Connect with us

Economie

STUDIU. Cum reduc cheltuielile românii afectați de scumpiri: 62% au început să cumpere haine second-hand

Publicat

Publicitate

62% din români au achiziționat haine second-hand pentru a reduce cheltuielile, în timp ce doar 13% au făcut-o pentru că le plac piesele vintage și 10% pentru a purta articole unicat, iar pentru protejarea mediului au ales această opțiune doar 6% dintre cei care au cumpărat haine la mâna a doua, arată un studiu realizat de Cult Research.

În contextul inflației, românii declară că își achiziționează tot mai des articole de îmbrăcăminte de tip second-hand. Conform rezultatelor studiului realizat de Cult Research, 56% dintre români au recurs la această metodă de economisire. Factorul financiar este principalul motiv pentru care aceștia fac cumpărături din magazinele second-hand. În contextul scumpirilor din ultimul an, românii au găsit o soluție de a reduce cheltuielile, și anume, achiziționarea de articole vestimentare de tip second-hand. În schimb, românii care fac acest lucru cu scopul de a proteja mediul sunt în proporție de doar 6%.

„Rezultatele studiului conturează principalele două categorii de clienți ale magazinelor second-hand: persoanele preocupate de bugetul personal și cele preocupate de statutul social. Prima categorie se bucură de oportunitățile oferite de magazinele second-hand prin prețurile prietenoase. Bucuria acestora este dublă, își cumpără o piesă vestimentară pe care și-o doresc în timp ce economisesc. A doua categorie a românilor își îndeplinește, de asemenea, dorințele când alege un magazin second-hand. Clienții sunt siguri că vor descoperi comori unicate (uneori vintage) care le vor reflecta personalitatea. O a treia categorie a clienților se profilează timid – avangardiștii sustenabilității. Acești români sunt preocupați de protecția mediului și au un stil de viață adaptat acestei misiuni”, spune Alexandra Vîjeu, Qual Manager la Cult Research.

Mai mult de 10% dintre români își schimbă garderoba (tricouri, bluze, cămăși, fuste, pantaloni sau rochii), în medie, la o lună sau mai puțin. În schimb, în cazul articolelor specifice sezonului rece, precum geci, paltoanele sau sacouri, acestea sunt utilizate mai mult de 2 ani până la înlocuirea cu altele noi, de către peste jumătate dintre români. Potrivit studiului, persoanele care își cumpără articole de îmbrăcăminte frecvent sunt cele care consideră că au venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar. Explicația constă în faptul că acelea care își schimbă garderoba cel mai des nu dau importanță monitorizării cheltuielilor, și astfel, sunt de părere că nu dețin venituri suficiente.

Cea mai mare parte a românilor (75%) cheltuie până în 30% din venitul lor pe achiziționarea articolelor vestimentare într-un an. Mai mult, peste un sfert dintre români (28%) alocă între 11 – 20% în acest scop. Cei mai mulți bani sunt cheltuiți pentru cumpărarea de îmbrăcăminte de tip geacă sau palton, astfel 1 din 10 români dau mai mult de 300 de lei pe achiziționarea acestora. Conform studiului, peste jumătate dintre români cheltuie 100 de lei sau mai puțin în medie pe articole precum: tricouri, bluze, cămăși sau fuste.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Actualitate

Oficial al Ministerului Transporturilor: Autostrada Siret-Pașcani-Ungheni va avea finanțare europeană cu utilizare duală civil-militară cu termen de finalizare 2030

Publicat

Publicitate

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat obținerea acordului autorităților europene pentru finanțarea tronsoanelor de autostradă Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret prin programul SAFE (Security Action for Europe). Infrastructura va avea utilizare duală – civilă și militară – pentru creșterea capacității de apărare a Flancului Estic al NATO, fiind utilizată și în interes civil.

„Am reuşit să convingem autorităţile europene că este necesară această infrastructură. Am încărcat aplicaţia prin intermediul Cancelariei premierului către Comisia Europeană, iar aceste sectoare de autostradă, practic un tronson Ungheni-Paşcani-Siret, va fi finanţat prin finanţare europeană cu utilizare duală pentru creşterea capacităţii de apărare a Flancului Estic, bineînţeles folosită şi în interes civil. Este o şansă foarte importantă ca, până în 2030, să avem construită de la Ungheni până la Siret autostradă, în aşa fel încât să finalizăm axa sud-nord”, a declarat, marți seara, Scrioșteanu la Euronews România.

Reamintim că Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru drumul expres Suceava-Siret, în timp ce licitațiile pentru autostrada Pașcani-Suceava au fost atribuite încă în prima parte a anului 2025 companiei UMB Spedition.

Oficialul a anunțat și parteneriatul cu Republica Moldova pentru construirea primilor cinci kilometri de autostradă dincolo de Prut – primii din istoria țării vecine. „Deja suntem în licitaţie pentru proiectare şi execuţie”, a precizat el, subliniind că acești kilometri vor face legătura cu un nod intermodal în Moldova.

Tronsoanele fac parte din eforturile de conectivitate estică, completând axa sud-nord a rețelei de autostrăzi. Finanțarea SAFE este dedicată proiectelor cu utilitate duală, accelerând dezvoltarea infrastructurii esențiale pentru securitate și economie în contextul tensiunilor regionale.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Modificări fiscale de la 1 ianuarie: Anul 2026 aduce o serie de măsuri care afectează atât persoanele fizice, PFA-urile, cât și firmele

Publicat

Publicitate

Modificări fiscale de la 1 ianuarie: Anul 2026 aduce o serie de măsuri care afectează atât persoanele fizice, PFA-urile, cât și firmele. Cele mai multe (cu excepția majorării salariului minim), intră în vigoare de la începutul anului. 

Europa Liberă a făcut un inventar al măsurilor, plecând de la majorările de taxe pentru persoane fizice și până la măsurile economice care interesează firmele. .

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru persoanele fizice

Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, aplicabil veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2026.

De asemenea, se majorează la 3% impozitele pentru câștigurile de capital de la bursă cu deținere sub un an și la 6% (pentru deținere peste un an).

Impozitul pentru investiții în criptomonede sau alte monede virtuale crește de la 10% la 16%.

Taxele locale pe vehicule cresc semnificativ, cu plafoane mai mari pentru mașini peste 375.000 lei (peste 73.600 de euro, calculat la un curs de 5,09 lei).

Publicitate

Mașinile mai vechi și mai poluante vor fi cele mai afectate, în timp ce vehiculele moderne și hibride vor beneficia de taxe mai reduse.

Pentru motoarele mici și medii, diferențele dintre normele Euro sunt deja semnificative, iar în cazul motoarelor mari, impozitul poate ajunge la mii de lei anual.

De exemplu, un autoturism non-Euro cu motor de 3.500 cm³ poate genera un impozit de peste 5.400 lei pe an.

Din 2026, proprietarii de mașini electrice plătesc o taxă fixă anuală de 40 lei, indiferent de model sau putere. În 2025 impozitul a fost zero.

Prin pachetul de măsuri fiscale de majorează taxele locale pe locuințe, arată o sinteză Economedia, astfel:

  • Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
  • Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
  • Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
  • Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
  • Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.
  • Majorarea ar fi de 70%, potrivit membrilor Asociației Municipiilor dar unele estimări prevăd o creștere chiar de 80%.

Un element complet nou este introducerea unei taxe suplimentare pentru proprietățile foarte valoroase.

Locuințele evaluate la peste 2,5 milioane de lei vor fi taxate suplimentar cu 0,9% pentru partea care depășește acest prag.

Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%.

Pentru proprietăți cu peste șapte camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

Salariul minim crește de la jumătatea anului

Salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026.

În aceeași perioadă, în brutul de 4.050 lei se menține neimpozabilă suma de 300 lei/lună.

Din 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim la 4.325 de lei, suma neimpozabilă scade la 200 lei/lună.

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru PFA și activități independente

Măsuri fiscale de la 1 ianuarie 2026: cresc plafoanele pentru contribuția la sănătate (CASS) la 72 salarii minime brute pentru veniturile din 2026. Până acum plafonul era de 60 de salarii minime brute.

Măsura duce la creșterea contribuțiilor la sănătate pentru persoanele cu venituri mari din activități independente, PFA, profesii liberale, chirii, investiții.

Contribuțiile pentru pensii (CAS) se păstrează și se bazează pe salariul minim.

De asemenea, se păstrează cei 300 lei neimpozabili la CAS din salariul minim brut, în primele 12 luni, dacă venitul lunar net nu depășește 300 lei (3.600 lei/an). Urmează ca, odată cu majorarea din vară, pragul să scadă la 200 de lei.

Pentru PFA, celelalte taxe și impozite rămân neschimbate față de 2025.

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru firme

Capitalul social simbolic, lipsa contului bancar, bilanțurile nepublicate ani la rând și inactivitatea fiscală devin motive de sancționare, declarare a firmei ca inactivă fiscal și chiar dizolvarea automată a acesteia.

Cea mai importantă modificare pentru microîntreprinderi este instituirea unei cote unice de impozitare de 1% din cifra de afaceri.

Se menține IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro. Scade însă cota de la 1% la 0,5%.

Impozitul pe dividende la retragerea profitului crește de la 10% la 16%.​

În același timp se reduce la 1% din cheltuieli cota maximă pentru deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate.

Citeste mai mult

Eveniment

Au crescut prețurile la carburanți. Cât costă litrul de benzină și motorină în 1 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Au crescut prețurile la carburanți. Șoferii plătesc începând de astăzi mai mult pentru benzină și motorină, după ce prețurile la pompă au crescut cu 33-34 de bani pe litru pentru benzină și 30-31 de bani pe litru pentru motorină, informează alba24.ro.

Pentru un autoturism cu un rezervor de 50 de litri, creșterea se traduce printr-un cost suplimentar de 15 – 17 lei la un plin.

Potrivit Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2026 a fost majorat nivelul accizelor pentru bere, vin și alcool etilic.

Au crescut prețurile la carburanți. Prețurile la carburanți pe 1 ianuarie 2026, în Botoșani

Benzină standard:

  • Petrom – 7,59 lei/l (7,25 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Lukoil – 7,61 lei/l (7,28 lei/l în 31 decembrie 2025)  (+ 0,33 lei/l)
  • OMV – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Rompetrol – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Mol – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)

Benzină premium:

Publicitate
  • Petrom – 8,16 lei/l (7,82 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Lukoil – 8,31 lei/l (7,98 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,33 lei/l)
  • OMV – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Rompetrol – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Mol – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)

Motorină standard:

  • Petrom – 7,78 lei/l (7,47 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Lukoil – 7,8 lei/l (7,5 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,3 lei/l)
  • Rompetrol – 7,84 lei/l (7,53 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • OMV – 7,85 lei/l (7,54 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Mol – 7,85 lei/l (7,54 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)

Motorină premium:

  • Lukoil – 8,16 lei/l (7,86 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,3 lei/l)
  • Petrom – 8,2 lei/l (7,89 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Rompetrol – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • OMV – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Mol – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)

GPL:

  • Lukoil – 3,97 lei/l (3,92 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,05 lei/l)
  • Rompetrol – 3,95 – 3,99 lei/l (3,95 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,04 lei/l)
  • Mol – 4,02 lei/l (3,99 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,03 lei/l)

Scumpirile vine într-un context în care, pe parcursul anului 2025, prețul petrolului a scăzut pe piețele internaționale.

Cu cât au crescut accizele

Acciza la benzina fără plumb a crescut de la 1 ianuarie 2026 la 3.059,80 lei pentru 1.000 de litri, de la 2.781,64 lei. Pentru benzina cu plumb, acciza a crescut la 3.598,98 lei pentru 1.000 de litri, de la 3.271,80 lei.

În cazul motorinei, acciza a urcat la 2.804,29 lei pentru 1.000 de litri, față de 2.549,35 lei la finalul anului 2025.

În același timp au crescut și accizele la băuturile alcoolice.

Pentru bere, acciza a ajuns la 5,83 lei pe hectolitru grad Plato, de la 5,30 lei.

Pentru vinurile liniștite, acciza a crescut la 11 lei pe hectolitru, iar pentru vinurile spumoase la 83,81 lei, de la 76,19 lei.

Acciza pentru alcoolul etilic s-a majorat la 5.848,49 lei pe hectolitru de alcool pur, de la 5.316,81 lei, iar pentru alcoolul produs în micile distilerii la 2.924,23 lei, de la 2.658,39 lei.

sursa: monitorulpreturilor.info

Citeste mai mult

Eveniment

Istoria Anului Nou: Cum a fost stabilită data de 1 ianuarie ca prima zi din an

Publicat

Publicitate

Istoria Anului Nou. Anul Nou este astăzi un moment de bucurie și sărbătoare în întreaga lume, marcat de petreceri, artificii și urări de bine. Puțini știu însă că această dată nu a fost întotdeauna fixată la 1 ianuarie și că drumul către stabilirea ei a fost unul lung și plin de schimbări, scrie alba24.ro.

Până în urmă cu câteva sute de ani, Crăciunul (25 decembrie) era considerat prima zi a anului din punct de vedere religios. Abia în 1691, Papa Inocențiu al XII-lea a stabilit oficial data de 1 ianuarie ca prim moment al noului an calendaristic.

Decizia a venit ca o standardizare necesară, întrucât multe state foloseau deja această dată din motive comerciale, după exemplul Veneției din 1522.

În funcţie de calendar oamenii şi-au planificat agricultura, vânătoarea şi sărbătorile. Multe culturi primitive foloseau săptămâna de 4 zile, posibil după cele patru puncte cardinale. Asirienii foloseau calendarul în care săptămâna avea 6 zile. Romanii foloseau calendarul în care săptămâna avea 8 zile.

Grecii şi egiptenii au împărţit lunile de 30 de zile în 3 părţi a câte 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 de calendare din care cele mai importante sunt calendarul gregorian, calendarul islamic şi calendarul iudaic.

Istoria Anului Nou. Anul Nou în antichitate
În cele mai vechi civilizații, începutul anului nu era legat de o dată fixă, ci de ciclurile naturale. În Babilon, Anul Nou a fost celebrat pentru prima dată cum aproximativ 4000 de ani. În jurul anului 2000 î.Hr., Anul Nou babilonian începea cu prima lună plină după Solstiţiul de Iarnă (prima zi de primăvară). Celebrarea babiloniană a Anului Nou dura 15 zile.

Publicitate

În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit în momentul în care Nilul ieşea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârşitul lui septembrie şi fără de care recoltele nu erau posibile.

Și în Europa antică, începutul anului era diferit față de cel actual.

La romani, anul începea inițial la 1 martie, lună dedicată zeului Marte și asociată cu reînceperea activităților militare și agricole. În 46 î.Hr., împăratul Iulius Caesar a introdus calendarul iulian, pe baza calendarului solar egiptean, un sistem de 365 de zile cu o zi bisectă la fiecare 4 ani, având un an mediu de 365,25 zile. Acesta a stabilit oficial ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului, o dată deja asociată cu Ianus, zeul începuturilor.

Anul Iulian este cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul astronomic (tropical) real, ducând în timp la acumularea unei diferențe de circa 7 zile la fiecare 1000 de ani.

Evul Mediu și lipsa unei reguli clare

După căderea Imperiului Roman, Europa a intrat într o perioadă în care începutul anului varia de la o regiune la alta. În unele zone, anul începea la 25 martie, de sărbătoarea Bunei Vestiri. În altele, Crăciunul sau Paștele marcau începutul noului an.

Biserica privea cu reticență sărbătorirea Anului Nou la 1 ianuarie, considerând că multe obiceiuri aveau origini păgâne. Din acest motiv, timp de secole, nu a existat o standardizare clară a datei de început a anului.

Calendarul Gregorian

O schimbare a avut loc în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, pentru a corecta erorile calendarului iulian. Calendarul Gregorian a ajustat regula anilor bisecți, pentru a fi mai precis.

Noul calendar stabilea mai exact durata anului solar și a fost adoptat treptat de majoritatea statelor europene.

Chiar și după această reformă, nu toate țările au adoptat imediat data de 1 ianuarie ca început oficial al anului. În multe regiuni, tranziția s a făcut lent, pe parcursul mai multor decenii.

Istoria Anului Nou. Stabilirea definitivă a datei de 1 ianuarie

Stabilirea oficială a datei de 1 ianuarie ca prima zi din an, inclusiv din punct de vedere religios, a avut loc în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Această hotărâre a venit în contextul în care numeroase state europene foloseau deja 1 ianuarie ca început de an din motive comerciale și administrative (de exemplu Veneția, de la 1522).

Înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul  pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții) — cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate.

Dezvoltarea unei gândiri laice, generalizarea reperului gregorian, au condus la stabilirea convenţională a datei de 1 ianuarie ca start al unui nou ciclu temporal pentru toate ţările lumii.

În Regatul României calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919. Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending