Ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus că românii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani se vor putea înscrie într-un stagiu militar voluntar, în care 4 luni vor sta în unitate.

Vasile Dîncu a vorbit, miercuri seara, despre proiectul aflat în consultare publică cu privire la stagiul militar voluntar. Ideea acestui stagiu a apărut după ce au fost observate în reacțiile pe social media, unde experții Ministerului Apărării au observat că există o dorință a unor oameni de a avea o pregătire militară minimă, relatează alba24.ro.

„Avem în transparență în această toamnă cred că o să reușim să trecem în Parlament un proiect de lege pentru stagiu militar voluntar. Patru luni ar fi maximum pentru pregătire militară, în funcție și de armă, de specialitate. Stai în unitate. Evident ai echipament gratuit, primești și o soldă, nu am stabilit sumele exact”, a spus ministrul Apărării, la Antena 3.

Sumele pentru soldă vor fi cuprinse, cel mai probabil, între 1.500 și 2.000 de lei pe lună, iar la finalul stagiului militar există și posibilitatea ca absolventul să primească trei salarii medii, ca primă pentru înscriere.

Cei care se vor putea înscrie la stagiul militar voluntar trebuie să aibă între 18 și 35 de ani.

Dîncu a mai spus că cei care vor finaliza stagiul militar voluntar se vor putea înscrie în Armată, având o șansă în plus: „Noi vom folosi această șansă pentru a selecționa oamenii foarte buni pentru ofițeri, subofițeri, pentru maiștri militari. Este o ocazie extraordinară să vezi oamenii care au vocație sau un talent deosebit, care au dorință”.

Voluntarii rezerviști – contract pe 4 ani

Cei care vor dori să servească în Armată, vor încheia cu Ministerul Apărării un contract pe o perioadă de 4 ani. Este vorba doar de primul contract, pentru că următoarele – în cazul în care rezerviştii vor dori să fie în continuare la dispoziţia Armatei – se vor semna pe o perioadă de maximum 3 ani.

Dacă au lucrat în armată şi au trecut în rezervă de maximum 3 ani voluntarii nu mai participă la instruirile anuale, pentru că se presupune că au deja pregătirea specifică. În asemenea situaţii, fiecare contract (atât primul, cât şi următoarele) se încheie pe o perioadă de maximum 3 ani.

În funcţie cu nevoile Armatei, rezerviştii pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru misiuni interne sau chiar în afara teritoriului naţional. Aceştia vor face instruirea în unitatea la care sunt încadraţi, pe durata a 15 zile calendaristice, anual. În plus, vor răspunde „prezent“ ori de câte ori Ministerul Apărării va avea nevoie de ei.

Documentul poate fi consultat AICI: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare

Militar voluntar în termen: Câți bani vor primi recruții

Ca urmare, cetățenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

La finalizarea programului de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute.

Rezerviștii pot fi concentrați pentru misiuni pe perioadă determinată

O altă prevedere a proiectului se referă la „crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviștilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege, structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale”.

Totodată rezerviștii pot fi concentrați, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Cadru legal pentru recrutare și încorporare pe timp de război

Proiectul își propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu.

Ce prevederi se abrogă prin noua lege

De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.

Prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state și, totodată, se va clarifica modalitatea prin care cetăţenii români, respectiv, cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara.

Astfel, în funcție de starea excepțională instituită sau declarată, de locul în care își au domiciliul, în România sau în străinătate, precum și de prezența/absența temporară în/din țară, aceștia se vor prezenta pe baza înștiințării în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare sau în locul și la termenul prevăzute de lege, anunță MApN.

Alte prevederi din proiectul de lege includ reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum și crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetățenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare, precizează MApN.

Drepturi şi obligaţii pe durata îndeplinirii serviciului militar

Voluntariatul pe care îl vor face rezerviştii nu presupune activitate „pro bono“, adică neplătită. Rezerviştii voluntari vor avea numeroase drepturi, dar şi obligaţii. Toate sunt trecute în contractul pe care-l vor semna cu Armata.

Astfel, pe întreaga durată a contractului, acestora li se asigură echipament, dar pot purta uniforma militară numai pe timpul participării la instruire sau la îndeplinirea unor misiuni. În perioadele când nu participă la astfel de activităţi, uniformele militare se păstrează la unităţile în care sunt încadraţi.

Pe timpul desfăşurării instruirii, rezerviştii voluntari sunt încazarmaţi obligatoriu. Scapă de această obligaţie doar cei care au domiciliul în localitatea de dislocare a unităţii militare unde sunt încadraţi sau în localităţi situate la distanţe mai mici de 50 de kilometri, cu decontarea cheltuielilor de transport.

De asemenea, rezerviştii voluntari, pe timpul participării la instruire sau la îndeplinirea unor misiuni, beneficiază de normele de hrană, sub formă de hrană preparată sau de valoarea financiară neimpozabilă.

Militarii voluntari nu pot fi concediați de la locul de muncă civil

Voluntariatul în Armată le garantează rezerviştilor drepturi băneşti, dar şi siguranţa locului de muncă civil. Astfel, pe durata programului de instruire, voluntarii beneficiază, lunar, de o sumă egală cu solda de funcţie corespunzătoare unui soldat profesionist în activitate (1.450 de lei), la care se adaugă solda gradului minim specifică fiecărui corp de personal militar pentru care se instruieşte.

În perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni, rezerviştii primesc doar 10% din solde, care sunt supuse impozitului pe venit şi bază de calcul a contribuţiilor sociale.

În schimb, rezerviştii voluntari au obligaţia să-şi menţină condiţia fizică pe timpul cât nu participă la instruire sau la îndeplinirea unor misiuni. Anual, se execută evaluarea nivelului de pregătire fizică, pe baza baremelor stabilite pentru personalul militar în activitate.

Pe perioada concentrării sau mobilizării, raporturile de muncă sau de serviciu dintre rezerviştii voluntari şi angajatori se suspendă. În această perioadă, rezerviştii nu pot fi concediaţi de la locurile de muncă decât în urma dizolvării operatorilor economici ori a desfiinţării instituţiilor publice.

Probele pe care trebuie să le treacă voluntarii

Pentru a beneficia însă de aceste drepturi, candidaţii trebuie să treacă mai întâi de procesul de selecţie. De regulă, selecţia se face la nivelul fiecărui judeţ sau sector, la unul din sediile structurilor militare. Candidaţii sunt supuşi la două tipuri de probe – psihologică şi fizică – ce se desfăşoară în aceeaşi zi.

La evaluarea psihologică se aplică metodologiile, criteriile şi procedurile profesionale de evaluare specifice, elaborate de Centrul de investigaţii socio-comportamentale din MApN.

Pentru evaluarea nivelului capacităţii motrice, candidaţii execută trei probe – flotări, abdomene şi alergare, iar pentru a fi declaraţi „admis”, trebuie să obţină baremul minim la fiecare dintre acestea.

Candidaţii declaraţi „admis” fac apoi examinarea medicală în cadrul spitalelor sau al centrelor medicale de diagnostic şi tratament ambulatoriu din reţeaua sanitară a MApN.

În funcţie de specificul funcţiei pentru care candidează, unele categorii de candidaţi sunt supuşi unor examinarea medicale sau psihologice speciale, cum sunt cele pentru scafandri sau paraşutişti.

După selecţie, candidaţii admişi care nu au îndeplinit serviciul militar activ semnează un angajament, prin care se obligă ca, după finalizarea perioadei de instruire iniţială, să încheie contractul ca rezervist voluntar.

Brevete de cadru militar rezervist

În funcţie de pregătirea militară anterioară, rezerviştii urmează module de pregătire specifică. Candidaţii rezervişti care nu au îndeplinit serviciul militar activ parcurg a trei module: de bază, de specialitate şi de leadership.

Programul de instruire iniţială are loc sub forma unui curs de formare a cărui structură este diferenţiată în funcţie de sursa de provenienţă a candidaţilor, categoria de personal, arma şi specialitatea militară.

Pe durata acestui program, participanţii au aceleaşi drepturi, facilităţi şi îndatoriri ca şi soldaţii profesionişti în activitate.

La finalizarea cursului de formare, absolvenţii beneficiază de certificat de absolvire sau brevet de cadru militar rezervist aferent categoriei de personal pentru care s-a instruit.

Rezerviştii voluntari care au îndeplinit serviciul militar activ în calitate de militar profesionist şi au trecut în rezervă cu cel mult 3 ani înainte de data semnării contractului nu participă la cursul de specializare, dacă arma sau specializarea deţinute în calitate de militar profesionist corespund postului pe care este încadrat ca rezervist voluntar.

Rezerviști voluntari MApN: Condiții de înscriere

Înscriere și începerea procesului de recrutare şi selecţie, cei interesați se vor prezenta la sediul CENTRULUI MILITAR JUDEȚEAN SAU DE SECTOR pe a cărui rază de responsabilitate îşi au domiciliul.

Tabel cu datele de contact ale centrelor militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Personalul centrului militar vă va explica în detaliu ce drepturi și obligații aveți, vă va consilia și vă va ajuta să faceți opțiunile cele mai potrivite.

Vă puteți înscrie indiferent dacă aveți sau nu experiență militară anterioară (stagiu militar) sau dacă sunteți sau nu angajați în mediul civil.

Candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

– să fie absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu;

– să nu împlinească vârsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Rezerviști voluntari MApN: acte necesare pentru înscriere

Pentru înscriere, candidaţii au nevoie de următoarele documente:

a) actul de identitate, în original şi în copie;

b) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim șase luni înainte de data depunerii;

c) acte de studii şi/sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie;

d) permisul de conducere, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice;

e) livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.

Selecția constă în probe psihologice, fizice și examinare medicală.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News