Connect with us

Eveniment

Studiu: Politicienii au o speranță de viață mai mare decât restul populației. Trăiesc cu cel puțin şapte ani mai mult

Publicat

Publicitate

Politicienii au o viață mai lungă față de restul populației, pare să fie rezultatul după studierea a peste 57.500 de politicieni. În linii mari, polticienii au o speranţă de viaţă cu şapte ani mai mare, față de restul populației. 

Studiul a fost realizat de către  Universitatea din Oxford (Regatul Unit), iar motivele pentru care speranța de viață a politicienilor este mai mare decât cea a populației de rând, sunt ușor de intuit: au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, scrie românia24.ro

În studiu au fost incluși politicieni din mai multe țări. În România, situația se prezintă astfel:

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicienii din România

În România, politicienii au speranţă de viaţă peste nivelul general al populaţiei (74 ani), care a scăzut recent, fapt care a clasat România ca a doua ţară cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE.

Ion Iliescu, fost preşedinte al României şi fost membru PSD, are în prezent vârsta de 92 ani (născut în 1930).

Publicitate

Mircea Ionescu-Quintus, membru PNL (născut în 1917 la Herson, URSS, Ucraina de azi), a murit la 100 ani, în 2017. Radu Câmpeanu a murit în 2016, la vârsta de 94 ani, născut fiind în 1922.

Gavril Dejeu, fost deputat PNŢ, are 89 ani (născut în 1932). Fostul preşedinte şi membru PNŢCD, Emil Constantinescu, a intrat recent în clubul politicienilor octogenari, având vârsta de 82 ani (născut în 1939, în Basarabia, URSS, Republica Moldova de azi). Fondatorii Partidului Ţărănist de azi au murit la vârste înaintate – Ion Diaconescu (94 ani, 2011), Corneliu Coposu (81 ani, 1995), Ion Raţiu (82 ani, 2000).

De la PCR, Ion Gheorghe Maurer a murit la 97 ani, în anul 2000 (născut în 1902), iar Manea Mănescu a murit la 92 ani, în 2009 (născut în anul 1916).

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA

De exemplu, ultimele date arată că bărbaţii din zonele cele mai defavorizate din Anglia ar trebui să trăiască cu aproape 10 ani mai puţin decât cei din cele mai puţin defavorizate, în timp ce femeile din aceleaşi zone se pot aştepta să trăiască cu 7 ani mai puţin.

Acest lucru a generat mult interes pentru a stabili dacă anumite ocupaţii de „elite”, cu statut înalt, cum ar fi politica, sunt asociate cu o sănătate mai bună.

Astăzi, un nou studiu condus de cercetătorii de la Oxford Population Health a publicat cea mai cuprinzătoare analiză de până acum, bazată pe date din 11 ţări cu venituri mari. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul European de Epidemiologie.

Studiul a colectat informaţii despre politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA.Datele disponibile se întind între anii 1945 şi 2014, cu toate acestea, analiza completă a variat între 1816 şi 2017 în cazul Franţei şi Marii Britanii.

Setul de date combinat a inclus 57.561 de politicieni, dintre care 40.637 au murit. Proporţia femeilor politicieni a variat de la 3% (Franţa şi SUA) la 21% (Germania).

Fiecare politician a fost corelat în funcţie de ţară, vârstă şi sex, cu datele de mortalitate din secţiunea echivalentă a populaţiei naţionale pentru acea perioadă de timp. Cercetătorii au comparat apoi numărul anual de decese în rândul politicienilor cu numărul aşteptat de politiceni ce ar urma să moară pe baza ratelor de mortalitate a populaţiei.

Cercetătorii au calculat, de asemenea, diferenţa dintre speranţa de viaţă rămasă la vârsta de 45 de ani între politicieni şi populaţia generală, pentru fiecare perioadă consecutivă de 10 ani.

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: constatări

Pentru aproape toate ţările, politicienii au avut rate similare de mortalitate cu cele ale populaţiei generale la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

De-a lungul secolului al XX-lea, diferenţele în ratele mortalităţii s-au extins semnificativ în toate ţările, astfel încât politicienii au avut un avantaj de supravieţuire din ce în ce mai mare faţă de populaţia generală.

Au existat variaţii considerabile între ţări în ceea ce priveşte amploarea acestui avantaj de supravieţuire. În ultimii ani, de exemplu, în timp ce în Italia un individ obişnuit avea de 2,2 ori mai multe şanse de a muri în anul următor decât un politician de aceeaşi vârstă şi sex, în Noua Zeelandă a fost doar de 1,2 ori mai probabil.

În mai multe ţări, avantajul de supravieţuire al politicienilor este la cel mai mare nivel din ultimii 150 de ani, similar celui observat la mijlocul secolului al XIX-lea.

Diferenţa de speranţă de viaţă la 45 de ani între politicieni şi populaţia generală a crescut semnificativ şi în a doua jumătate a secolului XX. În prezent, diferenţele în speranţa de viaţă variază de la aproximativ 3 ani în Elveţia până la 7 ani în SUA.

Unii ar putea sugera că aceste diferenţe în speranţa de viaţă se pot datora politicienilor care câştigă de obicei salarii mult peste nivelul mediu al populaţiei (în Marea Britanie, salariul anual de bază pentru un parlamentar de la 1 aprilie 2022 este de 84.144 lire sterline).

Aceste rezultate sugerează că şi alţi factori trebuie să fie în joc. Acest lucru se datorează faptului că inegalitatea veniturilor (măsurată prin ponderea venitului total aparţinând celor mai bogaţi din societate) a început să crească în anii 1980, dar diferenţele în speranţa de viaţă au început să se extindă mult mai devreme, înainte de anii 1940.

De asemenea, este posibil ca introducerea de noi metode de campanie (inclusiv televiziunea şi reţelele sociale) să fi schimbat tipul de persoană care a devenit politician şi că acest lucru a avut un impact asupra tendinţelor speranţei de viaţă.

Cercetătorii adaugă că, deoarece studiul s-a concentrat pe ţările cu venituri mari, este posibil ca rezultatele să nu fie generalizabile la ţările cu venituri mici şi medii.

Studiul este publicat în Jurnalul European de Epidemiologie.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

sursă: mediafax.ro, românia24.ro.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Fotbal: FC Botoșani a debutat cu o victorie în play-out, 2-0 cu Petrolul, la Ploiești

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a debutat cu o victorie în faza play-out a Superligii de fotbal, 2-0 (1-0) cu Petrolul Ploiești, vineri, în deplasare.

Oaspeții au deschis scorul rapid, prin Zoran Mitrov (3), după o pasă greșită de Tommi Jyry.

Angolezul Aldair, intrat pe teren în min. 66, a închis tabela (73), cu un șut la vinclu, după un contraatac supranumeric purtat de Zoran Mitrov.

Oaspeții au mai avut două ocazii uriașe de gol, dar Mitrov a trimis în bară (11), iar Adrian Chică-Roșă (60) a ratat din doi metri la centrarea lui Adams Friday.

Cea mai bună ocazie a echipei antrenate de Adrian Mutu a fost un șut de la 24 de metri trimis de Ricardinho, respins în corner de portarul Giannis Anestis (70).

La meci au asistat 3.014 spectatori, potrivit site-ului competiției.

Publicitate

FC Botoșani e neînvinsă de patru etape și a câștigat ultimele trei meciuri fără a primi gol.

Petrolul a câștigat ambele confruntări din sezonul regulat, 2-0 în deplasare și 3-1 acasă.

FC Petrolul Ploiești – AFC Botoșani 0-2 (0-1), Stadion ”Ilie Oană” – Ploiești
Au marcat: Zoran Mitrov (3), Aldair Caputa Ferreira (73).
Arbitru: Adrian Viorel Cojocaru (Galați); arbitri asistenți: Florian Alexandru Vișan (Galați), Romică Bîrdeș (Pitești); al patrulea oficial: Bogdan Dumitrache (București)
Arbitru video: Horia Gabriel Mladinovici (București); arbitru asistent video: Cristina Mariana Trandafir (București)
Observatori: Teodora Albon (Cluj-Napoca) – CCA, Marian Bucurescu (București) – LPF
AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Abonamentele de tren se scumpesc din 28 martie. Cresc și tarifele pentru vagoanele cușetă sau transport biciclete

Publicat

Publicitate

Abonamentele de tren se scumpesc din 28 martie. Pasagerii care călătoresc cu trenul vor plăti mai mult abonamente și suplimente începând cu 28 martie, potrivit unui ordin emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Aceste scumpiri vor afecta în special pasagerii care călătoresc pe distanțe scurte sau care utilizează frecvent transportul feroviar pentru navetă, scrie alba24.ro.

Ordinul ministrului Transporturilor pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public a fost publicat pe 13 martie în Monitorul Oficial.

Noile tarife vor intra în vigoare pe 28 martie, la 15 zile de la data publicării.

Abonamentele de tren se scumpesc din 28 martie

Potrivit acestuia, pentru călătoriile efectuate pe teritoriul zonelor metropolitane, achitarea tarifului tichetului de rezervare este opțională pentru trenurile unde există regim de rezervare a locului.

Tarifele abonamentelor pentru trenurile categoriile Intercity, Interregio și Regio, atât pentru clasa 1 cât și pentru clasa a 2-a, au fost actualizate și majorate.

Spre exemplu, la trenuri din categoria Intercity (IC), pentru distanțe între 1-10 km, abonamentul lunar ajunge la 385 lei (clasa 1) și 275 lei (clasa a 2-a).

Publicitate

La trenurile Interregio (IC), pentru distanțe de 1-10 km, tariful pentru un abonament lunar ajunge la 322 lei (clasa 1) și 241,50 lei (clasa a 2-a).

De asemenea, tariful pentru rezervarea locurilor la Intercity (IC) și Interregio (IR) este acum de 4 lei, indiferent de distanța parcursă.

Și tarifele suplimente pentru vagoane de dormit au fost actualizate. Cabina single va costa 235,50 de lei iar cabina cu 2 locuri – 125,50 de lei, indiferent de distanță. Prețurile se aplică la tariful aferent călătoriei la clasa 1. Cabina cu 3 locuri va costa 104,50 lei. Prețul se aplică la tariful aferent călătoriei la clasa a 2-a.

Tarifele suplimente pentru vagoane cușetă sunt:

  • supliment pat cabină cu 4 locuri – 81,50 lei
  • supliment pat cabină cu 6 locuri – 60,50 lei

Vor crește și tarifele suplimente pentru transport biciclete și transport bagaje neînsoțite (maximum 5 kg).

Tarife transport biciclete nepliabile (zona km – lei):

  • 1-60 km – 7,50 lei
  • 61-120 km – 10,50 lei
  • 121-250 km – 15,50 lei
  • 251-500 km – 21,00 lei
  • peste 500 km – km 26,00 lei

Transport pachete/bagaje neînsoțite (zona km – lei):

  • 1-60 km – 7,50 lei
  • 61-120 km – 10,50 lei
  • 121-250 km – 15,50 lei
  • peste 250 km – 21,00 lei

Citeste mai mult

Eveniment

George Simion și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale 2025. O contestație, înregistrată la doar câteva minute

Publicat

Publicitate

George Simion, liderul AUR, și-a depus vineri candidatura pentru prezidențiale 2025.

”Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC) informează că, în data de 14.03.2025, a fost depusă propunerea de candidatură a domnului George-Nicolae Simion, desemnat de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) pentru funcția de Președinte al României”, a anunțat BEC.

Candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale a fost contestată la Biroul Electoral Central, la câteva minute după ce Simion și-a depus dosarul de candidatură însoțit de listă cu semnăturile susținătorilor, potrivit Mediafax.

Contestația a fost depusă de avocatul Bogdan Ionescu. Acesta a anunțat la Antena 3 CNN că în opinia sa Simion este cel mai neeligibil candidat pe palier constituțional.

Citeste mai mult

Eveniment

Legea „fugarilor”, promulgată de președintele interimar

Publicat

Publicitate

Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, vineri, legea potrivit căreia se consideră evadare și fapta persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea de a nu se prezenta la organul de Poliție în vederea punerii în executare a mandatului.

Această modificare a Codului penal urmărește înăsprirea pedepselor pentru sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate, care este asimilată evadării dacă persoana condamnată nu se prezintă la organul de Poliție în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea instanței.

‘Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei’, prevede legea.

Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Camera Deputaților a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional. În decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat la CCR ‘Legea fugarilor’.

După mai multe amânări, în octombrie anul trecut CCR a respins sesizarea ICCJ în legătură cu ‘Legea fugarilor’ și a stabilit că actul normativ este constituțional. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending