În urma amplelor lucrări de restaurare realizate în ultimii ani, Biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea Hlipiceni, județul Botoșani, a fost resfințită joi, 15 septembrie, de un sobor de opt ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. După oficierea slujbei de târnosire, arhiereii, înconjurați de preoți și diaconi, au săvârșit Sfânta Liturghie pe un podium special amenajat în vecinătatea lăcașului de cult.
sujba de târnosire şi Sfânta Liturghie au fost săvârşite de IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu PS Antonie, Episcop de Bălți, PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Ieronim, Episcopul Daciei Felix, PS Macarie, Episcopul Ortodox al Europei de Nord, PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și PS Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
De asemenea, pentru a încununa acest moment prin împreună-rugăciune, părtași la eveniment au fost reprezentanți ai autoritătilor locale, personalităti din lumea academică și culturală, dar și o parte dintre preoții parohi, alături de stareţii şi stareţele de la mănăstirile din zonă. Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu ierarhii au făcut parte, de asemenea, Părintele Arhimandrit Ciprian Grădinaru, fiu și cetățean de onoare al comunei și eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului.
Credincioșii care au participat la însemnatul eveniment, s-au putut închina la racla cu mâna Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, Mare făcător de minuni şi grabnic ajutător, adusă de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.
La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Visarion a rostit un cuvânt de învățătură, în care a subliniat importanța rugăciunii personale și a celei obștești în iconomia mântuirii noastre:
„Iubiți credincioși, această biserică este o candelă aprinsă, așa cum a fost și până acum, de aproape 200 de ani, pe aceste plaiuri binecuvântate ale Botoșanilor, arătând credința înaintașilor noștri, dar și dragostea și jertfelnicia celor de astăzi, care au înfrumusețat-o și au restaurat-o atât de frumos, încât de astăzi înainte, glasul clopotelor, ca și trâmbițele de argint ale îngerilor vă vor chema pe dumneavoastră să lăsați acasă toată grija cea lumească și să alergați către acest Sion duhovniceasc pentru a vă întâlni cu Hristos, cel minunat întru sfinții Săi. Cu El și cu Maica Domnului, cu Sfinții Apostoli, cu Sfântul Ierarh Nicolae, care este prezent astăzi și în chip fizic, prin sfintele lui moaște la biserica lui din această localitate și cu toți sfinții lui Dumnezeu. Trebuie, așadar, să înmulțim rugăciunea, pentru că trăim vremuri de criză duhovnicească, iar aceasta se întâmplă din lipsa rugăciunii. Noi, oamenii, ne rugăm foarte puțin sau nu știm să ne rugăm și, de aceea, ar trebui să ne adresăm Mântuitorului, cum au făcut-o Sfinții Apostoli: «Doamne, învață-ne să ne rugăm!». Și avem, iată, Rugăciunea Domnească, o rugăciune cuprinzătoare, o rugăciune a iubirii, a dragostei milostive față de Dumnezeu și față de aproapele nostru. Se cuvine, deci, ca și la Sfânta Biserică, dar și la casele noastre, dimineața și seara, în clipele de răgaz, să ne cufundăm în apa sfântă și binecuvântată a rugăciunii. A rugăciunii de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu, a rugăciunii de preamărire pentru darurile pe care El ni le face mereu și cu binecuvântare din înălțimea cerului și apoi a rugăciunii de cerere ca să avem cele bune și de folos sufletelor și trupurilor noastre, după cum ni s-a spus: «Cereți și vi se va da!»”.
Publicitate
În continuare, PS Părinte Varlaam a dat citire mesajului transmis de către Părintele Patriarh Daniel, care a subliniat, pe lângă istoricul sfântului locaș, faptul că biserica este „un semn de binecuvântare asupra comunităţii credincioșilor”:
„Resfinţirea unei biserici înseamnă în istoria unei comunităţi un moment sfânt şi solemn prin care se aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat şi în acelaşi timp se cere harul Lui sfințitor ca această lucrare – ofrandă a clerului şi credincioşilor – să fie sfinţită aşa cum sfințim în biserică darurile pe care le aducem la Sfântul Altar. Ca spaţiu sacru de rugăciune, biserica sfințită este în același timp darul oamenilor adus lui Dumnezeu şi darul lui Dumnezeu pentru oameni, deoarece aceasta a devenit prin sfinţire Casa Preasfintei Treimi, în care se adună creştinii rugători pentru a celebra în iubirea milostivă a Preasfintei Treimi. De aceea, la sfârşitul slujbei de sfinţire se cântă: „Această biserică, Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o, Duhul Sfânt a înnoit-o, a luminat-o şi a sfințit sufletele noastre!”. Prin urmare, o biserică în care se săvârșesc Sfintele Taine ale iubirii eterne a lui Dumnezeu pentru oameni este un semn de binecuvântare asupra comunităţii credincioşilor şi asupra localității în care a fost construită şi sfinţită această biserică. Resfințirea unei biserici înseamnă, în istoria unei comunități, un moment sfânt și solemn, prin care se aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat și, în același timp, se cere Harul lui sfințitor, pentru ca această lucrare, ofranda clerului și a credincioșilor, să fie sfințită așa cum sfințim în biserică darurile pe care le aducem la Sfântul Altar. Ca spațiu de rugăciune, biserica sfințită este, în același timp, darul oamenilor adus lui Dumnezeu”. […] Felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pe toţi credincioşii acestei parohii, pe părintele paroh, pe toţi donatorii şi ajutătorii acestui sfânt lăcaş, în frunte cu doamna Manuela Pătrăşcoiu (Director General al CNI), precum şi pe toţi clericii şi credincioşii prezenţi la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate creştină şi demnitate românească”.
În semn de apreciere a eforturilor și activității rodnice desfășurate în ultimii ani, părintele paroh Cristian Ferariu a fost hirotesit întru iconom stavrofor, primind crucea, bederniţa şi brâul roşu. La rândul său, acesta, a transmis mulţumiri IPS Părinte Teofan pentru grija părintească din toți acești ani, ierarhilor, cât şi credincioşilor care au ţinut să ia parte la acest eveniment, precum și Părintelui Ciprian Grădinaru pentru toată dragostea pe care a revărsat-o prin darurile pe care le-a făcut de-a lungul timpului, devenind unul dintre principalii ctitori ai lăcașului de cult.
Ca o încununare a întregii activități pastorale, misionare și administrative, Părintele Ciprian Grădinaru a primit Crucea Patriarhală pentru clerici, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române. Totodată, ctitorii și binefăcătorii parohiei au fost răsplătiți de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu distincții de vrednicie.
Lucrări de reabilitare a locaşului de cult
Biserica iniţială a fost construită din cărămidă, pe temelie de piatră, iar de-a lungul timpului, a cunoscut mai multe transformări. Astfel, sunt consemnate următoarele lucrări: în anul 1850, pardoseala de lut a fost înlocuită cu una din piatră; în anul 1891, au fost efectuate reparații şi a fost înlocuită catapeteasma; între anii 1913-1921, au fost realizate lucrări de extindere a bisericii, turla clopotniței fiind integrată în lăcașul de cult; în anul 1950, au fost efectuate lucrări de reparație a clopotniței, iar în anul 1960 a fost restaurat exteriorul bisericii. După Revoluția din 1989, biserica a fost reparată parţial, fiind resfinţită în timpul păstoririi noastre ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, de către Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor de atunci, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoșăneanul, actualul Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. În ultimii ani, s-a reușit schimbarea în totalitate a acoperișului, pavoazarea cu marmură și montarea unei centrale termice performante. Prin contribuția Părintelui Ciprian Grădinaru, obiectele de cult care împodobesc locașul de cult au fost înnoite la Atelierele Patriarhiei Române, iar pictura în ulei a fost realizată de către o echipă de pictori condusă de Nazarie Melniciuk, din Cernăuți – Ucraina, în vara acestui an.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea cetățenilor, administrația locală din Comuna Vorona a demarat în aceste zile lucrări de întreținere și pietruire a drumurilor sătești, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trafic și de a asigura accesul în siguranță către gospodării.
Reprezentanții Primăriei precizează că intervențiile sunt realizate etapizat, în funcție de priorități și de condițiile meteorologice, astfel încât lucrările să fie eficiente și durabile.
Condițiile meteo, factor decisiv în execuția lucrărilor
Autoritățile locale atrag atenția asupra unor aspecte tehnice importante privind pietruirea drumurilor în perioadele ploioase sau cu umiditate ridicată:
Sol instabil în condiții de ploaie: atunci când pietrișul este așternut pe un teren îmbibat cu apă, stratul de bază devine moale, iar materialul se poate afunda în noroi, fără a forma o fundație solidă și rezistentă.
Probleme de drenaj: aplicarea pietrișului pe teren umed poate afecta scurgerea naturală a apei, favorizând apariția denivelărilor și a gropilor într-un timp scurt.
Intervenții în condiții optime: lucrările pot fi realizate și în condiții de umiditate redusă sau ploi ușoare, însă doar acolo unde există deja un strat de fundație stabil, bine compactat anterior.
Publicitate
Potrivit administrației locale, scopul este ca fiecare intervenție să aibă un rezultat durabil, evitând risipa de materiale și costuri suplimentare pentru reparații ulterioare.
Apel la înțelegere din partea cetățenilor
Primăria face apel la răbdare și înțelegere din partea locuitorilor, subliniind că echipele vor interveni ori de câte ori este nevoie, în funcție de evoluția vremii și de starea drumurilor.
„Ne dorim să oferim condiții cât mai bune de circulație pentru toți cetățenii comunei. Intervențiile vor continua pe măsură ce vremea va permite desfășurarea lucrărilor în condiții optime”, au transmis reprezentanții administrației locale.
Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația.
Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.
La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare 4,8%.
În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.
Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).
Publicitate
Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).
Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ.
De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.
Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.
Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.
Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.
Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.
România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.
Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.
‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.
El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.
Publicitate
‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.
Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.
În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.
‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.
Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.
‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES