Ministerul Educației a anunțat vineri publicarea programelor școlare pentru învățământul liceal, ce vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026 – 2027, informează alba24.ro.

• 2026-2027 pentru clasa a IX-a,
• 2027-2028 pentru clasa a X-a,
• 2028-2029 pentru clasa a XI-a,
• 2029-2030 pentru clasa a XII-a.

Potrivit reprezentanților ministerului, programele școlare aferente disciplinelor din învățământul liceal (conform planurilor-cadru), aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.930/2025, au fost publicate în Monitorul Oficial.

Documentele sunt disponibile AICI, (în format PDF).

Publicarea programelor, ce vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026 – 2027, este urmată, ca etape în procesul de reformă curriculară, atât de elaborarea manualelor, cât și de formarea profesorilor, precum și de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară.

Programele școlare nu sunt documente autonome, ci funcționează într-un sistem curricular integrat, în care:

• planurile-cadru stabilesc lista disciplinelor și arhitectura timpului de studiu;
• programele școlare definesc oferta educațională propriu-zisă;
• standardele naționale de evaluare vor preciza nivelurile de performanță așteptate.

Potrivit Ministerului Educației, programele școlare pentru învățământul liceal sunt construite în mod unitar pe paradigma competenței, asumată explicit în legislația națională și în documentele de politici educaționale europene și internaționale.

Elaborarea programelor școlare pentru disciplinele/modulele de pregătire obligatorii pentru învățământul liceal s-a realizat pe baza unui set coerent de principii curriculare fundamentale, cu rol de asigurare a calității, coerenței și relevanței curriculare.

Principiul coerenței curriculare

Coerența constituie o condiție esențială pentru unitatea și stabilitatea curriculumului național și este asigurată la două niveluri:

• coerența verticală, între diferitele niveluri și ani de studiu;
• coerența orizontală (intra-, inter-) între domeniile proprii unei discipline, între disciplinele din aceeași arie curriculară și dintre arii diferite, prin evitarea suprapunerilor nejustificate și prin susținerea abordărilor interdisciplinare.

Asigurarea coerenței verticale între ciclul gimnazial și ciclul liceal se realizează prin:

• corelarea competențelor generale liceale cu cele formate la nivel gimnazial;
• asigurarea progresiei nivelului de complexitate cognitivă, de la achiziții fundamentale la operare teoretică și până la analiză critică, modelare și decizie;
• evitarea suprapunerilor inutile de conținuturi și a reluărilor nefuncționale;
• reconstrucția conținuturilor din perspectivă formativă și aplicativă, specifică vârstei elevilor de liceu.

Principiul selecției, al relevanței și al ierarhizării culturale

Programele școlare reflectă un decupaj riguros și actualizat al domeniilor de cunoaștere, realizat în raport cu:

• evoluțiile științifice, tehnologice, economice și culturale;
• elementele de noutate în domeniile cu relevanță educațională (psihologia învățării, abordări inovative în predare, priorități în evaluare etc.)
• cerințele societății contemporane;
• profilul de formare al absolventului.

Conținuturile învățării au fost selectate astfel încât să:

• evite supraîncărcarea informativă;
• favorizeze înțelegerea conceptelor fundamentale;
• permită transferul achizițiilor în contexte variate.

Principiul centrării pe elev

Din perspectiva acestui principiu, programele școlare urmăresc să promoveze:

• o învățare activă, în care elevul este direct implicat în propria învățare, în rezolvarea de probleme din viața reală;
• o învățare contextuală, în care noile achiziții se construiesc pornind de la baza preexistentă de cunoaștere;
• o învățare socială, care sprijină cooperarea și colaborarea între elevi;
• o învățare responsabilă, cu accent pe pregătirea elevilor de a-și formula obiective și priorități în învățare.

Principiul calității măsurabile și al evaluării orientate spre competențe

Programele școlare sunt elaborate astfel încât să permită:

• formularea unor competențe clare, observabile și evaluabile;
• corelarea acestora cu standardele naționale de evaluare;
• utilizarea evaluării nu doar ca instrument de certificare, ci ca mijloc de reglare a învățării.

Evaluarea este concepută integrat în procesul didactic, cu accent pe:

• feedback formativ;
• autoevaluare;
• progres și dezvoltare.

Principiul corelării cu particularitățile de vârstă ale elevilor

Structura competențelor și selecția conținuturilor sunt adaptate la:

• particularitățile de dezvoltare cognitivă, emoțională și socială ale elevilor de liceu;
• ritmurile diferite de învățare;
• interesele și aspirațiile personale și nevoile de orientare școlară și profesională.

Principiul subsidiarității, al flexibilității și al parcursului individual

Programele școlare permit:

• parcurgerea programei în raport cu logica internă a fiecărei discipline;
• adaptarea demersului didactic la nivelul clasei și al elevilor;
• personalizarea învățării;
• utilizarea diferențiată a resurselor educaționale.

Un rol central îl are utilizarea timpului aflat la dispoziția cadrului didactic (25%), ca rezervă de ore care nu au fost luate în considerare în raport cu încărcarea programelor, dar care au fost avute în vedere pentru posibile activități de completare, consolidare, remediere, aprofundare, performanță și/sau extindere și transfer în contexte reale.

Astfel, se asigură echilibrul dintre obligațiile ce decurg din programa școlară și autonomia profesională a cadrului didactic.

Principiul egalității de șanse și al educației incluzive

Programele școlare pentru învățământul liceal:

• propun același set de competențe specifice pentru toți elevii, în cadrul aceleiași discipline și aceluiași tip de parcurs educațional;
• asigură acces echitabil la achizițiile fundamentale de învățare;
• sunt deschise spre adaptări pedagogice pentru elevii cu ritmuri diferite de învățare sau cu cerințe educaționale speciale.

Principiul funcționalității

Funcționalitatea internă a programelor școlare este asigurată prin:

• corelarea competențelor specifice cu exemplele de activități de învățare;
• corelarea competențelor specifice cu conținuturile învățării;
• corelarea competențelor cu sugestiile metodologice.

Aceste niveluri de corelare garantează faptul că fiecare programă are coerență internă, este orientată efectiv spre formarea competențelor și este aplicabilă în viața de zi cu zi și în raport cu viitoare contexte profesionale.

Principiul racordării la social, la viața reală și la piața muncii

Programele școlare sunt fundamentate pe documente actuale de politici publice, pe cercetări educaționale și pe analiza dinamicii sociale și economice, urmărind:

• relevanța învățării pentru viața cotidiană;
• dezvoltarea competențelor necesare inserției profesionale;
• stimularea spiritului civic și a responsabilității sociale;
• adaptarea la transformările generate de digitalizare, globalizare și tranziția ecologică.

Principiul educației pentru valori și etică

Programele școlare pentru învățământul liceal promovează explicit:

• respectul pentru demnitatea umană;
• gândirea critică;
• dialogul și cooperarea;
• responsabilitatea față de sine, față de ceilalți și față de mediu;
• integritatea intelectuală și etica utilizării informației.

Dimensiunea axiologică – sistemul de valori, atitudini, principii etice și repere morale – este considerată parte integrantă a competențelor formulate la nivelul tuturor disciplinelor de studiu, nu doar a unor discipline specifice. Integrarea acestei dimensiuni este esențială pentru formarea elevului ca:

• persoană autonomă;
• actor social;
• viitor profesionist responsabil.

Sfântul Antipa s-a născut în anul 1816, în zona Bacăului, fiind crescut de mama sa care a rămas văduvă. În jurul vârstei de 20 de ani intră ca frate în mănăstirea Căldăruşani. După o perioadă de pregătire în care s-a deprins cu rugăciunea, privegherea, postul şi ascultarea, stareţul l-a tuns în monahism punându-i numele Alipie.

Auzind de la călugării bătrâni din mănăstire despre viaţa „în curăţie trupească şi sufletească, în sărăcie de bunăvoie, în ascultare şi neîncetată rugăciune”, a monahilor din Sfântul Munte, cu binecuvântarea stareţului pleacă la Athos. Se aşează, pentru început la schitul românesc Lacu unde vieţuiau peste 80 de pustnici de neam român. După o vieţuire timp de 15 ani în rugăciune, post şi aspre nevoinţe pustniceşti, la schitul Lacu, se îndreaptă către mănăstirea Esfigmen.

Aici a rămas patru ani, trăind în bună înţelegere cu părinţii şi fraţii de diferite neamuri, ce se aflau acolo. În această aşezare monahală el primeşte „schima cea mare” a călugăriei, devenind schimonahul Antipa. Tot aici  a fost hirotonit ierodiacon. Pentru că era smerit şi nu dorea „slava şi lauda oamenilor”, în anul 1860, la aproape 20 de ani de la venirea în Sfântul Munte, luându-şi rămas bun de la fraţi, pleacă înapoi în Moldova. Din Moldova pleacă în Rusia la mănăstirea Valaam. Această aşezare monahală  l-a impresionat atât de mult, încât  s-a stabilit aici pentru totdeauna. Şi-a continuat pravila călugărească, pe care o respectase cu stricteţe toată viaţa, încă de 17 ani.

Pentru multele sale nevoinţe a primit Sfânta Taină a Preoţiei, devenind în acest fel părintele duhovnicesc al multor vieţuitori ai acestei mănăstiri. Vestea despre vieţuirea sfântă şi faptele sale minunate s-a răspândit în întreaga Rusie, încât mulţi credincioşi veneau să-i asculte învăţăturile şi să primească binecuvântare. După o viaţă întreagă închinată slujirii lui Dumnezeu în mai multe aşezări monahale şi după o vieţuire de 17 ani aici la Valaam, Cuviosul Antipa s-a mutat la Domnul, în ziua de 10 ianuarie 1882, având vârsta de 66 de ani. A fost înmormântat în gropniţa mănăstirii. Sfântul Sinod al Bisericii noastre l-a introdus, în urma şedinţei din 20 iunie 1992, în calendarele şi cărţile sale de slujba. De atunci, pomenirea sa se face, în fiecare an la 10 ianuarie, ziua morţii sale.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.

Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.

Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colective și saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.

Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meu – străzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.