Biserica de lemn cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului“ din Schit Orăşeni, unul dintre puținele lăcaşuri cu acest hram din zona Botoşanilor şi una dintre cele mai vechi vetre pustniceşti din județ, se află în sărbătoare. Rânduiala în această parohie devenită o adevărată fortăreață duhovnicească a început marți seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, la care credincioșii au participat numeroși. 

Vecernia Hramului de la Schitul Orășeni – popas în cetatea de liniște a Botoșanilor

Marți seară, la Schitul Orășeni din Botoșani s-a așternut o liniște aparte, de rugăciune și smerenie. Deși zidurile sunt din lemn, iar clopotnița se pierde parcă printre crengile copacilor bătrâni, acest loc s-a dovedit din nou o adevărată fortăreață a credinței. Aici, la popasul duhovnicesc al Schimbării la Față, timpul nu curge ca în lume, ci se adună, clipă cu clipă, în sufletul celor care vin să se întâlnească cu Dumnezeu.

Pe cărările bătătorite de pașii monahilor de altădată, zeci de creștini din satele din jur s-au îndreptat, în seara de 5 august, spre bisericuța străjuită de codrii Botoșanilor. Oamenii au venit să-și aducă ofranda lor de rugăciune întru cinstirea Schimbării la Față a Domnului.

Un sobor de suflete adunate în rugăciune

Vecernia cu Litie a fost săvârșită de un sobor impresionant de preoți, în frunte cu părintele protopop Petru Fercal, un arhiereu al cuvântului rostit din inimă, care a știut să așeze în sufletele celor prezenți fiorul sfințeniei care ocrotește Schitul Orășeni. Părintele paroh Constantin Andrei-Ionuț și preoții din cercul misionar Cristești au întregit această slujbă care a făcut ca fiecare rostire să pară că se întoarce, amplificată, din bolțile cerului.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, iar glasurile lor, limpezi și rotunde, s-au revărsat peste adunarea de credincioși ca o ploaie lină de har.

Duhul pustnicilor este viu în inimile credincioșilor

La sfârșitul slujbei, părintele protopop a vorbit despre taina sfințeniei care dăinuie în acest loc. În Schitul Orășeni, fiecare bârna de lemn poartă amprenta monahilor care s-au nevoit cu sute de ani în urmă. Printre aceștia, Sfântul Sila, originar din aceste ținuturi, ale cărui moaște se păstrează cu evlavie în bisericuță, veghează ca o lumină nestinsă peste toți cei care se opresc aici să își odihnească sufletul.

Cuvintele despre nevoință, răbdare și rugăciune au învăluit soborul de credincioși, care au plecat din Schit cu sufletul împăcat, știind că aici, la Orășeni, cerul este mai aproape, iar istoria credinței nu a fost niciodată uitată.

Schitul Orășeni – o candelă aprinsă pentru Botoșani

An de an, Schimbarea la Față devine pentru Schitul Orășeni mai mult decât o sărbătoare. Este o mărturisire a credinței vii, o chemare tainică pentru toți cei care, în goana lumii moderne, încă mai caută liniștea și adâncul rugăciunii. Această cetate de lemn, străjuită de codri este dincolo de toate o stare de suflet. Aici, creștinii înțeleg că adevărata schimbare la față nu e doar a Mântuitorului, ci a fiecărui suflet care învață să privească mai sus, spre veșnicie.

Ziua de 5 august 2025 a fost una dintre cele mai scurte înregistrate vreodată, ca durată. Fenomenul se datorează unei modificări în viteza de rotație a Pământului, care a făcut ca planeta să se învârtă ușor mai rapid decât de obicei, relatează alba24.ro.

Ziua va fi mai scurtă cu doar 1,25 milisecunde sub pragul de 86.400 de secunde. Astfel, nu va fi sesizabil, dar face parte dintr-un fenomen ciudat care îi nedumerește pe oameni de știință: Pământul se învârte mai repede.

După decenii în care s-a încetinit, rotația planetei noastre s-a accelerat în ultimii ani, iar cei care măsoară timpul nu au o explicație clară, scrie Space.com.

Ziua de 24 de ore după care ne ghidăm este calculată în funcție de poziția soarelui pe cer. Practic, o zi începe la amiază și se termină la amiază a doua zi, având, în mod normal, 24 de ore sau 86.400 de secunde. Însă, în ultima vreme, această durată pare să fie puțin mai scurtă decât ar trebui.

În 2025, oamenii de știință au estimat că ziua va fi mai scurtă decât 24 de ore în trei zile:

• 9 iulie (cu 1,23 milisecunde mai scurtă),
• 22 iulie (cu 1,36 milisecunde),
• 5 august.

Cea mai scurtă zi înregistrată până acum a fost pe 5 iulie 2024, când ziua a fost cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât 24 de ore.

Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unei milisecunde trece neobservată. Însă computerele, GPS-ul, sistemele bancare, telescoapele mari și rețelele electrice se bazează pe sincronizarea precisă pentru a funcționa. Pentru aceste sisteme, fiecare milisecundă contează.

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României în semn de respect față de memoria fostului președinte Ion Iliescu, a stabilit Guvernul, marți seară, într-o ședință extraordinară, relatează agerpres.ro.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile.

Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989.

În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.

Șapte vulcani au devenit activi simultan, pentru prima dată în aproape 300 de ani, în Peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, după cutremurul cu magnitudinea 8,8 produs săptămâna trecută. Potrivit oamenilor de știință ruși, seismul a provocat o deplasare cu doi metri a sudului peninsulei, transmite marți agenția EFE, citată de agerpres.ro.

Vulcanii Bezimianîi, Kambalnîi, Karimski, Kliucevskaia, Krașeninnikov, Mutnovski și Avacinski, nu au mai fost activi simultan din 1737, când regiunea a fost lovită de asemenea un cutremur, potrivit media locale.

Cazul lui Krașeninnikov este unul aparte, acest vulcan expulzând lavă pentru prima dată după anul 1463. Din craterul său au ieșit zilele acestea coloane de cenușă care au ajuns până la șase kilometri altitudine.

Un alt caz care îi îngrijorează pe oamenii de știință este cel al vulcanului Kambalnîi, inactiv timp de mai multe decenii.

Între timp, fluxul de lavă care curge din vulcanul Kliucevskaia a atins trei kilometri lungime, apropiindu-se de ghețarul Bogdanovici, care a început deja să se topească.

Activitatea vulcanică afectează turismul din regiunea în care excursiile la vulcanii Mutnovski și Avacinski sunt foarte populare și unde în prezent cutremurele și alunecările de teren sunt deosebit de periculoase.

Peninsula a fost lovită miercuri de cel mai puternic cutremur înregistrat în ultimii 70 de ani, seismul provocând de asemenea un tsunami care a lovit coasta Pacificului din zonă.

Autoritățile ruse au avertizat că s-ar putea înregistra replici timp de cel puțin o lună.

Filiala locală a Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse de Științe a raportat pe Telegram că sudul Peninsulei Kamceatka s-a deplasat cu aproape doi metri spre sud-est după acest cutremur.

Parte a Cercului de Foc al Pacificului, Kamceatka are circa 30 de vulcani activi dintr-un total de aproape 130, înscriși pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1996.

Pe lângă activitatea vulcanică intensă, regiunea este afectată de cutremure constante, fiind situată la marginea plăcii tectonice nord-americane, la granița dintre plăcile eurasiatică și pacifică și foarte aproape de placa filipineză, motiv pentru care aceasta este una dintre cele mai active zone seismice de pe planetă.