Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că joi, 15 mai, debutează procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 în secțiile de votare din afara granițelor țării. Primii români care își pot exercita dreptul de vot sunt cei din Auckland, Noua Zeelandă, unde secția de votare se deschide la ora 22:00, ora României.

Pentru acest scrutin, în diaspora au fost organizate 965 de secții de votare, cu 15 mai multe față de alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate în 2024. Numărul acestora a fost stabilit în baza propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, în funcție de distribuția geografică a comunităților de români și de solicitările primite din partea acestora, relatează alba24.ro.

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: calendar vot în diaspora

Alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secție de votare organizată în afara țării.

Votarea în străinătate la alegerile prezidențiale se desfășoară, potrivit prevederilor Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata a trei zile, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025, în cazul celui de-al doilea tur de scrutin.

Votarea în străinătate începe în zilele de vineri și sâmbătă, la ora locală 7.00 și se încheie, la ora locală 21.00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23.59 pentru cetățenii care, la ora locală 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot).

În ziua de duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: lista secțiilor de vot în străinătate și reguli

Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 poate fi consultată AICI.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării.

Votarea se face pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

• cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie
• buletinul de identitate
• pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic
• pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic
• pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar
• în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

În data de 15 mai a.c., la Bruxelles, s-a desfășurat reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț (CAE Comerț), la care au participat miniștrii responsabili de portofoliile comerțului internațional din statele membre ale Uniunii Europene (SM UE), precum și Comisarul pentru Comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență, Maroš Šefčovič.

Agenda reuniunii a inclus o sesiune de dezbateri privind evoluțiile în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și un schimb de opinii axat pe consolidarea securității economice europene. De asemenea, în cadrul prânzului de lucru, au fost abordate negocierile comerciale aflate în curs de desfășurare cu parteneri strategici precum India, statele din Golf și țările din Asia de Sud-Est.

România a fost reprezentată la această reuniune de o delegație condusă de doamna Cristina Breșug, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Cu privire la dosarul relațiilor comerciale UE-SUA și în contextul măsurilor tarifare suplimentare adoptate de partea americană, România și-a exprimat sprijinul față de strategia Comisiei Europene de a menține un dialog constructiv cu autoritățile americane în vederea identificării unei soluții negociate. Totodată, a fost subliniată necesitatea adoptării unei poziții ferme, echilibrate și proporționale, care să asigure protejarea intereselor economice ale Uniunii.

În ceea ce privește dimensiunea securității economice europene, România a susținut necesitatea unei abordări mai ambițioase și structurată pentru a răspunde amenințărilor în evoluție, pentru aplicarea unei strategii echilibrate, centrate pe cei trei piloni – promovare, protecție și parteneriat – și a evidențiat importanța elaborării unei doctrine europene în domeniul securității economice, care să beneficieze de o implicare substanțială din partea statelor membre.

De asemenea, România a încurajat adoptarea unei perspective pragmatice și adaptate în cadrul negocierilor comerciale în derulare, cu scopul de a consolida relațiile economice cu state terțe. În acest sens, a fost susținută ideea încheierii unor acorduri comerciale care să reflecte specificul și prioritățile strategice ale Uniunii Europene în relația cu fiecare partener în parte, a transmis într-un comunicat, PSD Botoșani.

Primarul orașului Flămânzi, Dan Oloeriu, și cel al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, au fost plasați sub control judiciar printr-o decizie luată joi, 15 mai, de Curtea de Apel Suceava. Cei doi edili botoșăneni, acuzați de procurori de luare de mită, se aflau în arest preventiv din 14 aprilie.

Instanța a admis cererile de înlocuire a măsurii arestului cu cea a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data pronunțării hotărârii și până pe 13 iulie 2025.

Cazul vizează o amplă anchetă instrumentată de procurorii DNA Suceava, în centrul căreia se află omul de afaceri Marcel Bîrsan, aflat în prezent în arest la domiciliu. Acesta este acuzat că a oferit mită mai multor aleși locali pentru a obține avantaje în derularea unor contracte publice.

Pe lângă cei doi primari, ancheta îi vizează și pe Ionuț Voicu, secretarul general al PNL Botoșani, Ilie Ivanache, fost primar al comunei Ungureni, Rareș Batîr, administratorul public al aceleiași comune, precum și pe Neculai Șchiopu, fost viceprimar al comunei Coșula. Toți au fost plasați sub control judiciar, fiind acuzați de fapte precum trafic de influență, luare de mită și divulgarea de informații confidențiale.

Procurorii acuză că în perioada aprilie 2023 – octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins și primit, pentru sine și apropiați, foloase necuvenite de la omul de afaceri Marcel Bîrsan, constând în plata unor materiale de construcții în valoare de peste 90.000 lei, avantaje acordate unei firme din familie, precum și un contract avantajos pentru achiziționarea unui teren.

La rândul său, Dan Oloeriu este acuzat că, în august 2024, a solicitat și primit materiale de construcții în valoare de peste 75.000 lei, beton și lucrări de excavații pentru un imobil personal, tot de la același om de afaceri.

Ancheta arată și implicarea lui Ionuț Voicu, care ar fi pretins bani pentru a-și folosi influența politică în vederea favorizării firmei lui Bîrsan la licitații publice. În același dosar, Rareș Batîr și Ilie Ivanache ar fi cerut un comision de 5% din valoarea unui contract de peste 600.000 lei, oferind în schimb informații confidențiale din documentația unei licitații.

Procurorii continuă cercetările în acest caz complex de la Botoșani.

Astăzi, la Primăria Municipiului Botoșani a avut loc conferința de închidere a proiectului privind „Consolidarea și restaurarea Teatrului Mihai Eminescu”.

În prezența primarului Cosmin Andrei, a șefilor instituțiilor de cultură județene și membrilor Unității de Implementare a Proiectului, s-a punctat asupra îndeplinirii tuturor obiectivelor propuse de această investiție.
În cadrul amplului proiect de renovare au avut loc lucrări de:
-consolidare a structurii de rezistență și a elementelor structurale ale clădirii monument istoric;
-restaurare și amenajare a spațiilor interioare și a fațadelor exterioare;
-restaurare a componentelor artistice interioare și exterioare;
-reabilitare a instalațiilor și dotare a spațiilor interioare cu echipamente necesare pentru desfășurarea activităților specifice;
-digitalizare a teatrului.
Mulțumind tuturor celor implicați pentru contribuția semnificativă în realizarea investiției, primarul Cosmin Andrei a susținut că „obiectivul a generat un impact pozitiv în comunitate, pe plan cultural și economic. La această reușită, una din cele mai mari contribuții a avut-o constructorul care a livrat o lucrare peste așteptări. Avem privilegiul de a ne bucura de spectacole de teatru de calitate într-o clădire ce îmbină frumusețea arhitecturală de altădată cu tehnologia modernă”.
Cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Regio – Programul Operațional Regional 2014 – 2020, proiectul va aduce rezultate în special în zona promovării valorilor culturale, a cultivării identității proprii și a creșterii nivelului de atractivitate turistică a municipiului Botoșani.