Connect with us

Actualitate

Sondaj: După declanşarea războiului din Ucraina, unul din doi români s-au gândit să plece din țară

Publicat

Publicitate

Un român din doi s-a gândit să emigreze după declanşarea războiului din Ucraina, iar primele ţări unde şi-ar căuta un job nou sunt Germania, Franţa şi Marea Britanie, arată datele transmise de o platformă de recrutare.

„Ziua Europei, recent celebrată la nivelul Uniunii Europene, este un memento pentru pace şi unitate. Cu toate acestea, apropierea geografică a României de zona de desfăşurare a unui război militar îi face pe români să se gândească mai serios la cum arată siguranţa viitorului pentru ei”, informează BestJobs într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

Astfel, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, de la declanşarea războiului în Ucraina, 51% dintre români au luat în calcul să părăsească România, în timp ce 12% aşteaptă să vadă cum evoluează situaţia, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta. Alţi 26% dintre respondenţi declară că nu vor face acest pas indiferent de cum evoluează situaţia.

Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă ţară sunt: dorinţa de a schimba mediul şi ţara în care lucrează (38%), siguranţa personală şi a familiei (24%), dorinţa de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunităţi de dezvoltare profesională (14%) şi dorinţa de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoştinţe (27%) şi distanţa faţă de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare.

Astfel, participanţii la sondaj s-ar orienta către destinaţii precum: Germania (21%), Franţa (14%), Marea Britanie (14%). Alţi 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.

În contextul venirii unui număr atât de mare de refugiaţi ucraineni în România, 73% dintre respondenţi au declarat că s-au gândit ce ar însemna pentru ei şi pentru familiile lor să fie nevoiţi să îşi părăsească propria ţară în caz de război şi să ceară statut de refugiaţi într-o ţară vecină.

Publicitate

Din punct de vedere al locului de muncă, în situaţia ipotetică în care ar ajunge ca refugiaţi într-o altă ţară, 48% au spus că s-ar reprofila, în funcţie de opţiunile disponibile în ţara gazdă, 31% ar căuta un job în acelaşi domeniu în care lucrează acum, pentru a-şi valorifica experienţa, iar 14% ar încerca să îşi păstreze jobul actual, datorită flexibilităţii de a lucra de oriunde.

Aşa cum declară participanţii la sondajul BestJobs, 60% au luat în calcul să se mute într-o altă ţară şi înainte de apariţia pericolului militar. 14% au spus că au făcut deja primii paşi în direcţia mutării din România, alţi 14% au început să înveţe limba ţării unde intenţionează să se mute, 10% au început să strângă bani pentru mutare, iar 20% au spus că, personal, nu îşi doresc să emigreze, dar familia lor face demersuri în acest sens.

Totodată, 35% ar căuta de lucru în acelaşi domeniu pentru a-şi folosi experienţa profesională, 24% ar pleca doar având un contract de muncă semnat în prealabil, iar 21% ar fi dispuşi să se reprofileze, doar să se poată muta.

Aproximativ 14% ar încerca să îşi păstreze jobul şi să lucreze din ţara respectivă, datorită muncii remote, iar alţi 7%, chiar şi relocaţi, şi-ar căuta un job remote în ţara de destinaţie.

„Salariile mai mari, numărul mare de oportunităţi de muncă şi condiţiile mai bune de trai i-au făcut pe români să aspire la un job în străinătate şi înainte de declanşarea războiului în Ucraina, dar tendinţa a fost accentuată după ridicarea restricţiilor de circulaţie. Sondajul ne arată că tot mai mulţi români iau în calcul posibilitatea emigrării, măcar ca opţiune de rezervă, ceea ce înseamnă că încep să se documenteze, să monitorizeze piaţa locurilor de muncă şi chiar să aplice la joburi din ţara care îi interesează. În prezent, peste 9% din volumul total de anunţuri de pe BestJobs sunt pentru poziţii în străinătate, iar ţările cu cea mai mare deschidere către candidaţii români corespund cu ţările vizate de aceştia. Mai exact, cele mai multe oferte de joburi vin din Germania, Franţa, Marea Britanie sau Olanda”, a afirmat Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie – 9 mai pe un eşantion de 1.054 utilizatori de internet din România.

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Pe platforma BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii, peste 40.000 de joburi şi mii de freelanceri, agenţi de recrutare sau specialişti în dezvoltare profesională şi personală (coachi, mentori, terapeuţi, avocaţi şi alte tipuri de specialişti).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Poliția Locală Botoșani: Amenzi de peste 24.000 lei pentru mizerie, neglijență și comerț ilegal

Publicat

Publicitate

În ultimele două săptămâni, polițiștii locali de la Botoșani au aplicat nu mai puțin de 12 sancțiuni contravenționale, însumând 8800 lei, pentru nerespectarea regulamentelor privind curățenia și întreținerea spațiilor publice din municipiul reședință de județ.

Printre faptele sancționate s-au numărat aruncarea deșeurilor la întâmplare și folosirea necorespunzătoare a mobilierului urban, încălcând prevederile HCL nr. 44/2025.

În intervalul 15–30 iunie 2025, au fost identificate 11 proprietăți neîntreținute sau neigienizate, iar proprietarii au fost sancționați cu amenzi totale de 14.500 lei. Poliția Locală reamintește că proprietarii sunt obligați să asigure curățenia clădirilor, curților și anexelor gospodărești, inclusiv efectuarea lucrărilor de salubrizare, dezinsecție și deratizare.

Totodată, pe linia activităților comerciale din piețele municipiului, în aceeași perioadă au fost aplicate 16 sancțiuni în valoare totală de 1600 lei pentru neafișarea prețurilor și comercializarea produselor în zone neautorizate, adiacente piețelor.

Poliția Locală anunță că verificările vor continua zilnic și face apel la toți cetățenii și agenții economici să respecte normele de igienă, gospodărire și comerț. „Menținerea unui oraș curat și civilizat este o responsabilitate comună”, au subliniat reprezentanții instituției.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Proiect: Rovinieta, mai scumpă de la 1 septembrie. Care sunt noile tarife pentru mașini, autoutilitare și camioane

Publicat

Publicitate

Rovinieta, tariful pentru utilizarea drumurilor naționale de către autovehicule, va crește începând cu 1 septembrie. Pentru autoturisme, taxa va fi de 3,5 euro pe zi și 50 de euro pe an, conform unui proiect de lege , publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor care stabilește noi măsuri fiscal-bugetare, relatează alba24.ro.

Rovinieta – tariful de utilizare a drumurilor naționale pentru autovehicule, se scumpește de la 1 septembrie.

Pentru autoturisme va fi de 3,5 euro pentru o zi, iar pentru un an de 50 de euro, potrivit unui proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Prin acest act normativ, se propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Cuantumul amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1.000 lei.

„Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea”, se arată în proiect.

Publicitate

Rovinieta se scumpește de la 1 septembrie. Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale

Astfel, pentru autoturisme rovinieta va costa:

  • o zi – 3,5 euro (în prezent 2,5 euro)
  • 10 zile – 6 euro (în prezent 3,3 euro)
  • 30 de zile – 9,5 euro (în prezent 5,3 euro)
  • 60 de zile – 15 euro (în prezent 8,4 euro)
  • 12 luni – 50 euro (în prezent 28 de euro)

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone

  • 1 zi – 8,6 euro
  • 10 zile – 11,5 euro
  • 30 de zile – 18,2 euro
  • 60 de zile – 28,8 euro
  • 12 luni – 96 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 9 euro
  • 7 zile – 36 euro
  • 30 de zile – 72 euro
  • 12 luni – 720 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 11 euro
  • 7 zile – 55 euro
  • 30 de zile – 121 euro
  • 12 luni – 1.210 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Valoarea amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile

Tipul vehiculului – Cuantumul amenzii contravenţionale (lei) Minim/Maxim

  • Autoturisme – 500 lei / 1.000 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone – 950 lei / 1.900 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone – 2.750 lei / 5.500 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) – 3.550 lei / 7.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) – 5.950 lei / 11.900 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 2.750 lei / 5.500 lei

Citeste mai mult

Eveniment

Incident revoltător în curtea Catedralei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”: Bărbat amendat pentru scandal și gesturi obscene

Publicat

Publicitate

Polițiștii locali din Botoșani au intervenit duminică, 29 iunie 2025, în jurul orei 12:55, după un apel telefonic care semnala un incident grav în curtea Catedralei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din municipiul Botoșani.

Sesizarea indica faptul că un bărbat făcea scandal și își satisfăcuse nevoile fiziologice în incinta lăcașului de cult, provocând indignarea trecătorilor și a personalului religios.

La fața locului, echipajul Poliției Locale l-a identificat pe bărbat, însă acesta a refuzat categoric să se legitimeze, adoptând un comportament recalcitrant. În aceste condiții, agenții au fost nevoiți să îl conducă la sediul Poliției Locale Botoșani pentru clarificarea identității. Ulterior, persoana în cauză a fost sancționată contravențional, conform Legii nr. 61/1991 pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, dar și potrivit prevederilor HCL nr. 44/2025 care reglementează păstrarea curățeniei și a ordinii în municipiu.

Autoritățile fac apel la spirit civic și recomandă cetățenilor să raporteze prompt astfel de fapte, care lezează profund normele de conviețuire socială și respectul față de valorile comunității. „Astfel de comportamente nu vor fi tolerate. Vom acționa ferm în toate cazurile care pun în pericol liniștea și decența publică”, au transmis reprezentanții Poliției Locale.

Citeste mai mult

Eveniment

Marcel Ciolacu: Dacă trebuie să fac puşcărie pentru Autostrada Moldovei, o accept fără regrete

Publicat

Publicitate

„Frica de ”junk” – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populaţiei şi firmelor româneşti? Am plătit preţul politic pentru greşelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenţi care, încărcaţi cu energie şi credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a ţării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzaţii dure şi teorii alarmiste despre aşa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac şi plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să ştie că execuţiile bugetare sunt publice şi oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiţi banii publici. Dar dacă trebuie să fac şi puşcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete~, scrie pe Facebook fostul premier Marcel Ciolacu, citat de mediafax.ro.

El afirmă că, „dincolo de perdelele de fum, cred cu tărie că a venit timpul să vorbim cu mult calm şi seriozitate despre realitate”.

„Încă de la început, trebuie să spun foarte clar că reforma fiscală este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. În traducere, şi cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanenţă cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte şi să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră. De aceea, am şi militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate ţările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică şi socială. Să alegi acum creşterea TVA şi taxe pe pensii – punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici şi medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu acelaşi impact- precum impozitul progresiv – este o mare greşeală. Şi nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi experţii OECD”, adaugă fostul premier.

El susţine că „România nu este în niciun colaps economic”.

„Doar unii ar vrea să credeţi asta, pentru a-şi putea justifica mai uşor faptul că au intrat cu drujba în economie şi în veniturile populaţiei. Vă invit să vă gândiţi cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcţie, cu salarii şi pensii mai mari, cu şantiere peste tot şi cu 180 de mii de locuri de muncă noi?! Aşadar să vorbim pe cifre, nu pe lozinci. PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 ţări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani. Puterea de cumpărare a salariului minim şi a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro. Investiţiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record. Aşa a fost posibil să începem marile şantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Piteşti-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Piteşti, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcţie), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arşi, zeci de şcoli şi grădiniţe. Şi da – aici intră şi programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei şi care au însemnat creşterea nivelului de trai în satul românesc prin reţele de apă, gaze şi canalizare, drumuri moderne, centre de învăţământ sau unităţi sanitare. Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum. Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenţii şi garanţii 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB faţă de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare. România a egalat Polonia şi a depăşit Ungaria, Slovacia şi Grecia în clasamentul european al dezvoltării”, opinează Marcel Ciolacu.

De asemenea, el spune că inflaţia s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce a plafonat preţurile la energie şi alimentele de bază.

Publicitate

„Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu faţă de momentul preluării guvernării. Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric. Totuşi, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit „în neştire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Aţi auzit deja asta. Dar oare este adevărat?! Adevărul este că anul trecut nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanţe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie şi mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocaţi direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări”, potrivit lui Ciolacu.

El afirmă că nu a preluat România cu un deficit de sub 3%, ci de aproape 7%.

„E simplu să spui „PSD este vinovat”, dar PSD a avut premier doar un an şi zece luni din ultimii 5 ani şi jumătate. Acesta este adevărul. Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverşi afacerişti obscuri, achiziţii de rachete în avans, jaful din pandemie cu măşti neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri şi aşa mai departe. Adăugaţi la asta liberalizarea haotică din energie şi războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor şi veţi avea tabloul complet. Apropos, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriaşe de atunci care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani”, adaugă fostul premier.

„Austeritatea oarbă nu reduce deficitul – îl adânceşte. Scade consumul. Se taie investiţii. Economia se contractă. Şi atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică. Asta vrem? O economie frânată, o populaţie speriată şi investiţii blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult. Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta şi avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenţie – pe şapte ani. Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinşi de false impulsuri mesianice şi impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa – fără a strivi economia. În definitiv, populaţia şi economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Şi nu există alt scop al politicilor publice decât creşterea bunăstării populaţiei. PS: Aveţi idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câştigurilor de pe bursă şi din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaţionalelor? Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogaţi?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”, conchide Ciolacu.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending