Curtea Constituțională a decis joi că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor, relatează Agerpres.ro

Potrivit unui comunicat transmis joi, cu majoritate de voturi, CCR a declarat neconstituțional art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1’.

În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.

‘Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia’, precizează CCR.

Judecătorii constituționali argumentează că o declarație pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.

‘În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere’, este motivarea oferită de CCR.

De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituționale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.

Art. 12 alin (6) prevede: ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii’.

Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: ‘Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii’.

Conform CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituțiilor unde activează cei care trebuie să-și declare averile, deoarece se încalcă ‘dreptul la protecția vieții private’.

‘În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale
criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții
private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege’, este explicația oferită de CCR.

CCR menționează că această decizie produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

‘Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice’, mai spun judecătorii.

Potrivit unor surse din instituție, raportor în acest caz a fost Attila Varga, care a avut – înainte de a ajunge judecător la CCR – șase mandate de parlamentar din partea UDMR.

Mieunaturi slabe, care păreau să vină de nicăieri, i-au atras atenția unui trecător. Bărbatul s-a oprit, a ascultat atent, a căutat prin jur, dar sunetul continua, neliniștitor. După zeci de minute de încercări fără rezultat, a alertat pompierii.

La caz s-a deplasat un echipaj din cadrul Detașamentului Botoșani, care a început să verifice clădirile din zonă. În cele din urmă, bănuiala lor s-a adeverit: mieunatul se auzea dintr-una din clădiri, mai exact… din tavanul fals al unei camere.

Intervenția a fost delicată. Cu grijă, salvatorii au decupat o porțiune din plafon, în timp ce mieunatul devenea tot mai slab. După câteva minute tensionate, trei ghemotoace de blană au fost scoase la lumină – speriate.

Puii de pisică au fost lăsați în grijă medicilor veterinari care dețin cafeneaua „La mâțe” din municipiul Botoșani.

Într-o lume grăbită, trei suflete mici au fost salvate pentru că cineva s-a oprit, a ascultat și a decis să nu rămână indiferent.

Un număr de 201 localități din 30 de județe au fost afectate de inundațiile și fenomenele meteo din ultimele zile, a informat, joi, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Au fost evacuate în total 549 de persoane din 12 localități, iar aproximativ 150 au revenit la caselor lor, a precizat secretarul de stat în MAI, în cadrul unei conferințe de presă, la Palatul Victoria. Au fost evacuate persoane din județele Covasna, cele mai multe, Botoșani, Brașov și Vrancea.

Pompierii au intervenit pentru evacuarea apei din 104 case, 17 anexe gospodărești, 339 de curți, șase incinte ale unor instituții publice, un operator economic, 86 de beciuri sau subsoluri și 32 de străzi.

În localitatea Boroșneu Mare (Covasna) au fost afectate aproximativ 100 de gospodării, în urma unei breșe în dig, realizată pentru a preveni inundarea unui număr și mai mare de case. Locatarii au fost evacuați în prealabil.

‘Cele mai multe persoane au fost evacuate în județul Covasna. Au fost evacuări făcute acum o perioadă, acum două zile, oamenii s-au întors, din nou a fost făcută evacuarea azi noapte, fiind riscul de rupere a digului și, cum am zis, sperăm că oamenii se vor întoarce, semnalele sunt pozitive, apa a fost în scădere de astăzi dimineață, oamenii se vor întoarce acasă, însă clar că am rămas mai liniștiți pentru că nu erau sub un risc iminent dacă se rupe digul’, a explicat Arafat.

De asemenea, s-a intervenit pentru degajarea a 171 de copaci, a 11 elemente de construcție și a unui stâlp, fiind afectate 126 de autoturisme, 15 din cadrul Inspectoratului Poliției Județene Dâmbovița.

Circulația rutieră a fost afectată pe șase drumuri naționale și pe opt drumuri județene.

Traficul feroviar a fost afectat pe magistrala căii ferate 300, între stațiile Predeal și Timișu de Sus, din cauza surpării terasamentului pe o lungime de circa 50 de metri. Potrivit lui Raed Arafat, situația urmează să fie remediată, iar în prezent trenurile circulă pe un singur fir, ceea ce poate genera întârzieri.

Secretarul de stat a reamintit că o persoană din județul Caraș-Severin a decedat, fiind lovită de trăsnet. O altă persoană a fost rănită, din același motiv, fiind transportată la spital.

‘Sfătuiesc populația, când se dau avertizări, să nu rămână în spații deschise, pe câmp. Să citească pe fiipregatit.ro sau pe aplicația DSU recomandările, ce au de făcut pentru a evita astfel de situații’, a menționat Arafat.

1.078 de persoane din localitatea Ciugheș (Bacău), dar și persoane din Neamț sunt izolate rutier. IGSU a luat măsuri, astfel încât să existe echipe de intervenție în zonă, în caz de situații de urgență.

‘Circulația rutieră este restricționată pe două drumuri naționale la acest moment, drumul național 2B din Galați și drumul național 13E din Covasna, respectiv este blocată pe patru drumuri județene, drumul județean 103B din Covasna, drumul județean 281B din Iași, drumul județean 121G din Covasna și drumul județean 282E din Iași, din cauza apei și a aluviunilor acumulate, precum și a copacilor căzuți’, a menționat secretarul de stat. AGERPRES

Legea nr.367/2022 privind Dialogul Social prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care într-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment (art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

1. Contractul colectiv de muncă aduce avantaje semnificative salariaților, întrucât completează și îmbunătățește prevederile contractului individual de muncă.

Iată cele mai importante beneficii:

• drepturile salariale îmbunătățite,
• salarii mai mari decât minime prevăzute de lege sau contract individual de muncă,
• sporuri suplimentare ( condiții grele de muncă, ore suplimentare, muncă de noapte),
• tichete de masă, vouchere de vacanță sau alte beneficii extrasalariale.

2. Protecție în fața concedierii

Contractul colectiv de muncă poate prevedea proceduri mai stricte pentru concediere, inclusiv:

• consultarea sindicatului,
• perioade de preaviz extinse,
• compensații la disponibilizare.

3. Drepturi sociale extinse:

• zile libere suplimentare (ex. pentru evenimente familiale),
• concedii de studii în condiții avantajoase,
• ajutoare financiare în caz de boală, deces, naștere.

4. Siguranță și condiții mai bune la locul de muncă

Contractul colectiv de muncă cuprinde obligații clare ale angajatorului privind :

• echipament de protecție,
• instruirea periodică,
• evaluarea riscurilor.

5. Participarea la decizii și transparență

Angajații, prin sindicat sau reprezentanți, pot negocia periodic condițiile de muncă.

Contractul colectiv de muncă poate obliga angajatorul să consulte salariații înainte de:

• reorganizări,
• reduceri de personal,
• schimbări majore în program.

6. Stabilitate și predictibilitate

Contractul colectiv de muncă are o durată determinată (de regulă 1-2 ani), ceea ce oferă un cadrul stabil pentru relații de muncă și se aplică tuturor salariaților, indiferent dacă sunt membrii de sindicat sau nu.

7. Accces la formare profesională

Contractul colectiv de muncă poate conține obligații ale angajatorului privind:

• cursuri de perfecționare plătite,
• promovarea internă a angajaților.