Situaţia reală de pe piaţa asigurărilor obligatorii RCA din România este cu totul alta faţă de cea prezentată până acum, doar 25% din preţul poliţei RCA reprezentând plata daunelor, iar 75% încasează asigurătorii, atrage atenţia Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

Potrivit sursei citate, în ţările civilizate din UE, cheltuielile asiguratorilor sunt cuprinse între 15% şi 30%.

Organizaţia profesională subliniază, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. că numărul de daune RCA nu a crescut, ci a scăzut semnificativ, din anul 2019 până în anul 2022, de la 400.358 de accidente la 341.470 de accidente.

„Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (…) atrage atenţia asupra faptului că situaţia reală din piaţa asigurărilor obligatorii RCA este cu totul alta faţă de cea prezentată până acum. Doar 25% din preţul poliţei RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asigurătorii. În ţările civilizate din UE, cheltuielile asiguratorilor sunt între 15-30%. Uniunea Asigurătorilor din România (…), care din banii românilor reprezintă firmele de asigurări, ar trebui să aibă curajul să spună adevărul care stă în spatele dublării preţului la RCA, în ultimii 2 ani, precum şi ce stă în spatele aşa-ziselor creşteri ale despăgubirilor pretinse a fi achitate de piaţa de asigurări din România”, precizează COTAR.

Cel mai recent raport publicat de ASF, în luna decembrie 2023, citat în comunicatul Confederaţiei, relevă faptul că, în anul 2019, au avut loc 400.358 de daune RCA pentru care firmele de asigurări au achitat despăgubiri în cuantum de 3.707.052.708 lei. În anul 2022, s-au consemnat 341.470 de daune RCA, cu despăgubiri achitate în valoare de 2.955.405.657 lei.

„Paginile 20-25 din cadrul aceluiaşi raport reflectă cât de adânc ne bagă mâna în buzunare prea-cinstitele companii de asigurări din România. În tabelele prezentate în cele 5 pagini există 2 indicatori esenţiali prezentaţi pentru fiecare clasă de autovehicul. Este vorba despre prima de risc, adică valoarea cheltuielilor cu despăgubirile pe care firmele de asigurări le au în calcul pentru stabilirea fiecărui tarif de primă RCA. Prima brută de referinţă, adică tariful de referinţă calculat de către o reputată companie de consultanţă KPMG la care firmele de asigurări ar putea vinde RCA, înregistrând inclusiv profit. Exemple: autovehicul de capacitate cilindrică mai mică de 1200 cmc, persoană cu vârsta sub 30 de ani, cheltuielile cu despăgubirile incluse în preţul RCA (prima de risc) sunt de 539 lei, iar la această valoare sunt introduse diverse costuri administrative ale firmelor de asigurări, preţul final de referinţă ajungând la 1.939 lei (prima brută de referinţă). Cheltuielile cu despăgubirile sunt de 539 lei, la care prea-cinstitele firme de asigurări au diverse alte cheltuieli de încă 1400 de lei. Cheltuielile uriaşe cu despăgubirile reprezintă în acest caz 28% din preţul RCA. Diferenţa de 72% o reprezintă alte cheltuieli administrative ale firmelor de asigurări suportate de către şoferul român”, notează COTAR.

Reprezentanţii organizaţiei menţionează că tarifele plafonate la RCA nu s-au realizat la nivelul tarifelor de referinţă solicitate de COTAR celor din ASF în 2023, „ci la nivelul de preţ vândut de către firmele de asigurări, de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, adică la un nivel de preţ cu mult superior tarifelor de referinţă”.

„În cazul transportatorilor, tarifele de comercializare ale preţului RCA practicat de către prea-cinstitele firme de asigurări nu sunt de 8609 lei, care reprezintă cel mai mare tarif de referinţă RCA publicat în acel raport de către ASF. Majoritatea transportatorilor au avut tarife de preţ umflate de către firmele de asigurări, în zeci de mii de cazuri, transportatorii au oferte şi 16.000 lei pe o poliţă RCA fiind încadraţi imediat în categoria de „asigurat cu risc ridicat”, deşi aceştia nu înregistraseră accidente şi se încadrează în clasa de Bonus. Atragem atenţia instituţiilor din România că Legea RCA trebuie păstrată în actuala formă, aceasta fiind o lege foarte bună, una europeană, o lege care în 2017 a fost acceptată de toţi actorii din piaţă, inclusiv de UNSAR, care astăzi o vrea schimbată. Problemele pieţei RCA nu ţin de legislaţie, ci de supravegherea defectuoasă a sistemului de asigurări din ultimii ani. ASF şi ANAF ar trebui să ofere de urgenţă răspunsuri documentate: de ce au ajuns preţurile la RCA mai mari în România decât în Germania pentru transportatori şi pentru toţi românii? De ce ANAF nu a verificat nicio societate de asigurări în 30 de ani, dar Ministerul Finanţelor creşte lună de lună impozitele şi taxele românilor?”, se arată în comunicat.

Preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu, aminteşte, în context, despre „instituţii capturate de către operatorii economici aşa-zişi supravegheaţi”.

Transportatorii au declanşat, miercuri, proteste spontane, fiind nemulţumiţi de evoluţia preţului la RCA. Vineri dimineaţa aceştia se regrupau la intrarea în Capitală, în Afumaţi. De asemenea, reprezentanţii unor organizaţii agricole reprezentantive au anunţat că nu au nicio o legătură cu protestul spontan anunţat în mediul online de fermieri din mai multe zone ale ţării, însă au confirmat participarea unor fermieri din organizaţiile lor.

Reacția asigurătorilor

Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) a transmis vineri seara un comunicat de presă, ca reacție la mai multe declarații făcute mai devreme de Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR).

Reprezentanții UNSAR neagă cifrele prezentate de COTAR, potrivit cărora din prețul polițelor RCA 25% merg la daune și restul la asigurători.

UNSAR precizează că proporția este de fapt inversă, din 100 lei încasați pe RCA, 77,3 lei merg către daune. Reprezentanții asigurătorilor susțin că principala cheltuială a asigurătorilor este, a fost și va fi cea cu daunele.

AGERPRES

Fotografie cu caracter generic