Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a declarat, sâmbătă, la Focșani, că adăposturile de protecție civilă sunt obligatorii, chiar dacă riscurile sunt mici.

‘A fi pregătit nu înseamnă că noi știm că va fi ceva. Dar există riscuri. Există riscul inundațiilor, există riscul fenomenelor meteo extreme, există riscul cutremurului, există riscul incendiilor, există riscul infecțiilor și există și riscul unui conflict, pentru că suntem lângă o zonă de conflict, dar asta nu înseamnă că există și probabilitatea mare să se întâmple. Probabilitatea rămâne și sperăm să rămână foarte mică. Chiar dacă probabilitate e mică, este obligatoriu să avem adăposturi’, a declarat Raed Arafat.

Oficialul a atras atenția asupra stării actuale a adăposturilor de protecție civilă din România, precizând că numărul acestora este insuficient, iar multe nu sunt funcționale.

‘Numărul lor este mic. Multe dintre ele nu sunt puse la punct. Și trebuie puse la punct. Dacă luăm ultimul control făcut de IGSU numai anul trecut, au fost date amenzi de peste 380.000 de lei, pe lângă avertismente, pe lângă recomandări și așa mai departe. Deci există preocupare și această preocupare nu este numai acum, este tot timpul. Este una din sarcinile IGSU să facă în continuu verificări pe adăposturi. Acum vine rolul celor care le au în proprietate sau celor care le administrează. Ei trebuie să se asigure că adăposturile sunt puse la punct, fie că vorbim de autorități locale, fie că vorbim de asociații de proprietari. Mai mult decât atât, ei pot să identifice locuri suplimentare care pot fi folosite ca adăposturi. Legislația noastră prevede ca sub blocuri să fie adăpost, la orice bloc, deci există legislație care a impus aceste reguli’, a susținut Arafat.

El a menționat că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), pe care îl conduce, a solicitat Curții de Conturi un audit pentru a evalua situația actuală a adăposturilor la nivel național.

‘Departamentul pentru Situații de Urgență este cel care a solicitat Curții de Conturi să facă un audit în regim de urgență. Să vedem cum stăm. (…) După acest audit, vom putea lucra pe baza recomandărilor’, a spus șeful DSU.

Raed Arafat a punctat că România nu este singura țară care tratează cu seriozitate chestiunea adăposturilor de protecție civilă.

‘Nu suntem singurii care spunem asta, sunt țările nordice, țările baltice, Polonia și alte țări europene, care toate au acest lucru în inventarul lor, adăposturile de protecție civilă. Și-l au de mult timp și dintotdeauna, și înaintea războiul din Ucraina’, a afirmat Arafat.

Raed Arafat a fost prezent sâmbătă, la Focșani, la inaugurarea noului sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vrancea, alături de Alanna Simpson, specialist coordonator în managementul riscului de dezastre – Banca Mondială, inspectorul general al IGSU și adjunctul inspectorului general al IGSU general Dan-Paul Iamandi. AGERPRES

În România, legislația privind moștenirea poate părea simplă, dar realitatea din teren ne arată că un detaliu trecut cu vederea, o semnătură lipsă sau chiar o exprimare greșită într-un document pot duce la pierderea definitivă a dreptului de a primi o moștenire. Iar în 2025, aceste aspecte devin cu atât mai importante, mai ales în contextul intensificării controalelor și digitalizării actelor notariale, scrie playtech.ro.

.

Care este termenul de acceptare a moștenirii

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știe orice potențial moștenitor este că acceptarea moștenirii trebuie făcută într-un termen legal clar stabilit: 1 an de la decesul persoanei. Acceptarea poate fi expresă, printr-o declarație notarială, sau tacită, prin acte care arată intenția clară de acceptare (de exemplu, plata impozitelor aferente bunurilor moștenite, locuirea în imobilul respectiv etc.). Însă dacă acest termen este depășit fără niciun fel de manifestare, dreptul de a moșteni se pierde irevocabil.

Un alt aspect critic ține de conținutul declarației de acceptare. Actul trebuie să includă datele de identificare corecte ale moștenitorului, mențiunea clară că moștenirea este acceptată fie cu titlu universal, fie sub beneficiu de inventar și data exactă a întocmirii actului, semnată în fața unui notar public. Orice lipsă sau formulare ambiguă poate duce la nulitatea documentului.

Cetățenia și capacitatea legală
Una dintre condițiile fundamentale este ca moștenitorul să aibă cetățenie română sau dreptul legal de a moșteni în România. Există situații în care cetățenii străini, mai ales din afara UE, pot întâmpina restricții privind moștenirea terenurilor sau a altor bunuri, dacă nu există un tratat de reciprocitate între state.

Fals sau fraudă
Dacă în cadrul procesului succesoral se descoperă fals în acte sau alte forme de fraudă, actele pot fi anulate prin hotărâre judecătorească, iar moștenitorii implicați pot pierde tot, inclusiv dreptul de a mai revendica ceva în viitor.

Moștenirea cu datorii
Codul Civil oferă moștenitorului trei variante:

Acceptarea pură și simplă, caz în care acesta preia și bunurile, și datoriile defunctului;
Acceptarea sub beneficiu de inventar, unde moștenitorul va plăti datoriile doar în limita valorii moștenirii, protejându-și propriile bunuri;
Renunțarea la moștenire, printr-o declarație notarială explicită. Aceasta trebuie să cuprindă fraza clară: „Renunț în mod expres și irevocabil la moștenirea ce mi s-ar cuveni de pe urma defunctului…”.
În concluzie, odată cu întărirea verificărilor și informatizarea registrelor succesorale, o simplă omisiune într-un act succesoral sau depășirea termenului de un an pot echivala cu pierdera definitivă a unei moșteniri. Așadar, dacă te afli în postura de moștenitor, primul pas este să te adresezi unui notar public autorizat, care îți poate redacta și autentifica documentele corect. Un act succesoral complet, semnat și cu toate mențiunile legale necesare, este singura garanție că nu vei fi lăsat în afara moștenirii care ți se cuvine.

Un element de muniție rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, în această dimineață, într-o pădure din localitatea Băiceni, de un bărbat care era la cules ciuperci. Realizând pericolul acesta a chemat în sprijin pirotehnicienii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

Echipa pirotehnică a constatat faptul că este vorba de un proiectil perforant trasor, cal. 57 mm, în perfectă stare de funcționare și care putea exploda la orice atingere mecanică.

Elementul de muniție a fost ridicat și transportat în poligonul militar de la Copălău, în vederea distrugerii la o dată ulterioară.

Informare preventivă

Dacă se întâmplă să găsiți obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce seamănă cu elemente de muniţie neexplodată trebuie să respectați următoarele reguli:

✅ să nu le mișcați de pe locurile pe care se află;

✅ să nu le desfaceți şi să nu le predați operatorilor economici;

✅ să nu le introduceți în clădiri, încăperi sau locuinţe;

✅ să nu le folosiți pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;

✅ să nu le loviți, să nu le tăiați şi să nu le demontați;

✅ să nu folosiți focul deschis în apropierea acestora.

Ministerul Afacerilor Interne a avertizat vineri, 4 aprilie, asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister, scrie alba24.ro.

„Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.

Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, au transmis reprezentanții MAI.

Potrivit acestora, conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.

„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.

Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, au mai precizat reprezentanții MAI.