Credincioșii din Botoșani sunt așteptați vineri seară la biserica „Sfântul Vasile cel Mare”, din curtea Spitalului Județean, pentru a se ruga împeună cu soborul de preoți care va oficia slujba Vecerniei cu Litie, în cinstea Sfântului Luca al Crimeei.
În cadrul slujbei vor fi rostite rugăciuni pentru cei aflați în suferință.
Sfântul Luca, care a fost un doctor fără de arginți, este foarte iubit de credincioși. Oamenii îl cheamă în momente de boală, de situații limită, când viața celor dragi lor atârnă de un fir ață. Și multe sunt mărturiile care certifică „intervențiile” Sfîntului Luca al Crimeei care mijlocește grabnic la Tronul Împărătesc pentru salvarea multor bolnavi din situații absolut dramatice.
Un exemplu recent este al unei femei din Botoșani care, acum trei ani, a fost la un pas să își piardă soțul care suferise un accident vascular grav. Medicii nu îi dădeau șanse de supraviețuire, starea sa fiind una foarte gravă. Femeia a îngenuncheat și s-a rugat cu lacrimi și încredere la Sfântul Luca, iar ce a urmat a uimit pe toată lumea. După puțin timp, soțul acestei femei s-a vindecat, iar ca recunoștință au decis să plătească realizarea unei picturi a icoanei Sfântului care a mijlocit la Dumnezeu, care se află acum la intrarea în biserica din curtea spitalului județean.
„Nu este oficial un hram, dar noi îl sărbătorim ca ocrotitor. Cel puțin eu de cinci ani de când am venit aici, dar și zece ani înainte la Parohia Vânători, unde am slujit, l-am cinstit pe Sfântul Luca al Crimeei ca sfânt ocrotitor. Ne-am dori să devină oficială această sărbătoare care oricum nu schimbă cu nimic denumirea , dar nu depinde de noi. Am văzut multe situații în decursul anului, cu bolnavi care au fost ajutați de rugăciunile făcute la acest sfânt care în viața pământească a fost un doctor chirurg”, a declarat părintele Cristian Buhaciuc, preot misionar la Spitalul Județean Mavromati.
Boroșănenii sunt așteptați să se roage la Sfântul Luca al Crimeei vineri, la ora 17.00, la Biserica din curtea Spitalul Județean Botoșani.
Sâmbătă, în ziua de cinstire a acestui sfânt, va fi oficiată Sfânta Liturghie.
***
Numit adesea drept doctor „fără-de-arginți”, Sfântul Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei este un sfânt al veacului nostru, om de știință valoros și vestit, profesor de chirurgie, apreciat în lumea medicală pentru descoperirile sale, dar și un mare propovăduitor și pătimitor pentru dreapta credință în vremea stăpânirii bolșevice din Rusia.
Sfântul Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei s-a născut în familia lui Felix Voino-Iasenețki, în Kesț, Crimeea răsăriteană, pe 27 aprilie 1877, și a primit din botez numele Valentin. În pofida originii nobile a familiei sale (ascendenții pe linie paternă erau cunoscuți în veacul al XVI-lea), situația materială era destul de modestă. Părinții săi, Felix și Maria Iasenețki, au avut împreună cinci copii. Felix Iasenețki, de confesiune romano-catolică (ceilalți membri ai familiei erau ortodocși), a reușit să-i transmită fiului său sobrietatea dar și evlavia ieșită din comun.
Doar pentru faptul că era un medic excepțional și aveau nevoie de el, i s-a permis să profeseze între perioadele de temniță sau exil, chiar dacă purta în permanență rasa pe el. Emblematic este faptul că întotdeauna opera numai în prezența icoanei Maicii Domnului, iar când i-a fost interzis acest lucru, a părăsit pur și simplu spitalul. Cu toate că îi iubea enorm pe pacienții săi, care erau oameni, suflete și nu „cazuri” pentru el. Medicii care i-au fost aproape vorbesc despre faptul că îi cunoștea pe fiecare dintre pacienții săi, își amintea după mulți ani cine era fiecare, de ce a suferit, cum a decurs operația. Iar dacă se întâmpla, foarte rar ce-i drept, să-i moară după operație un bolnav, plângea și se ruga mult pentru el! Pentru că aveau nevoie de el, era îngăduit în spitale: era episcop, iar aceasta însemna un grav afront adus autorităților sovietice.
A avut parte de suferințe cumplite: a fost despărțit de familie, închis, torturat, exilat. A cunoscut sărăcia extremă, foametea, frigul cumplit. A ajuns de două ori în ținuturi nemilos de friguroase: la Cercul Polar și în Siberia. Era cuprins de multe ori de durere pentru familia sa și de îngrijorare pentru Biserica sa. Oriunde s-ar fi aflat, se punea în slujba vindecării și salvării oamenilor și nu uita să-L aducă pe Dumnezeu în mijlocul oamenilor. Slujea, boteza, mângâia, dar mai ales predica, pentru că însăși Evanghelia fusese exilată din Rusia sovietică și era nevoie de împărtășirea ei.