Connect with us

Actualitate

Statul vrea să fiscalizeze nunțile și botezurile. „Darul de nuntă” poate fi taxat cu 70%, dacă nu se respectă regulile

Publicat

Publicitate

Statul pare să nu renunțe la taxarea „banilor negri” proveniți din nunți și botezuri, în ciuda numeroaselor încercări eșuate din ultimii aproximativ 15 ani, relatează ADEVĂRUL.

Ultima astfel de tentativă a avut loc în luna octombrie 2018, când ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare ce relaţii economice au avut cu PFA, firme sau persoane fizice care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere şi restaurant. Fiscul solicita atunci nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari, sub sancțiunea unor amenzi de până la 5.000 lei pentru neconformare.

De data aceasta, prin noile măsuri fiscale propuse de Executiv la data de 19 septembrie, se propune modificarea Legii 70/2015 cu privire la încasările în numerar pentru organizatorii de nunți și botezuri, dar și taxarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită.

Măsurile fiscale pentru modificarea Legii 70 prevăd modificarea plafonului de plată în numerar de la 10.000 lei, la doar 2.500 lei din 2025.

Concret, în prezent Legea 70/2015 prevede că organizatorii de evenimente, precum nunți sau botezuri pot încasa în numerar cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

Prin noile măsuri fiscale se modifică însă articolul 4 al Legii 70/2015, care prevede că, până la data de 31 decembrie 2024, plafonul plăților respectiv încasărilor în numerar pe care organizatorii îl pot accepta va fi de maximum 5.000 de lei. Plafonul se va mai modifica încă o dată la data de 1 ianurie 2025, când plafonul maxim va fi de 2.500 de lei.

Publicitate

„Darul de nuntă” poate fi taxat cu 70%
De altfel, noile măsuri fiscale propun și impozitarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită, prevedere care poate fi interpretată și în sensul darului de nuntă primit de miri de la nunțași.

„Orice venituri realizate de persoanele fizice constatate de organele fiscale, în condiţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor”, se arată în proiectul de lege cu noile măsuri fiscale.

Citește și: Fiscul ia cu asalt nunţile: Mirii, somaţi să declare cât le plătesc fotografilor, muzicanţilor şi restaurantului
Ministerul Finanțelor propune ca de la 1 iulie 2024 să fie modificată cota de impozit pentru veniturile realizare de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită.

Cu alte cuvinte, ca să-i scape pe nunțași de o asemenea taxă, mirii le-ar putea cere să le vireze banii în cont, astfel încât să poată dovedi ANAF cât au primit și de la cine și să plătească impozitul pe venit de 10% în locul celui de 70%.

ANAF a mai luat cu asalt nunțile
În ultimii aproape 15 ani, Fiscul a derulat mai multe controale în privinţa averilor maneliştilor, artiştilor şi vedetelor TV, descoperind diferenţe uriaşe între veniturile reale şi cele declarate. Spre exemplu, în vara anului 2017, ANAF a constatat în urma verificărilor că aceştia nu au declarat venituri de 4,67 milioane de lei, pentru care ar fi trebuit să plătească la bugetul de stat 1,164 milioane de lei. Printre cei vizaţi de controale în 2017 se aflau cântăreţii de manele Florin Salam, Vali Vijelie şi Ţancă Uraganu.

Fiscul preciza atunci că verificările se fac după constatarea unei diferenţe de cel puţin 10% din veniturile declarate ale persoanelor în cauză, dar nu mai puţin de 50.000 de lei.

Instituţia mai menţiona că în vederea riscului de nedeclarare a veniturilor au fost întocmite „profiluri de risc”, unul dintre acestea „fiind cel al persoanelor care activează în entertainment (artişti, inclusiv cântăreţii de manele, sportivi, vedete), domeniu caracterizat de volatilitatea ridicată a veniturilor realizate, acestea provenind inclusiv prin exploatarea comercială a dreptului de imagine şi a altor drepturi necorporale, din participarea remunerată la diverse evenimente festive sau mondene, incidental, fără să existe un contract permanent”.

În toamna anului 2018, ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări legat de relaţiile economice au avut cu PFA, firme sau persoane fizice care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere şi restaurant. Fiscul solicită nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari.

„Vă solicităm informaţii despre persoane fizice/Întreprinderi Individuale, Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Familiale/ Societăţi Comerciale/ alte forme de organizare privind raporturile econoimice sau juridice pe care le-aţi avut cu ocazia evenimentelor prijeluite de celebrarea căsătoriei civile şi religioase”, este solicitarea ANAF din documentele trimise celor proaspăt căsătoriţi.

Acestora li se cereau nume şi date de contact ale persoanelor şi firmelor care le-au oferit servicii de fotografie sau filmare, formaţiilor sau persoanelor care s-au ocupat cu muzica şi ale restaurantului unde a avut loc nunta şi li se aminteşte că declaraţiile sunt date „sub sancţiunea faptei de fals în declaraţii, prevăzută de art 326 din Codul Penal”.

Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii era, pentru persoanele fizice, cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Gradație de merit 2025: Înscrierile la concurs încep din 5 mai. Condiții, acte necesare, calendar

Publicat

Publicitate

Gradație de merit 2025: Ministerul Educației a anunțat calendarul oficial și metodologia de desfășurare a concursului. Înscrierile se fac în perioada 5-9 mai, scrie alba24.ro.

Gradaţia de merit se acordă prin concurs și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani, pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean, potrivit legislației în vigoare.

La înscrieri, se acceptă doar documente justificative emise de unităţi de învăţământ preuniversitar, de instituții de învățământ superior, de inspectorate școlare, case ale corpului didactic, centre de excelență, CJRAE/CMBRAE, precum și de Ministerul Educației și Cercetării și de instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, potrivit metodologiei.

Documentele emise de alte instituții, organizații non guvernamentale, sau organisme instituționale, pot fi depuse și acceptate ca documente justificative numai în condițiile în care sunt vizate prin semnătură/certificate de directorul unității de învățământ sau de un reprezentant al inspectoratului școlar.

Gradație de merit 2025: acte necesare

Dosarul de înscriere va cuprinde documente numerotate pe fiecare pagină şi consemnate în opis:

  • opisul dosarului, în două exemplare, dintre care unul se restituie candidatului, cu semnătura sa şi a conducerii unităţii/instituţiei de învăţământ, în care sunt consemnate documentele existente, cu precizarea paginilor aferente
  • cererea-tip, elaborată de inspectoratul şcolar, în care candidatul îşi precizează opţiunea
  • adeverinţă/adeverinţe cu calificativele din anii şcolari evaluaţi
  • adeverinţă de vechime în învățământ
  • fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit elaborată de inspectoratul şcolar la categoria de personal didactic la care candidează, cu punctajul completat la rubrica (auto)evaluare
  • raportul de activitate pentru perioada evaluată, ce trebuie să respecte ordinea criteriilor/subcriteriilor din fişa de (auto)evaluare şi să conţină trimiteri explicite la documentele justificative  din dosar
  • declaraţia pe propria răspundere prin care candidatul confirmă că documentele depuse la dosar îi aparţin şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform modelulului prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta metodologie
  • documentele justificative, grupate pe criteriile şi subcriteriile din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit, elaborată de inspectoratul şcolar la categoria de personal didactic la care candidează.

Gradație de merit 2025: calendar

  • 28-30 aprilie: aprobarea numărului de locuri repartizare pe categorii de personal și discipline/domenii de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar
  • 28-30 aprilie: comunicarea fițelor de autoevaluare, a numărului gradațiilor de merit și a punctajului minim pe categorii de personal/discipline/domenii/niveluri de învățământ, de către inspectoratul școlar
  • 5-9 mai: depunerea dosarelor la secretariatul unităţii de învăţământ
  • 14-30 mai: analizarea candidaturilor de către inspectorul şcolar care coordonează disciplina și de către comisia de evaluare; aprobarea punctajelor acordate/ afişarea listei cu punctajele, la avizierul şi pe site-ul IȘJ
  • 2-3 iunie: depunerea/transmiterea contestaţiilor privind; stabilirea numărului gradaţiilor de merit ce pot fi redistribuite
  • 4-12 iunie: soluţionarea contestaţiilor; validarea rezultatelor finale ale concursului; afişarea acestora
  • Până în 1 august: emiterea ordinului ministrului Educației și Cercetării pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare

Publicat

Publicitate

Joia Mare este o zi importantă din Săptămâna Patimilor, în care se comemorează evenimente semnificative din viața lui Iisus Hristos, înainte de răstignirea sa. Această zi este cunoscută și sub numele de Joia Patimilor și are o semnificație profund religioasă în tradiția ortodoxă, fiind marcată prin diverse obiceiuri și ritualuri.

Semnificația religioasă

Conform Evangheliei, în Joia Mare, Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor săi pentru a le arăta smerenia și iubirea de slujire, demonstrând astfel că cei mari trebuie să fie umili și să slujească celor mici. Acest gest este simbolic pentru iubirea și slujirea unii altora, un act de smerenie și de dăruire.

Tot în această zi, Iisus a instituit Euharistia, cunoscută ca Cina cea de Taină, când a împărțit pâinea și vinul ca simbol al trupului și sângelui său, prefigurând astfel sacrificiul său pe cruce. Acesta este un moment de mare importanță în creștinism, deoarece Sfintele Taine ale Euharistiei sunt continuate de Biserica Ortodoxă și de celelalte confesiuni creștine.

În Joia Mare, se remarcă și momentul trădării lui Iuda Iscarioteanul, care, din dorința de a-l vinde pe Iisus, s-a înțeles cu preoții să-l predea pentru 30 de arginți. Aceasta este o parte esențială a patimilor lui Hristos.

Obiceiuri și tradiții

Publicitate

Vopsirea ouălor: În tradiția ortodoxă, în Joia Mare, gospodinele vopsesc ouă roșii. Ouăle simbolizează viața, iar vopsirea lor în roșu reprezintă sângele lui Hristos vărsat pe cruce. Acesta este un obicei vechi, legat de celebrarea Învierii.

Spovedania și împărtășania: Mulți credincioși merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși, pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare a Paștelui.

Slujbe speciale: În biserici, se oficiază slujbe speciale în Joia Mare, iar în unele locații se țin Prohodul Domnului, care se cântă în memoria jertfei lui Iisus. În unele tradiții, se face Udatul în biserică, un obicei în care preoții stropesc cu apă sfințită credincioșii, simbolizând curățirea de păcate.

Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare

Ouăle roșii simbolizează viața, renașterea și sacrificiul, având o semnificație puternică în tradițiile religioase, în special în contextul Paștelui Ortodox. Culoarea roșie este asociată cu sângele lui Iisus Hristos, care a fost răstignit pentru mântuirea oamenilor. Astfel, ouăle roșii reprezintă jertfa Mântuitorului, dar și învierea Sa, fiind un simbol al Învierii și al înnoirii vieții.

În tradiția ortodoxă, ouăle se vopsesc în Joia Mare, o zi semnificativă din Săptămâna Patimilor. Aceasta este ziua în care Iisus a spălat picioarele ucenicilor, un act de smerenie, și este, de asemenea, ziua în care are loc pregătirea pentru sărbătoarea Învierii. Vopsirea ouălor în această zi reprezintă un ritual de pregătire pentru Paște, simbolizând curățirea și sfințirea, dar și începerea unui nou ciclu de viață spirituală.

Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare sunt considerate mai puternice, fiind binecuvântate și încărcate cu o energie spirituală specială. De asemenea, în multe tradiții, ouăle roșii sunt folosite în jocuri și obiceiuri populare, precum ciocnirea ouălor, care simbolizează lupta dintre viață și moarte, dar și între bine și rău.

Citeste mai mult

Actualitate

S-a atribuit contractul pentru ultimul lot al Autostrăzii A7 Pașcani – Suceava: Umbrărescu va construi încă 29 de kilometri de autostradă

Publicat

Publicitate

Câștigătorul contractului pentru construcția ultimului lot al Autostrăzii Pașcani – Suceava (A7) a fost desemnat oficial astăzi, vineri, 11 aprilie, a anunțat Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Antreprenorul român Spedition UMB, deținut de Dorinel Umbrărescu, a obținut contractul în valoare de 2,86 miliarde de lei (fără TVA), suma fiind alocată pentru proiectarea și execuția a 29 de kilometri de autostradă.

Potrivit Ministerului Transporturilor, contractul include o perioadă de 6 luni pentru proiectare, urmată de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou segment – Lotul 2 – se va întinde între Nodul Rutier Roșcani și estul municipiului Suceava, unde se va conecta cu tronsonul Suceava – Siret.

Pe traseul lotului vor fi realizate 44 de structuri, dintre care două sunt considerate de complexitate tehnică ridicată: un pod cu lungimea de 845,10 metri peste Râul Siret și DJ208C, respectiv un pasaj peste calea ferată CF511, în lungime de 625,10 metri.

După cum a explicat Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol, un element cheie al acestui lot îl reprezintă construirea unui nod rutier în zona de est a municipiului Suceava, care va permite conexiunea directă cu Aeroportul Internațional Suceava și cu DN29, printr-un drum de legătură.

În total, pe acest tronson vor fi amenajate trei noduri rutiere: Nodul Roșcani, care va asigura accesul la autostradă, Nodul Dumbrăveni, situat la intersecția cu DJ208B (Verești – Dumbrăveni), și Nodul Aeroport Suceava.

Publicitate

Totodată, contractul mai prevede construirea a două parcări de scurtă durată și două spații de servicii, fiecare dintre acestea fiind echipate cu infrastructura necesară pentru minimum opt stații de încărcare a vehiculelor electrice.

Finanțarea lucrărilor este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, iar semnarea contractului se va putea face peste zece zile, în absența eventualelor contestații.

După finalizarea acestui ultim tronson, întreaga autostradă Pașcani – Suceava va avea o lungime totală de 62 de kilometri, parte integrantă din Autostrada Moldovei (A7), care va lega nordul țării de Capitală, contribuind decisiv la dezvoltarea infrastructurii din regiunea Moldovei.

Citeste mai mult

Eveniment

Salariul mediu net a crescut în februarie. Iată domeniile cu cele mai mari câștiguri

Publicat

Publicitate

Salariul mediu net a ajuns la 5.351 lei în luna februarie 2025, înregistrând o creștere de 23 de lei (+0,4%) comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Cele mai mari creșteri salariale au fost consemnate în sectorul fabricării produselor din tutun (+33,9%) și în cel al activităților auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii (+30,2%), scrie alba24.ro.

Câștigul salarial mediu brut a fost 8.932 lei, cu 22 lei (+0,2%) mai mare decât în luna ianuarie 2025, scrie Agerpres.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (11.619 lei) și în fabricarea produselor din tutun (10.860 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.263 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.345 lei).

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 9,7%.

Indicele câștigului salarial real a fost 104,5% în luna februarie 2025 față de luna februarie 2024. Indicele câștigului salarial real a fost 99,5% în luna februarie 2025 față de luna ianuarie 2025. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 249,3%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025.

„În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației”, precizează INS.

Publicitate

În luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câștigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de creșteri, cât și de scăderi. Astfel, creșterile câștigului salarial mediu net din activitățile sectorului economic au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale, al 13-lea salariu sau prime pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum și de realizările de producție ori încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte).

În ce domenii au fost înregistrate cele mai semnificative creșteri
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 33,9% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 30,2% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii.

Totodată, au fost creșteri între 6,5% și 12,5% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacții imobiliare, activități profesionale, științifice și tehnice.

Alte creșteri, între 2,5% și 6%, au fost consemnate în alte activități extractive, cercetare-dezvoltare, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), construcții, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), transporturi pe apă.

Scăderi ale câștigului salarial
Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna ianuarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 12,7% în industria metalurgică, respectiv cu 11,5% în extracția minereurilor metalifere; între 4,5% și 8,5% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, extracția petrolului brut și a gazelor naturale, extracția cărbunelui superior și inferior, transporturi aeriene, activități de servicii anexe extracției.

Totodată, au fost consemnate scăderi între 2% și 4% în activități de editare, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activități și servicii de decontaminare), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, activități de spectacole, culturale și recreative, fabricarea echipamentelor electrice, depozitare și activități auxiliare pentru transport, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, transporturi terestre și transporturi prin conducte.

În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a crescut ușor comparativ cu luna precedentă în administrația publică (+0,8%), în timp ce în sănătate și asistență socială (-1,8%), respectiv în învățământ (-1,1%) a înregistrat ușoare scăderi.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending