Connect with us

Eveniment

Sprijin financiar de 3000 euro pe hectar la cultura de USTUROI! Până la ce dată se depun cererile la Direcția Agricolă Botoșani

Publicat

Publicitate

Direcția pentru agricultură Botoșani informează că a fost adoptata Hotărârea nr. 147/2022 pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” in anul 2022.

Sprijinul financiar este de 3.000 euro/ha cultivat cu usturoi și  plata se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

 

Cererile se depun la DAJ BOTOȘANI, până la data de 16 mai 2022 inclusiv, de către următorii beneficiari:

– producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător valabil pana la 31.12.2022;
– producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008;
– producători agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii :

Publicitate

a) să utilizeze o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp;
b) să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp de pe suprafața prevăzută la lit. a)
c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ- teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi in anul 2022;

d) să dețină Registrul de evidenta a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat începând cu data înființării culturii și avizat de OFJ;

e) să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative;

f) să nu înregistreze obligații fiscale restante la bugetul general consolidat al statului si nu au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile, vamale.

 

Pentru a se înscrie în program, beneficiarii depun o CERERE-tip, însoțită de următoarele documente:

 

a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului sau al/a reprezentantului legal

b) copie a certificatului de înregistrare la ONRC/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea

c) copie a atestatului de producător valabil pana la 31.12.2022

d) adeverința, în original, din Registrul agricol pentru anul 2022 cu suprafața de teren utilizată de solicitant, în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;

e) declarații pe propria răspundere, conform modelelor prevăzute în anexa nr. 2;

f) dovadă cont activ bancă/trezorerie;

g) certificat de atestare fiscala si cazier fiscal, valabile la data depunerii cererii.

 

Valorificarea producției se face în perioada 01 iunie – 21 noiembrie 2022 inclusiv, iar documentele justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare) care atestă valorificarea producției de usturoi se depun la Direcția Agricolă  Județeană Botoșani  până  la data de 29 noiembrie 2022.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua gustului, tradiției și bucuriei de a sta la masă: Ziua Vinului Românesc și Ziua Națională a Gastronomiei

Publicat

Publicitate

Poate nu știați, dar România are o zi specială dedicată gustului, tradiției și bucuriei de a sta la masă: Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc. Ea este sărbătorită în fiecare an în prima duminică din luna octombrie — iar în 2025, cade pe 5 octombrie.

Evenimente tematice au loc în toată țara, iar de anul acesta, sărbătoarea iese și peste granițe: misiunile diplomatice și consulatele României din lume marchează, la rândul lor, această zi prin degustări, expoziții și seri culinare dedicate bucătăriei românești.

Puțini știu că ideea acestei zile a apărut în Parlament în 2018, când 19 parlamentari au semnat un proiect de lege pentru a consacra oficial o zi a gastronomiei și a vinului. Inițial, data propusă era 15 septembrie, aproape de sărbătoarea Sfântului Cuvios Eufrosin, bucătarul, pomenit pe 11 septembrie.

În expunerea de motive, inițiatorii subliniau că această zi ar trebui să pună în valoare calitățile și unicitatea bucătăriei românești, precum și diversitatea vinurilor autohtone, adevărate simboluri culturale și turistice ale României.

Așadar, dacă aveți un pahar de vin românesc și o farfurie cu sarmale, ciorbă de burtă sau tochitură moldovenească — ridicați-l în cinstea tradițiilor noastre. E ziua lor!

Senatul a adoptat, la 5 iulie 2018, proiectul legislativ privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc, cu două amendamente admise în comisiile de specialitate, care modificau titlul și ziua pentru marcarea acesteia. Astfel, titlul s-a modificat, devenind ‘Lege privind Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc’, în loc de ‘Lege privind instituirea zilei de 15 septembrie – Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc’. De asemenea, a fost înlocuit textul ‘se instituie ziua de 15 septembrie – Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc’ cu ‘se instituie Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc, în ultima duminică a lunii octombrie’. La 18 octombrie 2018, s-a votat, în unanimitate, ca Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc să fie marcată în prima duminică din luna octombrie. La 27 martie 2019, Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc în prima duminică a lunii octombrie, potrivit https://www.cdep.ro/.

Publicitate

Președintele României Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 395 din 24 aprilie 2019 pentru promulgarea Legii nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc în prima duminică a lunii octombrie. Legea prevede posibilitatea organizării de către autoritățile publice centrale, locale sau de alte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice, a unor programe și a unor manifestări cu caracter social sau științific, în scopul de a aprecia și de a promova obiceiurile și produsele culinare tradiționale. În acest sens, autoritățile centrale și locale pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocațiilor bugetare aprobate. Prin sintagma ‘vin românesc’, potrivit aceleiași legi, se înțelege ‘vinul obținut din struguri proveniți în proporție de 100% din România și care are inscripționat pe etichetă drapelul României’, conform site-ului http://legislatie.just.ro/.

Un proiect de lege pentru completarea art. 3 din Legea nr.79/2019 privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc a fost prezentat, la 15 aprilie 2024, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și înaintat la Senat. Inițiatorii acestuia, 7 deputați (unul neafiliat și șase de la PNL), au arătat în expunerea de motive că ‘vinul românesc reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural și gastronomic al României, reflectând tradiția îndelungată a cultivării viței-de-vie și a producției de vinuri de calitate. Promovarea vinului românesc la nivel internațional poate contribui la schimbul cultural fiind totodată o modalitate de a promova imaginea României în străinătate și de a spori vizibilitatea și prestigiul acesteia.’

În continuare se arată că ‘în plan economic, realizarea unor activități cu ocazia Zilei naționale a gastronomiei și vinului românesc de către oficiile consulare și misiunile diplomatice ale României poate stimula exporturile, aducând venituri suplimentare și contribuind astfel la creșterea economică a țării. Vinurile românești pot deveni un ambasador al culturii și calității gastronomice și viticole ale țării. De asemenea, vinul românesc constituie și un factor important pentru turism, întrucât poate atrage turiștii să descopere podgoriile, cramele și regiunile viticole ale României, generând venituri suplimentare pentru industria turistică.’, se arată pe https://www.cdep.ro/.

Senatul României a adoptat proiectul de lege la 25 iunie 2024, iar Camera Deputaților, după o serie de dezbateri, la data de 7 mai 2025, conform https://www.cdep.ro/. Președintele României Nicușor Dan a semnat la 6 iunie 2025 Decretul nr.717/2025 prin care a fost promulgată Legea nr.91/2025 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc.

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: Primul episod de iarnă în zona montană a Moldovei. Lapoviță și ninsoare la Suceava și Neamț

Publicat

Publicitate

Dacă plecați la drum în următoarele ore, fiți atenți: în zona montană a Moldovei a fost înregistrat primul episod de iarnă din acest sezon.

Ploile din cursul zilei de 3 octombrie s-au transformat în lapoviță și ninsoare odată cu scăderea bruscă a temperaturilor, până aproape de pragul de îngheț. Fenomenul s-a produs în județele Suceava și Neamț, fără depuneri consistente pe carosabil și fără probleme majore în trafic.

Pentru menținerea condițiilor de circulație, ieri seară echipele DRDP Iași au acționat cu 11 utilaje – cinci în zona Câmpulung Moldovenesc și șase în zona Piatra Neamț – răspândind 51 de tone de material antiderapant pe mai multe drumuri naționale: DN 17, DN 17A, DN 17B, DN 18 și DN 2E în județul Suceava, respectiv DN 12C, DN 15 și DN 15C în județul Neamț.

În prezent, circulația pe toate drumurile din Moldova se desfășoară în condiții normale, cu precipitații ușoare și temperaturi pozitive (2°C la Câmpulung Moldovenesc, 9°C la Iași).

Și în județul Botoșani a fost în vigoare o atenționare Cod galben de ceață, cu vizibilitate redusă pe alocuri.
Recomandarea pentru șoferi ar fi să adaptați viteza la condițiile de drum și folosiți luminile de întâlnire pe tot parcursul deplasării!

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

De ce plătesc românii cel mai scump curent din Europa. Senatorul Cătălin Silegeanu: Statul vinde ieftin și cumpără scump PROPRIA energie

Publicat

Publicitate

Potrivit unui comunicat transmis de un liderul AUR Botoșani, Cătălin SIlegeanu, principalele cauze ale prețurilor record la electricitate din România țin de modul în care statul gestionează energia produsă în țară. Deși deține peste 70% din producția națională, statul ar vinde energia la prețuri foarte mici către alte state din regiune, precum Ungaria, și o răscumpără ulterior la tarife de câteva mii de ori mai mari.

Lipsa capacităților de stocare și prelungirea taxei de cogenerare până în 2033 mențin artificial prețurile ridicate. Conform comunicatului, instituțiile statului nu au investigat nici până azi posibilele abuzuri din sistemul de tranzacționare a energiei, deși Complexul Energetic Oltenia semnala încă din 2014 o „trădare economică” prin care energia românească era exportată și reimportată pentru profitul intermediarilor.

Acesta susține că românii plătesc cel mai scump curent electric din Europa din cauza unei combinații între trei factori principali:

  1. Comercializarea defectuoasă a energiei produse de stat
    Statul român, care deține peste 70% din producția internă, vinde energia la prețuri foarte mici în Ungaria și o răscumpără ulterior la prețuri uriașe, în loc să o păstreze pentru consum intern la preț redus.

    • Exemplu: vânzare cu 1 leu/MWh dimineața, cumpărare cu 2.500 lei/MWh seara (potrivit ministrului Bogdan Ivan, citat în comunicat).
    • În trecut, s-a ajuns chiar la 27.000 lei/MWh, o situație catalogată drept „extremă”.
  2. Absența investițiilor în capacități de stocare a energiei
    România nu a investit în baterii, hidroacumulări sau alte sisteme care ar permite stocarea energiei produse ieftin.
    Astfel, energia ieftină produsă ziua este exportată, iar seara – când cererea crește – țara importă la prețuri de câteva zeci sau sute de ori mai mari.
  3. Politici fiscale și taxe impuse consumatorilor
    Prin taxa de „cogenerare”, consumatorii subvenționează indirect producătorii de energie.
    Această taxă, introdusă inițial ca măsură temporară, a fost prelungită până în 2033, ceea ce menține artificial prețurile ridicate pentru populație. 

Alte elemente care susțin deducția, descrise de senatorul Cătălin Silegeanu:

  • Tranzacțiile „contabil-contractuale” dintre România și alte țări (Ungaria, Cehia, Slovacia) ar fi mai degrabă jocuri financiare, fără coerență fizică reală (exporturi și importuri în același timp).
  • Lipsa de transparență și control politic: instituții precum ANRE și Transelectrica ar permite funcționarea unor scheme care favorizează „băieții deștepți”.
  • Lipsa unei anchete oficiale, deși Complexul Energetic Oltenia a semnalat încă din 2014 existența acestei situații.

Iată comunicatul senatorului AUR Botoșani, Cătălin Silegeanu:

Publicitate

“Românii plătesc cele mai mari facturi din Europa din cauza unei mafii protejate de stat!

Statul român deține peste 70% din energia electrică produsă în țară. Și ce face cu ea? O vinde pe nimic în Ungaria și o reimportă la prețuri astronomice! Băieții deștepți fac miliarde în timp ce oamenii de rând plătesc cele mai mari facturi din Europa! Însuși ministrul Bogdan Ivan afirmă relaxat că România vinde dimineața un megawatt cu 1 leu și cumpără seara cu 2500 de lei. În anii trecuți a fost o situație extremă, când statul a plătit și 27.000 de lei/MWh pentru energia importată.

În 2025, evoluția energetică a adus șocuri semnificative pentru economia românească. În primele șase luni, exporturile au crescut cu 17% și importurile au urcat cu 57% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt tranzacții contabil-contractuale care nu reflectă fluxuri fizice coerente. Datele OPCOM/PZU confirmă că exporturile și importurile se desfășoară pe intervale orare cu diferențe uriașe de preț.

Bursele de energie din România, Ungaria, Cehia și Slovacia au început să funcționeze cuplat din noiembrie 2014. Complexul Energetic Oltenia a denunțat de atunci că energia statului era scoasă din țară și reintrodusă în sistem pentru profitul altora. Acuza cea mai înaltă trădare economică și nicio autoritate nu a declanșat vreo anchetă oficială. Totul s-a băgat sub preș!

Guvernele succedate nu au fost interesate să investească în capacități de stocare a energiei, pentru a putea vinde energie cu 1 leu propriilor cetățeni. Din contră, statul a introdus în facturile românilor o „taxă pentru cogenerare”, ca subvenție care sprijină producătorii de energie, pe banii consumatorilor. Iar această taxă a fost prelungită până în 2033! Probabil că șpăgile au fost substanțiale, dar asta nu putem afla fără o justiție independentă!

Jaful continuă! Bătrânii sting lumina ca să economisească câțiva lei, sute de mii de familii aleg între căldură și mâncare, micii antreprenori își văd afacerile sufocate de facturi exorbitante. Toți românii plătesc de două ori pentru energia lor, pentru că statul e complice într-o schemă opacă de profit. PNL, PSD, UDMR – cine răspunde pentru suferința românilor? Cine controlează ANRE și Transelectrica și permit ca statul român să piardă sute de milioane de euro în timp ce oamenii plătesc facturi duble?

Voi cere o anchetă parlamentară urgentă, cu publicarea jurnalelor de tranzacții, contractelor bilaterale și schedule-urilor fizice. Românii trebuie să știe adevărul! Nu mai putem permite ca energia produsă de statul român să fie furată sub ochii noștri! Jos mafia energiei! Jos trădătorii economici!”

Citeste mai mult

Eveniment

Care este simptomul COVID care poate persista pe viață? Dezvăluirea oamenilor de știință britanici

Publicat

Publicitate

Un studiu recent al Institutului Național de Sănătate din Marea Britanie arată că pierderea mirosului, unul dintre cele mai cunoscute simptome ale infecției cu virusul SARS-CoV-2, poate deveni permanentă pentru o parte dintre pacienți, relatează mediafax.ro.

La doi ani după infectare, 80% dintre persoanele care au raportat modificări ale simțului olfactiv au obținut rezultate slabe la testele clinice de detectare a mirosurilor. Mai mult, aproximativ un sfert dintre participanți și-au pierdut complet capacitatea de a mirosi sau au rămas cu un simț sever afectat, potrivit publicației The Independent.

„Poate dura pentru totdeauna”

Cercetătorii explică faptul că virusul provoacă inflamații la nivelul sistemului olfactiv, iar efectele pot fi de lungă durată. Coautoarea studiului, dr. Leora Horwitz, avertizează că în unele cazuri recuperarea completă nu mai este posibilă.

„Poate dura mult timp – poate pentru totdeauna, nu știm – dar este absolut posibil ca oamenii să nu-și recupereze simțul olfactiv”, a declarat dr. Horwitz.

Posibile soluții: vitamina A și „antrenament olfactiv”

Echipa de cercetare a explorat și metode de restabilire a mirosului pierdut, printre care administrarea de vitamina A și antrenamentul olfactiv, o formă de terapie care ajută creierul să „reînvețe” să recunoască mirosurile.

O nouă tulpină, numită Stratus, se răspândește în Marea Britanie

Rezultatele studiului apar în contextul în care o nouă tulpină de COVID-19, denumită Stratus, se răspândește rapid în Marea Britanie. Specialiștii cred că aceasta este responsabilă pentru majoritatea cazurilor actuale și au identificat deja două variante – XFG și XFG.3.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending