinirea celor mai grele misiuni. A fost mai mult decât un coleg, el a fost un camarad de nădejde. Odihnește-te în pace, drag prieten! Nu te vom uita niciodată’, se arată într-un mesaj al Poliției Române postat pe pagina de Facebook a instituției.

Șuier a fost specializat în detectarea substanțelor interzise. El a participat în multe misiuni importante, în situații dificile. A fost unul dintre câinii pe care Poliția Română i-a folosit la festivalurile Untold și Neversea, pentru a depista petrecăreții care aveau droguri în posesia lor.

După pensionarea sa, în martie 2025, Șuier a fost adoptat de ultimul său partener de misiuni. Câinele urma să împlinească 10 ani în această lună. AGERPRES

Sursa foto: Poliția Română/facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Superluna Lupului”, sau prima lună plină din 2026, va putea fi observată pe cer alături de planeta Jupiter

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

La început de an, cerul oferă unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice vizibile cu ochiul liber: Superluna Lupului, care va avea loc în noaptea de 3 ianuarie 2026. Evenimentul va marca prima Lună plină a anului și, în același timp, una dintre cele mai impresionante apariții lunare, datorită apropierii maxime a Lunii de Pământ, scrie alba24.ro.

Totodată Jupiter va fi vizibilă și va străluci intens, potrivit relatează Live Science.

Fenomenul de superlună apare atunci când Luna plină coincide cu momentul în care satelitul natural al Pământului se află în perigeu, adică în punctul cel mai apropiat de planeta noastră pe orbita sa eliptică.

În aceste condiții, Luna pare cu până la 14% mai mare și cu aproximativ 30% mai luminoasă decât o Lună plină obișnuită, diferență vizibilă chiar și pentru observatorii fără echipamente astronomice.

Denumirea de „Luna Lupului” își are originea în tradițiile populațiilor nord-americane și europene. În lunile de iarnă, când zăpada era adâncă și hrana greu de găsit, urletele lupilor se auzeau mai des în apropierea așezărilor umane, devenind un simbol al acestei perioade aspre a anului.

De-a lungul timpului, numele s-a păstrat și a fost preluat în calendarele astronomice moderne pentru Luna plină din luna ianuarie.

Publicitate

În noaptea de 3 ianuarie 2026, Superluna Lupului va putea fi observată din toate regiunile României, dacă condițiile meteorologice vor permite.

Luna va răsări la orizont la apusul Soarelui și va rămâne vizibilă pe tot parcursul nopții, atingând punctul maxim de strălucire în apropierea momentului de Lună plină.

Cele mai spectaculoase imagini pot fi surprinse atunci când Luna se află jos pe cer, aproape de linia orizontului, datorită așa-numitei „iluzii lunare”, care îi amplifică dimensiunea aparentă.

Din punct de vedere științific, superlunile nu au efecte dramatice asupra Pământului, însă pot influența ușor mareele, generând variații ceva mai pronunțate decât în mod obișnuit.

În schimb, impactul lor principal rămâne unul vizual și cultural, fiind evenimente care atrag interesul publicului și oferă ocazia de a privi cerul cu alți ochi.

Superluna Lupului din 3 ianuarie 2026 deschide anul astronomic cu un spectacol aparte, îmbinând precizia mișcărilor cosmice cu mitologia și tradițiile străvechi.

Este un moment ideal pentru pasionații de astronomie, fotografi, dar și pentru cei care doresc pur și simplu să se bucure de frumusețea naturală a nopții, sub lumina unei Luni mai mari și mai strălucitoare decât de obicei.

Citeste mai mult

Educație

Când se întorc elevii la școală din vacanța de iarnă. Când au liber din nou, pentru vacanța de schi

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

Când se întorc elevii la școală: Vacanța de iarnă 2025-2026 se încheie pe 7 ianuarie, iar joi, 8 ianuarie este prima zi de școală din Modulul 3, așa cum prevede structura anului școlar 2025-2026. 

Școala începe joia pentru că marți și miercuri sunt sărbători, respectiv Boboteaza (pe 6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie).

Urmează o perioadă de cursuri din 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare.

După acest interval urmează o nouă vacanță de o săptămână, potrivit Edu.ro. Se mai numește și vacanța de schi.

Potrivit Ministerului Educației, elevii din trei județe vor avea vacanța de schi în intervalul 9 – 15 februarie.

Elevii din alte 22 de județe vor beneficia de o săptămână liberă în perioada 16-22 februarie, în timp ce elevii din restul județelor vor avea vacanța mobilă între 23 februarie și 1 martie.

Publicitate

Vacanța de schi 2026, în funcție de județ

În săptămâna 9 – 15 februarie:

  • Bistrița-Năsăud,
  • Cluj,
  • Timiș.

În săptămâna 16 – 22 februarie:

  • Arad,
  • Argeș,
  • Bihor,
  • Brașov,
  • București,
  • Buzău,
  • Caraș-Severin,
  • Călărași,
  • Dâmbovița,
  • Dolj,
  • Gorj,
  • Hunedoara,
  • Ialomița,
  • Ilfov,
  • Iași,
  • Mehedinți,
  • Olt,
  • Prahova,
  • Sălaj,
  • Teleorman,
  • Tulcea,
  • Vâlcea.

În săptămâna 23 februarie – 1 martie 2026:

  • Alba,
  • Bacău,
  • Botoșani,
  • Brăila,
  • Constanța,
  • Covasna,
  • Galați,
  • Giurgiu.
  • Harghita,
  • Maramureș,
  • Mureș,
  • Neamț,
  • Satu Mare,
  • Sibiu,
  • Suceava,
  • Vaslui,
  • Vrancea.

După vacanța de schi (vacanța mobilă), elevii vor mai avea vacanța de Paște (de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026) și vacanța de vară (de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026).

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități, reglementat de Guvern

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

Guvernul reglementează un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități. Este vorba despre locuirea asistată în comunitate pentru viață independentă, care cuprinde locuința protejată și centrul pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru integrarea în comunitate, scrie alba24.ro.

Decizia are în vedere sprijinirea integrării sociale a persoanelor cu dizabilități și tranziția lor de la centrele rezidențiale către o viață independentă, transmite RADOR.

După adoptarea cadrului legal printr-o ordonanță de urgență aprobată la finalul anului trecut, Ministerul Muncii are la dispoziție 60 de zile pentru a emite ordinul privind aprobarea standardelor minime de calitate ale acestui serviciu.

Ulterior, în termen de 30 de zile, executivul trebuie să aprobe printr-o hotărâre standardul de cost minim.

Autoritățile locale pot contracta astfel de servicii doar de la furnizorii acreditați în condițiile legii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending