Connect with us

Eveniment

Studiu: Anxietatea, depresia și tulburările emoționale, principalele probleme de sănătate mintală ale copiilor. Consecința extremă sunt tentativele de suicid la copii

Publicat

Publicitate

Copiii cer autorităților programe pentru sănătatea mintală, sistem  de raportare anonimă a cazurilor de abuz și bullying și educație sexuală în școli

Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, în cele mai multe – 217 – fiind vorba despre copii de vârsta claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu – 215, urmați de adolescenți (140) – care au avut nevoie de terapie. În celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu vârste mici, preșcolari care au avut nevoie de sprijin psihologic. Copiii reuniți la București la cea de-a 24-a ediție a Forumului Copiilor au dezbătut cu prioritate tema sănătății mintale și a consecințelor pe care le are asupra dezvoltării emoționale și sociale și au formulat o serie de recomandări urgente, pe care le vor prezenta autorităților, printre care suport specializat în școală pentru problemele emoționale, crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situațiilor de bullying și a altor probleme care afectează climatul școlar și introducerea educației sexuale în curriculumul școlar ca disciplină obligatorie.

 

Dintre cele 678 de cazuri ajunse în terapie, cele mai multe au reprezentat cazuri de anxietate – 148 și de tulburare emoțională – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru care au necesitat terapie a fost legată de dificultăți parentale (cum este divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticați cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului și una la un copil de vârsta gimnaziului.

 

Andra-Elena, 17 ani: „Am auzit la mulți adulți spunând că ei au trăit fără psiholog și au ajuns bine, așa că nici nouă nu ne trebuie. Frica de a vorbi cu cineva despre ceea ce trăiești există și este bine înrădăcinată printre copii. Acum, fiind mai mare, pot să-i analizez pe cei din jurul meu mai bine și pot să observ aceleași semne pe care le-am avut și eu, semne că ceva în mintea lor nu mai merge bine. După câțiva ani în care am avut prieteni care se răneau fizic singuri, ani în care mulți nu știau cum să reacționeze la propriile emoții, ani în care eu nu reușeam să îmi descurc gândurile, am dezvoltat câteva obiceiuri care să mă ajute și am tras niște concluzii. Fiecare este absorbit atât de mult de propria bulă încât de multe ori nu observă prin ce trece persoana de lângă.

Publicitate

 

În multe momente mi-aș fi dorit să am pe cineva care să fie empatic, să înțeleagă și să mă ajute. Uneori am găsit această susținere, alteori am fost pe cont propriu. Eu sunt un caz fericit, care nu a avut atât de mult de suferit, datorită educației de acasă. Totuși, îmi doresc tare ca cei care știu că pot ajuta să fie deschiși și să îi sprijine pe copiii care au nevoie, făcând din sănătatea mintală o prioritate”. 

 

 

Forumul Copiilor: Sănătatea mintală, o prioritate

Cei 100 de copii din București și 13 județe (Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Timiș, Vaslui și Vrancea), care s-au reunit, în perioada 27-31 mai la Forumul Copiilor, au pus în dezbatere trei teme pe care le consideră prioritare:

 

▪️ sănătatea mintală – care sunt factorii ce pot avea o influență pozitivă sau negativă asupra acesteia, semne și simptome ale problemelor, tehnici și strategii de gestionare a stresului și promovarea bunăstării mentale, comunicarea către adulții de încredere (relația părinte – copil) a necesității sprijinului, stigmatizarea și modalități de a promova înțelegerea și empatia, resurse și servicii disponibile;

 

▪️ protecția împotriva abuzului – recunoașterea tipului de abuz, semne și simptome, impactul pe termen lung asupra sănătății mentale, factori de risc, relația părinte – copil, dezvoltarea de abilități pentru comunicare asertivă și tehnici pentru stoparea situațiilor de abuz, resurse și servicii disponibile, proceduri legate de raportarea unui abuz;

 

▪️ participarea copiilor în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar – ce reprezintă dreptul la participare, legislația în vigoare, beneficiile implicării copiilor în luarea deciziilor prin prisma dezvoltării abilităților sociale, a creșterii încrederii în sine și a îmbunătățirii sănătății mentale, mecanisme de participare, rolul adulților în acest proces, provocări în acest demers.

 

După cele trei zile de discuții și concluzii, copiii au prezentat recomandările lor autorităților: Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție,  Guvern, precum și CNCD-ului.

 

RECOMANDĂRI ALE COPIILOR: PRIORITIZAREA MĂSURILOR CARE CONTRIBUIE LA CONSTRUIREA UNUI CLIMAT PRIELNIC SĂNĂTĂȚII EMOȚIONALE A COPIILOR, LA ÎNCURAJAREA PARTICIPĂRII LOR ÎN LUAREA DECIZIILOR ȘI  LA PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ABUZURILOR:

 

  • Ne dorim mai mulți consilieri școlari, fără alte atribuții administrative, fără normă didactică (cel puțin 1 la 200 de copii).
  • Recrutarea, formarea și evaluarea consilierilor școlari sa fie făcută având la bază criterii relevante, precum pregătirea profesională, experiența, competențele în comunicarea cu elevii și părinții, inițiative strategice în lucrul cu elevii, creativitate.
  • Sistem de monitorizare a participării elevilor la procesul decizional din școală. Evaluarea climatului școlar și luarea cu adevărat în considerare a feedbackului acordat de elevi pentru profesori și personalul auxiliar, fără a avea consecințe asupra situației noastre școlare.
  • Dorim să beneficiem de suport specializat în școală pentru problemele emoționale cu care ne confruntăm, fără a fi necesar acordul prealabil al părinților sau profesorilor, indiferent de vârsta noastră. Acces gratuit la ședințe susținute de psiholog, psihiatru, nutriționist prin dezvoltarea unor parteneriate între aceștia și autorități. Decontarea unui număr minim de ședințe.
  • Dezvoltarea unei platforme educaționale care să cuprindă resurse complexe (documentare, fișe de lucru, jocuri interactive, informații de la specialiști etc.) pe tematici precum tulburări alimentare, adicții, educație emoțională, care să fie valorificată atât în mediul școlar (ore de dirigenție, sesiuni de informare, consiliere), cât și în afara acestuia, fiind garantat accesul gratuit.
  • Crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situațiilor de bullying și a altor probleme care afectează climatul școlar, precum îngrădirea dreptului la participare din partea cadrelor didactice, pentru că experiența ne-a arătat că sistemele actuale de raportare duc la etichetare, victimizare și uneori la noi abuzuri.

Monitorizarea acestui sistem se va face de către consilierul școlar sau profesorul responsabil cu această problematică. În momentul de față, nu există o evidență clară a grupurilor de acțiune antibullying funcționale.

  • Implicarea autorităților competente pentru supervizare și acțiuni prompte care să asigure elevii că sunt protejați de abuzuri și violență de orice fel, inclusiv bullying și cyberbullying, demonstrând că nu sunt tolerate. Vrem să existe o modalitate clară de intervenție și o structură administrativă care să se asigure că intervențiile se întâmplă.
  • Monitorizarea îndeplinirii scopului final al legilor existente, precum aplicarea normelor metodologice antibullying, care prevăd instituirea grupurilor de acțiune la nivelul tuturor școlilor. Trebuie verificat dacă acestea au fost aplicate și oferit suport unităților de învățământ ca aceste norme să își atingă obiectivele propuse.
  • Să existe ateliere, cursuri, programe care implică dezvoltarea de abilități emoționale și conștientizarea impactului negativ al adicțiilor, adresate copiilor, profesorilor, părinților prin mijloace potrivite și cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie.
  • Asigurarea în toate unitățile de învățământ a accesului gratuit la cantine școlare, fie în incinta școlilor, fie în proximitatea acestora, astfel încât să avem acces în mod real o masă caldă diversificată, meniul să fie gândit de un specialist în nutriție.
  • Promovarea unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber de către copii împreună cu părinții și profesorii din comunitate (de exemplu, jocuri de societate, escape room, bowling, activități în aer liber) și oferirea gratuităților la evenimente culturale ori muzee, teatre și obiective turistice.
  • Stabilirea unor măsuri mai ferme de prevenire și combatere a consumului de substanțe periculoase, de tutun și de tutun încălzit prin introducerea unui sistem de supraveghere și intervenție cu privire la identificarea potențialelor situații critice la nivelul școlilor.
  • Implicarea în cadrul evenimentelor școlare a persoanelor care pot împărtăși, din experiență, consecințele consumului de droguri, pentru a conștientiza mai facil repercusiunile.
  • Introducerea educației sexuale în curriculum școlar ca disciplină obligatorie, pentru a învăța că a întreține relații sexuale implică riscuri și responsabilități, dincolo de aspectele dificil de discutat cu părinții. Astfel, ne putem feri de boli cu transmitere sexuală și de sarcinile nedorite.
  • Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și informarea corectă a părinților despre transmiterea informațiilor referitoare la sănătate emoțională, despre beneficiile implicării copiilor în activități extrașcolare, despre adicții și relații sănătoase.
  • Considerăm că și profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemănător cu cel pe care ar trebui să îl aibă consilierul școlar în relațiile cu copiii. De asemenea, este important ca evaluările psihologice periodice ale cadrelor didactice să fie urmate de o serie de măsuri direct corelate cu rezultatele acestora.
  • Înființarea de grupuri consultative la nivelul unităților administrativ-teritoriale, dedicate nouă, copiilor și adolescenților, cu rolul de sprijin în luarea deciziilor și cu rol de informare în ceea ce privește oportunități de implicare pentru restul copiilor din comunitate.
  • Organizarea de evenimente naționale cu tradiție (de tip forum, summit), de către autorități relevante, pentru încurajarea participării copiilor și consultarea noastră, spre a identifica în mod frecvent problemele cu care ne confruntăm și ideile de soluții în acest sens.
  • Realizarea de campanii de informare, în social media, de către autoritățile care au implicat copiii și tinerii în procesele lor decizionale. Astfel, ar constitui un exemplu de bună practică pentru alte foruri decizionale, dar și o modalitate de încurajare a participării și altor copii.

 

Alexia, 17 ani, povestește: „În școală, am fost victima bullying-ului constant, care mi-a distrus încrederea în sine. Visam să devin o sportivă de performanță, dar presiunea constantă din partea colegelor și a antrenorilor m-a copleșit. Relația cu părinții mei era dificilă, lipsind sprijinul și înțelegerea de care aveam nevoie. Toate aceste experiențe au dus la o deteriorare semnificativă a sănătății mele mintale. Am dezvoltat anxietate și depresie, simțindu-mă mereu nevaloroasă și singură. Am renunțat la sport, pierzând astfel o parte importantă din identitatea mea. Cu ajutorul terapiei, încerc să vindec rănile și să regăsesc bucuria în viață, însă este un drum lung și anevoios.”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de instabilitate atmosferică

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o atenționare nowcasting de tip cod galben de ploi pentru o parte din județul Botoșani, astăzi, până la ora 16:30.

Localitățile vizate sunt: Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Ibănești, Cristinești, Avrămeni, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Cordăreni, Viișoara, Concești, Mitoc și Adășeni.

Sunt prognozate drecvente descărcări electrice, averse ce vor cumula 15 l/mp, intensificări ale vântului cu viteze de 45…50 km/h, izolat grindină 1 cm.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

Publicitate

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

https://fiipregatit.ro/ghiduri/inundatii-despre-8-9#despre-33

https://fiipregatit.ro/ghiduri/furtuna-despre-8-6#siguranta-in-caz-de-furtuna-23

Citeste mai mult

Cultura

Salonul Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, ediția a XII-a, la Botoșani

Publicat

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani are plăcerea de a vă invita la vernisajul Salonului Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, ajuns la ediția a XII-a, care va avea loc vineri, 19 septembrie 2025, ora 12:00, la sediul instituției, pe str. Unirii nr. 10, Botoșani.

              Evenimentul va fi prezentat de Felicia Acsinte, istoric de artă, care va oferi publicului o perspectivă asupra specificului și valorii artei naive.

              În cadrul vernisajului va avea loc și lansarea volumului „Eseu despre surzenie”, semnat de Calistrat Robu, Romeo Romilă și Mircea Țîmpău, o apariție editorială care completează prin profunzime programul cultural-artistic al zilei.

              Publicul va putea admira creațiile a 53 de artiști naivi din ROMÂNIA, ISRAEL, GERMANIA, FRANȚA, CUBA, UNGARIA, ITALIA, S.U.A., POLONIA, PORTUGALIA și BRAZILIA, fiecare aducând o viziune autentică și personală asupra artei.

           Expoziția poate fi vizitată în perioada 19 septembrie – 19 octombrie 2025, de luni până joi între orele 8:00-16:30, iar vinerea în intervalul orar 8:00-14:00.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Burse sociale 2025-2026. Criterii și documente necesare. Dosarele se depun până pe 2 octombrie

Publicat

Publicitate

Burse sociale 2025-2026. Elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal pot beneficia, în anul școlar 2025-2026, de burse sociale în cuantum minim de 300 de lei lunar. Cererile și dosarele cu documentele necesare trebuie depuse la secretariatele școlilor până la 2 octombrie 2025, potrivit metodologiei-cadru adoptate de Ministerul Educației, scrie alba24.ro.

Până pe 20 octombrie, școlile vor transmite la inspectoratele școlare prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse, sumele estimate pentru luna septembrie și octombrie, urmând ca elevii să primească banii la data de 20 noiembrie. 

Potrivit reglementărilor legale, valoarea burselor sociale poate fi suplimentată prin hotărâre a consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ în funcţie de sumele alocate de autorităţile administraţiei publice locale/alte venituri obţinute de unitățile de învățământ și care pot fi utilizate cu această destinație.

În anul școlar 2025 – 2026, bursele școlare se acordă în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 732 din 4 septembrie 2025, care aprobă metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora.

Potrivit Ministerului Educațiie, elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniv

ersitar de stat obligatoriu beneficiază de:

  • bursă de merit (în cuantum de 450 de lei/lună)
  • bursă socială (300 de lei/lună)
  • bursă tehnologică (300 de lei/lună)
  • bursa pentru sprijinirea reintegrării școlare a mamelor minore (conform legii).

Elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază de:

Publicitate
  • burse sociale, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi, nivel primar, gimnazial şi liceal, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;
  • burse tehnologice, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul profesional, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.

Burse sociale 2025-2026

Bursele sociale reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic, din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, în vederea susținerii participării la activitățile didactice, precum și pentru prevenirea abandonului școlar.

Acestea se acordă pentru elevii de nivel primar, gimnazial, liceal și profesional înscrişi la cursurile cu frecvenţă de zi, inclusiv pentru cei şcolarizaţi la domiciliu sau care urmează cursurile în „Școala din spital”.

Bursele sociale se acordă la cerere, în funcție de situația materială/socială/medicală a elevului.

Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu caracter personal și informațiilor referitoare la situația de dificultate în
care se află.

Burse sociale 2025-2026. Care sunt criteriile de acordare

Bursa socială se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat înscriși la cursurile cu frecvență de zi, inclusiv celor școlarizați la domiciliu sau care urmează cursurile în „Școala din spital”, care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele situații:

  • elevi proveniți din familii care realizează un venit mediu net pe membru de familie, supus impozitării, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie. Se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii;
  • elevi cu unul sau ambii părinți decedați și elevi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgență, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi care au deficiențe/afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor și funcțiilor organismului, încadrate conform criteriilor din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora, cu modificările și completările ulterioare, și structurate tipologic conform aceluiași act normativ, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din spital” sau la domiciliu, fără a se lua în considerare nivelul
    venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi care revin după școlarizarea din cadrul „Școlii din spital” în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

Bursa socială se acordă sub condiţia ca elevul să fi promovat la toate disciplinele şi să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior.

De asemenea, bursa socială se acordă şi în perioada vacanţelor şcolare (cu excepția: elevilor care nu au promovat anul școlar, a celor care sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an, a elevilor care nu au fost admiși la liceu/învățământ profesional, cursuri cu frecvență/a celor care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale).

Cum se pot obține bursele sociale. Documente necesare

Pentru obţinerea bursei sociale elevii majori sau părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori depun la secretariatul unității de învăţământ o cerere însoţită de acte care dovedesc dreptul de acordare a bursei sociale, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.

Documentele care vor fi depuse, în termen de 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar, de către părinții/reprezentanții legali/elevii majori pentru acordarea
burselor sociale prevăzute sunt:

  • cererea părintelui/reprezentantului legal/elevului major;
  • declarație pe propria răspundere privind veniturile nete, obținute pe ultimele 12 luni anterioare cererii, realizate de membrii familiei și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal pentru verificarea respectării criteriilor de acordare a bursei;
  • documente doveditoare ale componenței familiei:
    • certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani,
    • actele de identitate ale persoanelor care au peste 14 ani,
    • acte referitoare la starea civilă de la momentul depunerii cererii,
    • declarația pe proprie răspundere dată de ambii părinți, necăsătoriți, că locuiesc împreună,
    • certificatul de divorț și convenția notarială încheiată în cadrul procesului de divorț cu copii minori,
    • sentință judecătorească din care să rezulte stabilirea domiciliului copilului/copiilor la unul dintre părinți,
    • certificat de deces,
    • decizia instanței de menținere a stării de arest,
    • raport de anchetă socială în cazul părinților dispăruți, după caz.

Acordarea burselor sociale pentru motive medicale se face pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a certificatului eliberat de medicul specialist (tip A5), cu luarea în evidență de către medicul de la cabinetul școlar/medicul de familie — acolo unde nu există medic școlar.

Prin excepție, acordarea burselor sociale pentru elevii proveniți din familii care beneficiază de venit minim net de incluziune se face în urma comunicării la inspectoratele școlare județene/al municipiului București, denumite în continuare ISJ/ISMB, de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, a listei elevilor înscriși în învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.

Lista elevilor care beneficiază de burse sociale poate fi revizuită lunar, la cererea beneficiarilor, prin completarea cu elevii a căror situație financiară/socială/medicală s-a modificat pe parcursul anului școlar și fac dovada încadrării în condițiile prevăzute.

La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile nete realizate de membrii familiei. Prin venituri nete se înțelege totalitatea sumelor primite/realizate de fiecare membru al familiei, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Verificarea documentelor privind veniturile declarate de părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori se face de către una sau mai multe persoane desemnate de conducerea unității
de învățământ.

În situația în care personalul unității de învățământ are suspiciuni privind îndeplinirea condițiilor de acordare a bursei sociale, directorul sesizează situația autorităților administrației
publice locale și solicită efectuarea unei anchete sociale.

Personalul unităților de învățământ nu efectuează anchete sociale în vederea acordării burselor sociale.

Directorul unității de învățământ emite decizie de retragere a bursei în situația în care, în urma primirii raportului de anchetă socială, Comisia de management al burselor constată neîndeplinirea condițiilor de acordare a bursei sociale.

Bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor. Excepții

Potrivit legii, bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare.

Prin excepție, nu primesc bursa socială în perioada vacanței de vară:

  • elevii care nu au promovat anul școlar;
  • elevii care la sfârșitul cursurilor anului școlar sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an. Bursa pe perioada vacanței de vară nu este suspendată dacă este îndeplinită doar una dintre cele două condiții;
  • absolvenții învățământului gimnazial care nu au fost admiși la liceu/în învățământul profesional, cursuri cu frecvență, într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat;
  • elevii care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale.

Pentru elevii din anii terminali, bursele sociale se acordă și în perioada primei sesiuni a examenului național de bacalaureat sau a examenului de certificare a calificării profesionale, până la comunicarea rezultatelor finale, conform formulei de calcul prevăzute mai jos, cu condiția ca elevii bursieri să se prezinte la examene.

Formula de calcul al burselor sociale pentru perioada primei sesiuni a examenului de bacalaureat este (CmB / NZL) x NZLCRF, unde:

  • CmB = cuantumul bursei, stabilit prin lege/hotărâre de Guvern;
  • NZL = numărul de zile lucrătoare din luna respectivă;
  • NZLCRF = numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, până la data comunicării rezultatelor finale.

Decizia de retragere a bursei sociale în situațiile prevăzute se aplică de către director, la propunerea Comisiei de management al burselor.

Citeste mai mult

Eveniment

Programul PSD – investiții și locuri de muncă pentru dezvoltarea Moldovei

Publicat

Publicitate

România are nevoie de investiții care să creeze locuri de muncă și să stimuleze dezvoltarea regională. Prin Programul Național de Relansare propus de PSD, județele din Moldova pot deveni un pol de creștere economică durabilă.

La capitolul „Investiții”, Programul PSD propune opt măsuri principale, menite să aducă valoare adăugată economiei, să stimuleze producția și să creeze locuri de muncă, cu impact direct asupra bugetului de stat.

„Reducerea deficitului bugetar este necesară, dar nu suficientă. Trebuie să schimbăm abordarea. Avem nevoie, în paralel, și de măsuri care să creeze valoare economică, locuri de muncă și exporturi. Investițiile reprezintă cheia dezvoltării Moldovei și a județului nostru. Programul PSD oferă cadrul și instrumentele necesare pentru recuperarea decalajelor de către regiunile mai puțin dezvoltate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Programul PSD prevede dezvoltare echilibrată în întreaga țară astfel încât și zonele mai puțin dezvoltate să devină atractive pentru investitori. Stimularea investițiilor de producție devine prioritară în aceste zone. „Susținerea investițiilor de minim 5 milioane de euro în activități de producție în aceste zone va genera locuri de muncă și creștere economică. Propunem o schemă de sprijinire a investițiilor care să nu afecteze bugetul statului, ci, dimpotrivă, să genereze venituri suplimentare din TVA și impozite. Programul PSD vine cu o reformă reală și nu doar cu măsuri de austeritate, care, în definitiv, ar conduce la contracția PIB-ului și la noi presiuni fiscale pentru menținerea deficitului într-o zonă sustenabilă”, a declarat deputatul Marius Budăi, prim-vicepreședintele PSD Botoșani.

Programul mai include: susținerea investițiilor în sectoarele strategice, tehnologii moderne, cercetare-dezvoltare, debirocratizare prin ghișeu unic pentru autorizații, garanții pentru IMM-uri și instrumente de cofinanțare prin fonduri europene. „Toate aceste măsuri au un obiectiv clar: investiții eficiente, creștere economică și locuri de muncă durabile în Moldova și nu numai”, a conchis Doina Federovici.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending