Înmatriculările de autoturisme noi pe parcursul anului trecut au înregistrat o creștere de 4,7% față de 2024, situându-se la 155.855 de unități, potrivit informațiilor preliminare remise luni de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) pe baza statisticilor DGPCI.

La nivelul lunii decembrie 2025, înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% raportat la luna similară din 2024, ajungând la un volum de 21.203 unități.

În schimb, autoturismele pur electrice înregistrează o creștere de doar 1,4% față de decembrie 2024, la 1.354 de unități.

În top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de marcă pe primul loc se află Dacia, cu 6.796 de unități, urmată de Renault – 2.638, Toyota – 1.704, Skoda – 1.148, Hyundai – 1.122, Volkswagen – 1.043, Ford – 833, KGM – 630, MG – 526 și BMW – 491.

Top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de model este: Dacia Duster – 2.195 de unități, Dacia Logan – 2.133, Renault Clio – 1.405, Dacia Sandero – 830, Dacia Bigster – 789, Dacia Jogger – 564, Toyota Corolla – 505, Skoda Octavia – 408, Hyundai Tucson – 402, Toyota RAV4 – 394.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Misiunea APIA este de a reprezenta și susține interesele principalilor jucători din piața auto din România, implicându-se activ în dialogul cu autoritățile, prin promovarea practicilor sustenabile din industrie, prin educarea consumatorilor și prin oferirea de analize esențiale și relevante pentru acest sector.

APIA este totodată organizatorul unor evenimente publice definitorii pentru piața autohtonă, respectiv Salonul Internațional Auto București – SIAB și Forumul Mobilității Sustenabile – FMS. AGERPRES

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Legea a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, după ce a fost armonizată cu decizia Curții Constituționale a României, scrie alba24.ro.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, transmite Mediafax.

La CCR proiectul adoptat fusese atacat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar a fost declarat constituțional, cu excepția unui alinia.

Este vorba de un amendament inclus senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.

Proiectul, adoptat inițial pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Legea privind plata pensiilor private: cine este vizat

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării.

Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.

În perioada 13-15 ianuarie 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”. Agenda evenimentului este variată, cuprinzând numeroase activități: conferințe, dezbateri, ateliere, lecturi în licee și în cafenele, întâlniri cu scriitorii, expoziții de artă contemporană, spectacole, vizite la atelierele artiștilor.

Invitații acestei ediții a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, care vor intra în dialog cu publicul, sunt poeți, scriitori, critici literari, muzicieni, artiști vizuali, jurnaliști, personalități ale culturii, decidenți politici.

La câteva mese rotunde, organizate zilnic în diverse locuri, se vor desfășura dezbateri despre: literatură ca emancipare individuală și colectivă; opera eminesciană; educație culturală; literatura pentru copii; patrimoniu; diplomație cultural-academică etc.

Vor expune în sălile de expoziții ale Memorialului Ipotești Andrei Gamarț (Sala „Horia Bernea”) și Aurel Azamfirei (Sala Portaluri), iar la Teatrul „Mihai Eminescu” – Sergiu Negulici. La parcul „Mihai Eminescu” va fi deschisă expoziția „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, realizată în parteneriat cu „Casa de Pariuri Literare”.

La edițiile „Poeți în dialog” și întâlnirile cu scriitori vor participa Ion Pop și Adrian Popescu, Matei Vișniec și Daniela Varvara, Lucian Vasilescu și Angelica Stan, Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu, Adina Rosetti și Dan Lungu.

Atelierele „Povești din Ipotești”, organizate de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas, vor avea loc zilnic în sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu”. Organizate în parteneriat cu Institutul Bucovina, atelierele „Sburătorul” se vor ține în diverse școli din județul Botoșani.

Își vor deschide atelierele de creație la această ediție Dan Sociu (la Botoșani), Stelorian Moroșanu (la Dorohoi), Victor Teișanu (la Darabani).

Gala Premiilor Culturii Naționale – la care se vor acorda Premiul Național pentru excelență în cultură, Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale – va avea loc în prima zi a ediției din acest an a Zilelor Eminescu, pe 13 ianuarie, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Gala va fi urmată de un recital de muzică clasică susținut de Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania).

În a doua zi, pe 14 ianuarie, publicul este invitat la spectacolul Cabaretul cuvintelor, regia – Matei Vișniec, spectacol susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Pe 15 ianuarie, la Cinematograful „Unirea”, va avea loc proiecția filmului Fără ieșire. Aici viața se bea (documentar despre poetul Ioan Es. Pop) – producător: „Casa de Pariuri Literare”. În deschidere va vorbi poetul Lucian Vasilescu.

La ediția din acest an a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, „Rapsozii Botoșanilor” propun recitalul Melodii pe versuri de Eminescu (15 ianuarie, Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”); Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în parteneriat cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” – Concursul de recitare „Dor de Eminescu”, ediția a III-a, dedicat elevilor din județul Botoșani (15 ianuarie, Teatrul „Vasilache” Botoșani); Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” – Rotonda cenaclurilor literare pentru copii și tineret (16 ianuarie, Biblioteca Județeană).

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat.

Intrarea la toate evenimentele este liberă. Intrarea la Gala Premiilor Culturii Naționale (13 ianuarie) și la spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, se face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la impresariatul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani.

Programul detaliat poate fi văzut pe pagina Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/

Cu prilejul sărbătoririi Botezului Domnului, efective din cadrul Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor fi angrenate în misiuni de asigurare și menținere a climatului de ordine și siguranță publică în zona a 13 lăcașuri de cult din municipiile Botoșani, Dorohoi și orașele Darabani și Săveni, pe durata manifestărilor religioase organizate cu acest prilej.

Jandarmii acționează pentru prevenirea și combaterea oricăror fapte de natură să afecteze normele de conviețuire socială, fiind prezenți pe timpul slujbelor religioase, precum și în zonele de distribuire a apei sfințite.
De asemenea, jandarmii vor acorda atenția cuvenită și comunităților care miercuri sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, ocazie cu care le transmit acestora tradiționala urare ,,Sărbători Fericite!”

Nu în ultimul rând, jandarmii transmit urări de bine și sănătate deplină celor care pe 7 ianuarie își aniversează ziua onomastică, ocazie cu care Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la hramul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul de municipiul Botoșani.
Măsurile dispuse au ca scop asigurarea condițiilor optime de desfășurare a activităților religioase, prevenirea aglomerărilor de persoane sau a altor incidente.

Pentru desfășurarea în siguranță a evenimentelor, recomandăm participanților:
– să manifeste calm și înțelegere față de măsurile dispuse de organizatori;
– să respecte indicațiile forțelor de ordine aflate în dispozitiv;
– să acorde o atenție sporită minorilor care îi însoțesc șii bunurilor personale de valoare.
Jandarmeria Botoșani rămâne permanent alături de cetățeni, acționând pentru siguranța comunității.