Moțiunea de cenzură ”România nu este de vânzare – fără progresiști la guvernare” urmează să fie dezbătută și votată luni, în plenul reunit al Parlamentului, scrie alba24.ro.

Inițiativa parlamentară a fost prezentată, cu o săptămână în urmă, de senatorul Ninel Peia.

În moțiune se cere demisia ”Guvernului progresist” condus de Ilie Bolojan, pe motiv că ”a demonstrat incapacitatea de a gestiona finanțele, sănătatea, educația, protecția socială, justiția și administrația publică – toate domeniile vitale care definesc viața unui popor liber și demn”.

”Cetățenii plătesc prețul, iar Guvernul continuă să confunde austeritatea cu eficiența, iar shopping-ul extern cu dezvoltarea națională. România nu mai poate tolera această combinație toxică de incompetență și indiferență.

Prin urmare, solicităm Parlamentului să ia act de eșecul Guvernului și să adopte măsurile constituționale corespunzătoare – mai precis demiterea Cabinetului Bolojan. Poporul român merită mai mult decât promisiuni goale și politici care îl sărăcesc.

Merită un guvern care servește interesele naționale, nu pe cele ale comodității politice sau ale afacerilor comandate de interese străine. Această moțiune este un apel la demnitate, la responsabilitate și la schimbare.

Pentru România care muncește, care speră și care refuză să mai fie călcată în picioare, votați moțiunea de cenzură, votați demiterea Guvernului progresist Bolojan”, se arată în textul moțiunii de cenzură, semnat în numele inițiatorilor de chestorul Senatului Ninel Peia.

Potrivit documentului, ”dezastrul de la Paltinu nu e un accident, ci o fotografie fidelă a guvernării Bolojan – un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg chiar în plin cod meteorologic cu risc hidrologic”.

”Ca să fie drama completă, golirea s-a făcut fără nicio sursă alternativă de apă și cu rezervoarele deja goale. Captarea din straturile cele mai joase ale lacului a transformat apa într-un soi de nămol industrial, iar stația de epurare Voila, care nu e dotată pentru turbiditate extremă, a cedat. Și toate acestea fără un plan de lucrări etapizat, concret și logic”, se mai arată în moțiune.

”Guvernul s-a specializat, cu o consecvență demnă de cauze mai bune, în a lucra împotriva propriului popor”, susțin semnatarii moțiunii.

Ei menționează că ”Guvernul Bolojan a decis să continue tradiția guvernărilor precedente, supra-îndatorarea, datoria publică ajungând în august 2025 la aproape 1.085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului”.

În opinia inițiatorilor, mediul de afaceri a ajuns ”inamic” pentru Guvern cu peste 11.000 de firme în insolvență în primele 10 luni și 32% dintre IMM-uri ”incapabile să își plătească taxele”, în timp ce companiile de stat risipesc fonduri fără oprire.

”Administrația publică locală este coloana vertebrală a statului funcțional. Guvernul progresist Bolojan a tratat această structură cu dispreț tehnocratic, ca pe o piesă de mobilier ce poate fi mutată oricum fără consecințe.

Reducerea agresivă a personalului din primării și instituții locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. (…) În loc să eficientizeze administrația, Guvernul a destabilizat-o. În loc să aducă echilibru, a provocat haos”, se susține în moțiune.

Potrivit documentului, ”apărarea țării este un pilon strategic al oricărui stat și nimeni nu contestă necesitatea modernizării militare, dar a transforma bugetul apărării într-o vacă de muls, imună la orice verificare, în timp ce educația, sănătatea și administrația publică sunt puse pe regim de înfometare, aceasta nu mai este politică de stat, ci sacrificiu național”.

”Guvernul progresist Bolojan a împins România într-o direcție periculoasă, în timp ce noi tăiem salariile asistenților sociali, în timp ce reducem personalul medical, în timp ce comasăm școli, alocăm miliarde pentru achiziții militare făcute fără transparență și fără componentă de transfer tehnologic real în industria națională.

Cu alte cuvinte, plătim avioane din afară, plătim tancuri din afară, plătim rachete din afară, iar economia internă rămâne cu mâna întinsă. Dacă România investește în apărare, atunci aceste investiții trebuie să genereze și dezvoltare internă, uzine românești, locuri de muncă românești, tehnologii românești, capacități de producție românești. (…) România devine astfel nu partener strategic, ci client strategic. (…) Apărarea națională începe cu apărarea demnității și funcționalității societății. România merită un guvern care servește România’, subliniază semnatarii moțiunii de cenzură.

În perioada dintre sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae și cea a Nașterii Domnului, la Parohia „Sfântul Nicolae” din Mascăteni a avut loc un moment de colinde susținut de elevii Școlii Gimnaziale nr. 1 Albești. Activitatea s-a desfășurat sub coordonarea preotului paroh Constantin Alexandru Hurdubai și a reunit membri ai comunității locale.

Elevii au interpretat colinde tradiționale, marcând prin cântările lor apropierea Crăciunului și continuitatea obiceiurilor religioase specifice perioadei de iarnă. Momentul artistic a fost primit cu interes de credincioși, iar lăcașul de cult a devenit un spațiu de întâlnire între generații.

Evenimentul a evidențiat colaborarea dintre Biserică și Școală în activitățile educative și culturale desfășurate la nivel local. În cadrul întâlnirii, preotul paroh a vorbit despre importanța colindului în viața comunității și despre rolul acestuia în transmiterea valorilor creștine.

La final, elevii au primit daruri din partea parohiei, iar activitatea s-a încheiat într-un cadru specific sărbătorilor de iarnă, dedicat pregătirii spirituale pentru Crăciun.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că de luni, 15 decembrie, se pot depune cereri de finanțare pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse alimentare și produse transformate.

Este vorba despre produse, altele decât cele prevăzute în Anexa I a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Domenii de finanțare

AFIR sprijină investițiile destinate dezvoltării industriei alimentare românești și creșterii valorii adăugate a produselor agricole, în special pentru activități din domenii precum:

• panificația, patiseria, cofetăria
• fabricarea produselor zaharoase, a ciocolatei
• fabricarea produselor de morărit
• fabricarea altor preparate alimentare, cum ar fi producția de băuturi fermentate.

Cât este finanțarea

Alocarea financiară totală pentru această sesiune este de 164.929.100 euro, împărțită astfel: 82.464.550 euro pentru componenta înființare și 82.464.550 euro pentru componenta modernizare.

Finanțarea vizează:

• înființarea, extinderea și modernizarea unităților de procesare
• achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne
• amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare
• dezvoltarea capacităților de comercializare – de la magazine proprii și rulote alimentare până la platforme online.

Totodată, sunt sprijinite investițiile orientate spre digitalizare și eficiență energetică, în acord cu obiectivele de sustenabilitate ale Politicii Agricole Comune.

Sprijinul nerambursabil acordat poate ajunge până la:

• 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației
• până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate a finanțării de maximum 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Alocări financiare

Alocarea disponibilă aferentă primei etape de depunere lunare reprezintă:

• 100% din alocarea componentei, dacă sesiunea de depunere s-a închis în prima etapă lunară
• 50% din alocarea componentei dacă sesiunea de depunere s-a închis în a doua etapă lunară.

Alocarea disponibilă aferentă celei de-a doua etape de depunere lunare reprezintă 50% din alocarea componentei, la care se adaugă alocarea neconsumată din prima etapa lunară, dacă sesiunea de depunere parcurge cele două etape, precizează AFIR.

Pragurile de calitate lunare sunt de 70 de puncte pentru prima etapă de depunere (15 decembrie 2025 – 14 ianuarie 2026) și de 45 de puncte pentru ce-a de a două etapă de depunere (15 ianuarie – 16 februarie 2026), valabil pentru ambele componente.

Cum se depun cereri

Cererile de finanțare se depun exclusiv online, prin intermediul portalului AFIR, www.afir.ro, până la termenul limită, stabilit la data de 16 februarie 2026, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate pentru această sesiune.

În primele 5 zile ale fiecărei etape lunare de depunere sesiunea nu se închide, chiar dacă au fost epuizate fondurile alocate.

Pentru întocmirea documentației necesare depunerii, solicitanții pot consulta Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-23 și anexele aferente, disponibile pe pagina oficială a Agenției, www.afir.ro, în secțiunea Finanțare – Intervenția DR-23 sau accesând direct link-ul Detalii și Anexe DR 23 – Portalul AFIR – informații PS 2027 și depunere proiecte Online.

Acest sfânt a trăit în Roma, în anii domniei împăratului Adrian, între anii 117-138. Mama sa, văduva Antia a fost învățată să creadă în Hristos de către Sfântul Apostol Pavel. Antia l-a dus pe Sfântul Elefterie, pe când era încă un copil, la Anichit, episcopul Romei.

Acesta l-a trimis să învețe Sfânta Cart, iar la cincisprezece ani a fost hirotonit diacon, la optsprezece ani, preot, iar când era de douăzeci de ani a fost hirotonit episcop în Iliric. Sfântul Elefterie îi învăța și întorcea pe mulți la credința în Hristos. Din acest motiv, l-a chemat împăratul Adrian la sine și pentru că a vorbit împotriva idolilor, mărturisind pe Hristos, ca fiind Dumnezeu adevărat, a fost dat să fie chinuit și torturat.

A poruncit să-l culce pe un pat de aramă și să-i dea foc, l-au pus, apoi, pe un grătar de fier înroșit în foc și iarăși l-au băgat într-o căldare plină cu untură și cu smoală în clocot; și cu puterea și cu darul lui Hristos a fost păzit de toate nevătămat. Apoi l-au aruncat pe Sfântul Elefterie într-un cuptor de aramă ars în foc, de unde, ieșind iarăși neatins, a poruncit tiranul să-l arunce în temniță.

A fost legat apoi de un car tras de cai sălbatici și, fiind slobozit de îngeri, a fost dus într-un munte înalt; acolo trăia cu fiarele sălbatice, care se îmblânzeau la cuvintele lui. Pe munte, Sf. Elefterie a botezat pe slujitorii trimiși să-l prindă și pe mulți alții, care, văzând sfințenia sa, au crezut în Hristos, Dumnezeul pe care sfântul îl mărturisea. În jur de 500 de oameni au îmbrățișat creștinismul, datorită sfântului.

L-au prins apoi și l-au dus iarăși în fața împăratului, care l-a dat să-l mănânce fiarele. Sfântul, însă, a scăpat iarăși neatins. Atunci, împăratul Adrian a poruncit unor slujitori să îl străpungă pe tânărul sfânt Elefterie și, astfel, și-a dat sufletul în mâna Creatorului.

Maica sa, Antia, a îmbrățișat pe Sfântul Elefterie, după moartea sa și, căzând peste el, i s-a retezat și ei capul cu sabia.

O parte din moaștele Sfântului Elefterie se găsește, spre închinare, la Biserica Sfântul Elefterie Nou, din București (Eroilor).