Farurile Angel Eye, noua modă de pe drumurile din România. Precizările Registrului Auto Român: Nu cumpărați așa ceva, riscați să rămâneți fără certificatul de înmatriculare, relatează alba24.ro. Farurile Angel Eye, cunoscute și sub denumirea de „corona rings”, sunt un tip de iluminare auto care a devenit popular datorită aspectului său distinctiv, oferind mașinilor un look sportiv și agresiv.

Reprezentanții Registrului Autor Român au precizat că utilizarea lor poate duce la amenzi și chiar la retragerea talonului auto:

”Am montat “angel eyes” cumpărate de pe net, ca să am mai multă vizibilitate și siguranță în trafic, dar nimeni nu apreciază!

Vă reamintim că sursele de iluminat sunt supuse reglementărilor care interzic montarea dispozitivelor neomologate pentru acel tip de autovehicul pe o mașină care circulă pe drumurile publice.

Recomandarea noastră este să nu dați banii pe astfel de dispozitive care vă pot aduce sancțiuni contravenționale în trafic sau chiar reținerea certificatului de înmatriculare” au transmis reprezentanții registrului Auto Român.

Aceste faruri au fost introduse inițial de BMW în 2001 pe modelul BMW Seria 5 E39 facelift.

Designul inovator a devenit rapid un element de semnătură pentru BMW și a fost adoptat ulterior de alte mărci auto.

Conceptul a fost inspirat de ideea de inel luminos în jurul sursei principale de iluminare, oferind o estetică futuristă și o semnătură luminoasă unică.

Farurile Angel Eye au devenit extrem de populare în comunitatea de tuning auto, fiind adesea instalate pe mașini aftermarket.

Modificările aftermarket trebuie să fie omologate pentru a evita problemele la inspecțiile tehnice sau amenzi din partea autorităților.

Foto: Registrul Auto Român

Mai multe organizații solicită înființarea unei comisii speciale pentru investigarea abuzurilor suferite de copiii instituționalizați din România. „Solicităm formarea unei comisii de cercetare a abuzurilor asupra copiilor instituționalizați, similar comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului în România și comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România 2006”, se arată în manifestul citit de Oana Drăgulinescu, fondatoare a Muzeului Abandonului, vineri, într-o conferință de presă, relatează Adevărul.

Printre semnatarii manifestului se numără Muzeul Abandonului, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Centrul de Resurse Juridice, Hope and Homes for Children România și Justice Initiative Romania.

„Această comisie trebuie să fie alcătuită din istorici, sociologi, experți în protecția copilului și reformarea sistemului, cercetători ai instituționalizării, jurnaliști și neapărat supraviețuitori. Nu trebuie să fie o comisie politică”, a declarat Oana Drăgulinescu.

Drăgulinescu a subliniat că problema rămâne actuală, dând exemplul descoperirilor recente din ianuarie 2025, când Centrul de Resurse Juridice a găsit la Târgu Mureș copii trăind în condiții similare celor din căminele-spital din perioada comunistă.

„Așa cum a existat un proces de condamnare a comunismului, care a fost coordonat de Comisia Tismăneanu, un grup de specialiști, de istorici, de oameni care au putut veni cu date concrete despre ce a însemnat dimensiunea traumei comunismului în România, ne dorim același lucru, să existe o comisie de analiză și să ajungem în punctul în care această națiune recunoaște istoria sa recentă și maniera în care și-a tratat copiii până acum și încă o face, pentru că, în ianuarie 2025, la Târgu Mureș, Centrul de Resurse Juridice descoperea copii care trăiau fix ca în căminele-spital din timpul comunismului, tot legați cu lanțuri și închiși cu lacăte, tot înfometați, tot în frig, tot complet lipsiți de orice tip de empatie și umanitate”, a afirmat Drăgulinescu.

În paralel, la Galeria Galateca din București, se desfășoară performance-ul teatral „Horror Vacui”, considerat cel mai lung din lume. Evenimentul, organizat de Asociația ART Fusion sub umbrela Papercuts, reunește peste 500 de actori care recită mărturii despre abandonul copiilor în România.

„Performance-urile au fost despre abandon în general. Nu poți să vorbești despre o rană atât de complicată limitându-te doar la copii, dar probabil că, dintre aspectele cele mai complicate ale abandonului în România, abandonul copiilor iese în evidență”, a punctat Oana Drăgulinescu.

Georgiana Pascu, senior program manager la Centrul de Resurse Juridice, a atras atenția că, în ciuda angajamentelor României față de Comisia Europeană, copiii continuă să fie închiși în centre de plasament și căsuțe de tip familial, deși acestea ar fi trebuit închise până la finalul anului 2024.

Top universități din România. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca este pe primul loc în metarankingul național pe 2024, publicat de Ministerul Educației și Cercetării, scrie alba24.ro.

În top 5 se mai află Universitatea din București, UNST Politehnica București, UMF „Carol Davila” din București și Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Metarankingul Național stă la baza procedurilor prin care ministerul alocă fonduri pentru cercetarea în universități, notează Edupedu.ro.

Metaranking Național 2024 include 32 de universități din România. Față de ediția anterioară, Universitatea Transilvania urcă pe poziția 5, iar UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca coboară pe 6.

În Top 10 mai intră Universitatea Al.I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, ASE București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Top universități din România – Metaranking Național 2024

1. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
2. Universitatea din București
3. UNST Politehnica București
4. UMF „Carol Davila” din București
5. Universitatea „Transilvania” din Brașov
6. UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
7. Universitatea Al. I. Cuza din Iași
8. Universitatea de Vest din Timișoara
9. Academia de Studii Economice din București
10. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
11. Universitatea din Oradea
12. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
13. Universitatea Politehnica Timișoara
14. USAMV din Cluj-Napoca
15. UMF „Grigore T. Popa” din Iași
16. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
17. UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș
18. UMF din Craiova
19. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
20. Universitatea din Craiova
21. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
22. UMF „Victor Babeș” din Timișoara
23. Universitatea „Ovidius” din Constanța
24. USAMV din București
25. Universitatea „Titu Maiorescu” din București
26. Universitatea „Valahia” din Târgoviște
27. Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara
28. Universitatea Tehnică de Construcții din Bucureșți
29. Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca
30. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
31. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
32. Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași

Ministerul nu a publicat, deocamdată, și raportul aferent metarankingului, elaborat de grupul responsabil cu realizarea clasamentului.

Metarankingul național se bazează pe analiza unor clasamente internaționale ale instituțiilor de învățământ superior, recunoscute de „IREG (International Ranking Expert Group), Inventory of International Rankings“, în care sunt prezente instituțiile de învățământ superior românești.

În selectarea clasamentelor internaționale ale instituțiilor de învățământ superior se ține cont de gradul de accesibilitate pentru diferite tipuri de instituții de învățământ superior, criteriile utilizate și de nivelul final de apreciere, ce trebuie să se reflecte printr-un scor global al instituției de învățământ superior, potrivit metodologiei.

Metarankingul este realizat atât la cererea Ministerului Educației, cât și separat, de un grup independent de experți din mai multe instituții de învățământ superior.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani demarează astăzi, 21 februarie, Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor de Plată în anul 2025, sub sloganul:

“Depune la APIA Cererea de Plată în perioada 3 martie – 30 mai 2025!

APIA, mereu alături de fermieri!”

Astfel, zilnic în perioada 21 februarie – 16 martie 2025, Centrele județene și locale APIA vor organiza sesiuni de informare invitând fermierii să participe în număr cât mai mare pentru a le oferi informații cu privire la:

• condițiile de acordare a intervențiilor/măsurilor/schemelor de sprijin în sectorul vegetal, zootehnic și a schemelor de sprijin compensatoriu de mediu și climă;
• noutățile legislative apărute în această Campanie;
• modul de completare corectă a Cererii de Plată în anul 2025 şi identificarea corectă a terenului agricol în aplicaţia geospațială AGI Online;
• documentele necesare la depunerea Cererii de plată în funcție de intervențiile/măsurile/schemele de sprijin solicitate;
• normele privind condiţionalitatea și informații referitoare la condiționalitatea socială;
• orice alte informații care privesc intervențiile/măsurile/schemele de sprijin acordate de instituția noastră din fondurile europene şi de la bugetul de stat.

Fermierii vor putea depune Cererea de Plată în perioada 03 martie – 30 mai și fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online, conform Instrucţiunilor de utilizare disponibile în interfaţa aplicaţiei, pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

În situația în care se accesează și scheme din sectorul zootehnic, fermierii se vor prezenta la Centrele APIA conform programării pe care au stabilit-o în prealabil cu funcționarii APIA, în vederea completării declarației în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea AGI Online.

Astfel, funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea programării pentru depunerea Cererilor de plată.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile din Cererea de plată pentru Campania 2025.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

Intervențiile/măsurile/schemele de sprijin aferente sectoarelor vegetal și zootehnic gestionate de APIA în Campania 2025 sunt prezentate în Anexă.

Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia utilizează terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre terenul agricol și să permită acesteia să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată şi să fie valabile la data depunerii acesteia.

Adeverințele emise pentru schemele de sprijin cuplat din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean, pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului conform procedurii deja utilizate și în anii anteriori de campanie.

De asemenea, fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (BND) (la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă este utilizator SNIIA).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

ATENŢIE!!! Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să anunțe (prin mesaj, telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că dorește să se semneze electronic Cererea de plată. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația AGI Online la data depunerii Cererii. Angajamentele și declarațiile, părți ale cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Materialele de informare (afiș, pliante, broșură) aferente Campaniei 2025, legislația aferentă, informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei măsuri de sprijin/intervenții și listele cu UAT-uri eligibile pentru Măsura 10, DR-01, DR-02, DR-03, DR-09, DR-10, DR-11, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile www.apia.org.ro , www.madr.ro și www.pndr.ro.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2025, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește!

Asigurăm fermierii de tot sprijinul specialiștilor APIA în informarea cât mai eficientă cu privire la depunerea Cererilor de plată în anul 2025 și furnizarea informaţiilor necesare pentru accesarea intervenţiilor/măsurilor/schemelor prevăzute în Planul Strategic 2023-2027 și măsurilor de mediu și climă din PNDR 2014 – 2020.

Totodată, rugăm fermierii să respecte data și ora programării la APIA în vederea depunerii în timp util a Cererii de plată în anul 2025!