Statul pare să nu renunțe la taxarea „banilor negri” proveniți din nunți și botezuri, în ciuda numeroaselor încercări eșuate din ultimii aproximativ 15 ani, relatează ADEVĂRUL.
Ultima astfel de tentativă a avut loc în luna octombrie 2018, când ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare ce relaţii economice au avut cu PFA, firme sau persoane fizice care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere şi restaurant. Fiscul solicita atunci nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari, sub sancțiunea unor amenzi de până la 5.000 lei pentru neconformare.
De data aceasta, prin noile măsuri fiscale propuse de Executiv la data de 19 septembrie, se propune modificarea Legii 70/2015 cu privire la încasările în numerar pentru organizatorii de nunți și botezuri, dar și taxarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită.
Măsurile fiscale pentru modificarea Legii 70 prevăd modificarea plafonului de plată în numerar de la 10.000 lei, la doar 2.500 lei din 2025.
Concret, în prezent Legea 70/2015 prevede că organizatorii de evenimente, precum nunți sau botezuri pot încasa în numerar cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.
Prin noile măsuri fiscale se modifică însă articolul 4 al Legii 70/2015, care prevede că, până la data de 31 decembrie 2024, plafonul plăților respectiv încasărilor în numerar pe care organizatorii îl pot accepta va fi de maximum 5.000 de lei. Plafonul se va mai modifica încă o dată la data de 1 ianurie 2025, când plafonul maxim va fi de 2.500 de lei.
„Darul de nuntă” poate fi taxat cu 70%
De altfel, noile măsuri fiscale propun și impozitarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită, prevedere care poate fi interpretată și în sensul darului de nuntă primit de miri de la nunțași.
„Orice venituri realizate de persoanele fizice constatate de organele fiscale, în condiţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor”, se arată în proiectul de lege cu noile măsuri fiscale.
Citește și: Fiscul ia cu asalt nunţile: Mirii, somaţi să declare cât le plătesc fotografilor, muzicanţilor şi restaurantului
Ministerul Finanțelor propune ca de la 1 iulie 2024 să fie modificată cota de impozit pentru veniturile realizare de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită.
Cu alte cuvinte, ca să-i scape pe nunțași de o asemenea taxă, mirii le-ar putea cere să le vireze banii în cont, astfel încât să poată dovedi ANAF cât au primit și de la cine și să plătească impozitul pe venit de 10% în locul celui de 70%.
ANAF a mai luat cu asalt nunțile
În ultimii aproape 15 ani, Fiscul a derulat mai multe controale în privinţa averilor maneliştilor, artiştilor şi vedetelor TV, descoperind diferenţe uriaşe între veniturile reale şi cele declarate. Spre exemplu, în vara anului 2017, ANAF a constatat în urma verificărilor că aceştia nu au declarat venituri de 4,67 milioane de lei, pentru care ar fi trebuit să plătească la bugetul de stat 1,164 milioane de lei. Printre cei vizaţi de controale în 2017 se aflau cântăreţii de manele Florin Salam, Vali Vijelie şi Ţancă Uraganu.
Fiscul preciza atunci că verificările se fac după constatarea unei diferenţe de cel puţin 10% din veniturile declarate ale persoanelor în cauză, dar nu mai puţin de 50.000 de lei.
Instituţia mai menţiona că în vederea riscului de nedeclarare a veniturilor au fost întocmite „profiluri de risc”, unul dintre acestea „fiind cel al persoanelor care activează în entertainment (artişti, inclusiv cântăreţii de manele, sportivi, vedete), domeniu caracterizat de volatilitatea ridicată a veniturilor realizate, acestea provenind inclusiv prin exploatarea comercială a dreptului de imagine şi a altor drepturi necorporale, din participarea remunerată la diverse evenimente festive sau mondene, incidental, fără să existe un contract permanent”.
În toamna anului 2018, ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări legat de relaţiile economice au avut cu PFA, firme sau persoane fizice care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere şi restaurant. Fiscul solicită nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari.
„Vă solicităm informaţii despre persoane fizice/Întreprinderi Individuale, Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Familiale/ Societăţi Comerciale/ alte forme de organizare privind raporturile econoimice sau juridice pe care le-aţi avut cu ocazia evenimentelor prijeluite de celebrarea căsătoriei civile şi religioase”, este solicitarea ANAF din documentele trimise celor proaspăt căsătoriţi.
Acestora li se cereau nume şi date de contact ale persoanelor şi firmelor care le-au oferit servicii de fotografie sau filmare, formaţiilor sau persoanelor care s-au ocupat cu muzica şi ale restaurantului unde a avut loc nunta şi li se aminteşte că declaraţiile sunt date „sub sancţiunea faptei de fals în declaraţii, prevăzută de art 326 din Codul Penal”.
Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii era, pentru persoanele fizice, cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei.
Sursa: ADEVĂRUL