Peste 300 de locuri de muncă sunt libere în această săptămână la nivelul județului Botoșani. Datele au fost centralizate de AJOFM Botoșani de la agenții economici și făcute publice la începutul acestei săptămâni.

Iată și lista completă cu locurile de muncă comunicate de AJOFM Botoșani:

În urma vizitei efectuate, astăzi, în șantier, prefectul județului, Dan Nechifor, a dat asigurări că, până în decembrie 2025, angajații Instituției Prefectului și ai Consiliului Județean vor beneficia de un spațiu administrativ modernizat și adaptat standardelor actuale.

Proiectul a cuprins, pe de o parte, lucrări de reparații la fațada clădirii, păstrând arhitectura inițială și, pe de altă parte, lucrări de eficientizare energetică și de modernizare a clădirii în interior.
Astfel, principalele intervenții realizate în cadrul proiectului au vizat:
– lucrări la fațada și pavarea exterioară;
– tavane, instalații, uși, ferestre — au fost înlocuite complet;
– izolarea termică a subsolului, a terasei și a pereților interiori;
– înlocuirea tâmplăriei exterioare;
– reabilitarea completă a instalațiilor termice, electrice și de iluminat;
– instalarea unui sistem de climatizare cu pompe de căldură;
– montarea de panouri fotovoltaice și panouri solare pentru apă caldă;
– implementarea unui sistem de management energetic inteligent;
– modernizarea sistemului de alarmare și protecție la incendii.
Din cauza unor lucrări neprevăzute, constructorul a beneficiat de o prelungire cu încă trei luni a duratei de execuție.

„Clădirea Palatului Administrativ, de patrimoniu, este una dintre cele mai reprezentative pentru județul nostru, de aceea refacerea fațadelor istorice, eficientizarea energetică și modernizarea completă reprezintă o reuşită pentru toți factorii implicați. Am supravegheat îndeaproape respectarea termenelor și a modului de lucru și pot spune că, la sfârșitul anului, redăm angajaților un spațiu modern și eficient de lucru, adaptat nevoilor comunității”, a declarat prefectul Dan Nechifor.

Procurorul general: România, ţinta unor campanii hibride în timpul alegerilor din 2024. Procurorul general Alex Florența a explicat, marți, modurile prin care s-au derulat atacuri hibride asupra țării noastre, de care s-ar fi folosit și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, arătând că România a fost ținta „predilectă” a unor astfel de campanii ample în contextul scrutinelor din anul 2024, „actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice”, scrie alba24.ro.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (…) că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației.

Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului”, a declarat Alex Florența, în cadrul unei conferințe de presă în care prezentat concluziile anchetelor efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni privind modurile în care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024 din preajma scrutinului pentru alegerea președintelui țării.

Tehnici de inginerie socială

Potrivit acestuia, atacurile hibride au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației.

„S-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audiențe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.

Este esențial să înțelegem în acest context modul în care s-a derulat și se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp”, a subliniat Florența, citat de Agerpres.

Procurorul general a explicat că războiul hibrid din prezent, prin comparație cu războiul tradițional, este „mult mai insidios, mult mai perfid”, dar cu rezultate mult mai ample de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat.

„Pentru că este un termen foarte uzitat în spațiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înțeles pe deplin, lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază, probabil, cel mai adesea, termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, sunt că războiul hibrid în momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat mult mai ample, pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat – fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică și, desigur, dezinformarea și propaganda”, a arătat Alex Florența.

Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.

„Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. (…) Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obținerea unor credențiale, în special din partea autorității electorale centrale și a Biroului Electoral Central, (…) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a explicat Florența.

Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibrid, Alex Florența a răspuns afirmativ.

„Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, a indicat procurorul general.

A fost exploatată vulnerabilitatea prin rețelele sociale

Potrivit procurorului general, la nivelul rețelelor sociale au fost mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie, făcând referire la revoluția din 1989 care generează tensiune. Este o inflație de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o tensiune, o stare de efervescență în rândul comunităților cărora le sunt adresate fiind apoi viralizate.

Din 27 noiembrie s-a constatat campania de intensificare a candidatului la prezidențiale – peste 1,3 milioane membri care dispersau mesaje pe rețele. Campania avut mesaje instigatoare la ură. Modelul „furtunii de minciuni” – volum mare de conținut, canale multiple, ritm rapid și continuu.

Haștagul revoluție a fost folosit în preajma alegerilor – în perioada 6-8 decembrie 2024 – de pe rețele Telegram din Rusia  au fost 1,8 milioane de vizualizări zilnic.

Ecosistemul online utilizat de Federația Rusă privește o gamă largă de instrumente, de la media clasică la ferme de troli și rețele întregi de boți.

În spatele atacurilor se află o coordonare din partea unui actori statali străini. Cultivarea unor rețele de afaceri, mass-media care să influențeze acțuni guvernamentale – vizite la Ambasada Rusiei a unor parlamentari români.

Microtargetarea populației românești: O campanie sofisticată încă din 2019 dusă de o companie cu legături cu Rusia – a realizat sondaje personalizate identificând un anume tip de conținut care putea crește numărul de accesări.

În urma acestei activități au fost identificate 4 tipuri de atitudini la nivelul populației: identitar- nostalgic, conspiraționist, intereasat de medicină alternativă sau religie.

Fermele de boți au amplificat artificial vizibilitatea, prin folosirea de influenceri corupți. Cel care dorește să dezinformeze își adaptează discursul la context național: energie, migrație, corupție, alegeri.

Patru companii cu legături „certe” cu Rusia

Potrivit procurorului general Alex Florența, au fost patru companii cu legături certe cu Federația Rusă – siteuri, pagini care prezintă conținut generat cu AI, rețea de influenceri – toate targhetând populația României. Rețea amplă de site-uri cu reclame pentru cele 4 companii cu legătură cu Federația Rusă.

Abordarea tematicilor – se face în formă alarmistă, cu tenta conspiraționistă. A fost identificată o campanie care spunea că au murit rudele unor demnitari. Au fost distribuite pe Facebook de cetățeni străini de origine africană sau care distribuiau anonim.

Metoda folosită DOPPELGANGER – tactica de dezinformare în mediul online – ca să pară că vin din surse oficiale – sunt clonate siteuri ale unor instituții publice, care imită vizual sursa originală pentru a crea confuzie – dau informații care par reale, dar denaturează, conținutul e apoi distribuit prin conturi false, boți, scopul fiind nu doar să li se transmită oamenilor minciuni , ci să nu mai știe în cine să aibă încredere.

Au fost 2000 de pagini pe Facebook care generau conținut prin AI – redirecționau traficul către siteuri bazate pe titluri înșelătoare care atrăgeau atenția prin curiozitate, indignare, s-au utilizat reclame. Au fost create în perioada 2022 – 2024 pe narative religioase, medicină alternativă, comunism, nostalgie etc – pentru ca apoi să direcționeze către siteuri clone – exemplu site-ul <Ce zice lumea>. Canalul Telegram: <PropagatorCG – care și-a schimbat apoi numele în <Implica-te si tu>, scrie Antena3.ro.

Sondaje false și boți pentru viralizarea mesajelor

„Au fost sondaje false, materiale cu Călin Georgescu pe fundalul cărora rula vocea lui Georgescu. Au fost testate mai multe tipuri de conținut, fiind destinate unor nișe emoționale. Pentru viralizare suplimentară a mesajelor lui Călin Georgescu s-a folosit foarte mult campania TikTok , cu o rețea de peste 20 mii de boți, păstrată din 2023 și activată înainte de primul tur ale alegerilor.

TikTok, la solicitare noastră, a făcut o analiză amplă, au fost identificate două rețele coordonate care-l promovau pe Călin Georgescu.

Rețeaua Pravda, din 2019 a fost extinsă în 19 țări din UE, printre care și România -cu mesaje care justificau invazia rusă în Ucraina.

Acțiuni lansate de pagini pro-ruse: de exemplu boicotarea supermarketurilor prin #curateniegenerala – 156 de milioane de vizualizări – locul 4 la nivel național.

sursa: antena3, agerpres

foto: captura Antena3

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Județean Botoșani anunță fermierii care au solicitat Sprijinul Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri CIS-YF (Intervenţia PD-03) că trebuie să depună, până la data de 30 septembrie inclusiv, documentele care fac dovada formării sau a deținerii competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic.

  ”În județul Botoșani sunt înregistrate un număr de 663 de solicitări. Fermierii botoșăneni care au solicitat această masură de sprijin prin cererea de plată sunt din toate zonele județului. Îmbucurător este faptul că numărul acestora este în creștere de la an la an. Acești fermieri trebuie să depună anumite documente necesare acordării acestei subvenții la sediile APIA la care sunt arondați.” a declarat Dan Șlincu, director executiv APIA Botoșani.

  Tinerii fermieri sunt persoanele fizice care pot demonstra, conform legislației în vigoare, că au urmat cursuri sau au obținut calificări în domeniul agricol. Documentele acceptate pentru dovadă includ:

– Diplomă sau certificat care atestă absolvirea unui curs acreditat de inițiere în domeniul agronomic eliberat de un formator autorizat sau de Agenția Națională pentru Consultanță Agricolă/DAJ.

– Diplomă sau adeverință pentru absolvirea unei forme de învățământ agronomic (liceu, școală profesională, facultate, cursuri postuniversitare).

– Certificat de competențe profesionale în domeniul agronomic, eliberat de un formator autorizat sau de un centru de evaluare autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări.

– Documente doveditoare a experienței practice în agricultură, precum un angajament de experiență de cel puțin 12 luni în ultimii 10 ani, eliberat de un angajator din România sau din alt stat.

Subvenția pentru tinerii fermieri, prevăzută în cadrul Intervenției PD-03_Sprijin Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri_CIS-YF din Planul Strategic PAC 2023-2027, constă într-o plată anuală destinată fermierilor cu vârsta de maximum 40 de ani, care au fost instalați ca șefi de exploatație pentru prima dată și dețin până la 50 de hectare eligibile. Acesta se acordă pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, începând din primul an de depunere a cererii, cuantumul unitar planificat pentru anul 2025 fiind de 48 euro/ha.