România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar controalele la frontieră vor dispărea. Decizia a fost luată în Consiliul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi, 12 decembrie 2024. România și Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, însă controalele între România, Bulgaria și Ungaria ar putea continua cel puțin șase luni, în timp ce pentru frontiera Bulgaria – Grecia vor fi eliminate.

„Şedinţa de astăzi este una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, sper, ultima bătălie pentru intrarea în spaţiul Schengen. Este o şedinţă importantă, o şedinţă în care se vor discuta multe lucruri. Nu este nimic încheiat până când decizia nu va fi luată.

Am muncit din greu să ajungem aici. Am muncit în teren, la frontiere, în cancelariile diplomatice, am muncit cu gândul permanent la cetăţenii români care merită intrarea în spaţiul Schengen”, a declarat ministrul pentru jurnaliştii români.

ntrarea într-un spațiu precum Schengen aduce numeroase avantaje pentru țările membre și cetățenii acestora. În cazul unei țări precum România, aceste beneficii ar avea un impact semnificativ asupra economiei, mobilității și securității. Iată principalele avantaje:

1. Libertatea de mișcare fără controale la granițe

• Cetățenii pot călători în toate statele membre Schengen fără a fi supuși controalelor de frontieră.
• Timpul economisit la trecerea frontierelor contribuie la o mai bună conectivitate între țări și la o experiență de călătorie mai comodă.
• Eliminarea controalelor reduce costurile asociate tranzitului pentru turiști, transportatori și afaceri.

2. Beneficii economice

• Creșterea comerțului și investițiilor: Companiile beneficiază de o logistică mai eficientă datorită eliminării întârzierilor la frontieră, ceea ce încurajează schimburile comerciale.
• Fluxuri de transport mai rapide: Transportatorii de mărfuri au acces mai facil la piețele europene, reducând costurile de transport și crescând competitivitatea produselor locale.
• Atracție pentru investitori: Integrarea în Schengen sporește încrederea investitorilor străini, datorită stabilității și accesului extins la piața europeană.

3. Dezvoltarea turismului

• România ar deveni mai atractivă pentru turiști, datorită facilitării accesului fără controale la frontieră.
• Vizitatorii ar putea explora cu ușurință regiuni adiacente, inclusiv traversarea granițelor spre țări vecine fără bariere suplimentare.

4. Consolidarea integrării europene

• Intrarea în Schengen este un simbol al apartenenței depline la proiectul european, demonstrând că țara respectă standardele de securitate și cooperare impuse de UE.
• Aceasta consolidează poziția țării în cadrul Uniunii Europene și facilitează colaborările bilaterale și multilaterale.

5. Securitate sporită prin cooperare internațională

• Acces la Sistemul Informatic Schengen (SIS): Autoritățile române beneficiază de un schimb mai eficient de informații cu celelalte state membre, ceea ce ajută la combaterea criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale.
• Cooperare polițienească și judiciară: Integrarea în rețeaua Schengen permite o colaborare mai bună pentru combaterea infracțiunilor și asigurarea unui climat de securitate.

6. Facilități pentru cetățeni

• Simplificarea formalităților pentru studenți, muncitori sau alte categorii de cetățeni români care doresc să călătorească, să muncească sau să studieze în alte țări membre Schengen.
• Posibilitatea de a accesa mai ușor oportunități economice și sociale în spațiul european.

7. Reducerea costurilor administrative

• Odată eliminate controalele la frontierele interne, resursele administrative și umane necesare pentru acestea pot fi redirecționate către alte priorități, cum ar fi infrastructura sau alte servicii publice.

Intrarea României în spațiul Schengen ar reprezenta un pas important în integrarea europeană, aducând avantaje semnificative cetățenilor, companiilor și statului.

Beneficiile economice, mobilitatea sporită și securitatea întărită sunt doar câteva dintre câștigurile tangibile pe care le-ar experimenta atât România, cât și restul Uniunii Europene.

Negrescu: Trei categorii de beneficii majore pentru români, după aderare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, prezintă beneficiile majore aduse de aderarea completă a României la spațiul Schengen.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români.

Aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.

Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:

– avantajele economice: aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani.

Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari.

Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent

– climatul social: cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă.

Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens

– beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza.

România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă.

„Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final.

Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Au trecut deja trei luni de când părintele Ioan Alupoaiei, ctitorul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, a trecut la Domnul, pe patul unui spital din Iași, după o luptă „la sânge” cu o boală care ar fi survenit după o înțepătură de țânțar. Mii de oameni s-au rugat pentru o minune. Nu l-au putut opri toate lacrimile credincioșilor care au îngenuncheat seara și dimineața la slujbele săvârșite necontenit în sobor de preoți. Iubirea lor pentru părintele duhohnic a fost mai slabă decât dragostea preotului Ioan pentru Dumnezeu, căruia i-a închinat toată viața sa. 

Părintele Ioan Alupoaiei i-a îndreptat pe cei căzuți, pe cei în deznădejde i-a mângâiat, pe cei slabi i-a încurajat, pe cei aflaţi pe calea cea bună i-a întărit, pe cei bogaţi i-a învăţat milostenia, pe cei în nevoi i-a învăţat răbdarea. Pe toți i-a strâns ca într-un mănunchi la Sfânta Liturghie în sfânta biserică, îndemnându-i să se împărtășească cât mai des. Era atât de prietenos în relație cu lumea încât dădea impresia că se cunoștea cu toți, deși pe mulți dintre ei îi vedea pentru prima dată.

Fiii săi duhovnicești nu l-au dezamăgit. După plecarea părintelui Ionică la cele veșnice au rămas fideli bisericii unde au trăit momente de neuitat. Sfintele slujbe, oficiate de părintele Constantin Bolohan, cel care a primit ascultare de la părintele protopop ca să asigure permanența până va fi învestit un nou preot paroh, umplu și acum biserica până la refuz. Cu toții s-au rugat în acest răstimp ca să fie rânduit un preot „în duhul părintelui Ionică”, care să continue misiunea. „Biserica din tramvai” a devenit acum o catedrală în inimile credincioșilor ce și-au crescut copiii sub sfatul părintelui Ioan Alupoaiei.

Dorul nu poate fi înlocuit

Din decorul durerii, care încă persistă după plecarea părintelui Ioan Alupoaiei, se evidențiază suferința preotesei sale, Eusebia Alupoaiei, care se bucură de empatia și sprijinul sufletesc al multor fini, rânduiți de Dumnezeu, însă dorul nu poate fi alinat. „Telefonul lui este la mine în geantă și când nu mai pot de dor sun pe numărul lui. Așa simt eu că mă alină. Dar sunetul care se aude în geanta mea mă trezește din acel moment. El nu mai vine. Retrăiesc luna în care am stat cu el în spital”, a povestit preoteasa Eusebia, un munte de bunătate și pioșenie, un suflet bun și cald care prin simpla prezență acoperă cu liniște totul în jur.

Părintele este lângă noi

„Părintele Ioan a plecat dintre noi mai devreme decât gândirea noastră ar cuprinde o asemenea plecare. Pentru că numărul anilor nu era cel socotit de rațiunea noastră ca cineva să plece din această lume. Însă cel mai adesea gândul nostru nu se potrivește cu firul vieții și mai ales nu se potrivește cu gândul lui Dumnezeu care ia din rând acolo unde te aștepți mai puțin.  Prezența părintelui , pentru cei care cred  Hristos este chiar mai vie decât viu era părintele cu trupul”, a spus în cuvântul său ÎPS TEofan, în ziua în care  cu toții ne-am luat rămas bun de la părintele Ionică. Și enoriașii cred cu tărie acest lucru. Este singura lor mângâiere și motivul pentru care nu au părăsit slujbele care care au loc în Bierica Izvorul Tămăduirii.

Dumnezeu să îl ierte și cu drepții să îl socotească!

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri în cooperare cu polițiștii din cadrul INTERPOL  au executat două misiuni în afara țării, pentru a extrăda doi bărbați condamnați la închisoare cu executare de către autoritățile române.

Un bărbat, de 57 de ani, din muncipiul Botoșani a fost extrădat din Anglia,  ca urmare a emiterii unui mandat de executare a pedepsei de trei ani de închisoare, de către autoritățile române. Acesta a fost condamnat pentru infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, comise în anul 2018.

Un bărbat, de 48 de ani a fost extrădat din Italia, ca urmare a emiterii unui mandat de executare a pedepsei de un an de închisoare, de către autoritățile române. Acesta a fost condamnat pentru infracțiunea de conducere sub influența alcoolului, comisă în anul 2016.