Acest cuvios a trăit în secolul al XIII-lea, pe vremea Imperiului româno-bulgar într-un sat de pe malul râului Lom, numit Basarabov. Încă de când era copil s-a făcut păstor de vite şi oi. Atunci paşii l-au dus către oamenii călugării, care vieţuiau în mănăstirile din apropierea satului. De la ei s-a deprins cu postul, înfrânarea, rugăciunea si cu viata retrasa de lume. Nu după mult timp, lăsându-şi părinţii si fraţii si, „luându-şi crucea”, a intrat într-o mănăstire. Ajungând desăvârşit întru toate faptele bune, Dumnezeu a hotărât să-l mute către „cele de sus”. Cunoscând ziua mutării din viaţa aceasta, s-a aşezat între două lespezi de piatră, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Venind odată foarte mare apa Lomului, a dărâmat şi peştera unde odihneau sfintele sale moaşte. Acestea au ajuns sub apă, fiind acoperite de nisip şi prundiş, rămânând din multă vreme neştiute de nimeni. Dar Dumnezeu a descoperit, prin îngerul Său, în vis unei copile bolnave, locul unde erau sfintele sale moaşte, spunându-i că, dacă părinţii ei îl vor scoate, ea va fi vindecată. Dimineaţa, trezindu-se copila, a povestit totul părinţilor şi, „adunându-se preoţi şi popor mult, s-au dus cu toţii la locul unde zăceau moaştele sfântului”, pe care găsindu-le întregi şi „strălucind ca aurul”, le-au scos cu mare evlavie din apă şi le-au dus în satul Basarabov. Aşezate în biserica satului, venind cu credinţă, atât fetiţa bolnavă, cât şi alţi mulţi oameni aflaţi în suferinţă, si atingându-se de trupul sfântului s-au făcut sănătoşi. Fiind război între ruşi şi turci, între anii 1769-1774, de teamă ca nu cumva sfântul să cadă în mâinile păgânilor, generalul Petru Saltîkov a hotărât să-l trimită în Rusia. Când cortegiul a ajuns la Bucureşti, un dreptcredincios, anume Hagi Dimitrie, a stăruit pe lângă general rugându-l să nu înstrăineze sfintele moaşte, ci să le dăruiască ţării noastre, ca o mângâiere pentru toate suferinţele pricinuite de război. Înduplecat, generalul i-a făcut pe plac, dar a luat totuşi mâna dreaptă a sfântului şi a trimis-o la Kiev, unde se crede că se păstrează până în zilele noastre. Primindu-le tot poporul cu mare cinste şi evlavie, au fost aşezate în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, în luna iulie a anului 1774, în timpul păstoriri mitropolit Grigorie. A fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 27 octombrie 1955.

România intră într-o nouă săptămână tensionată, cu negocieri la cel mai înalt nivel și proteste anunțate în mai multe orașe. Premierul Ilie Bolojan a convocat pentru miercuri, la Palatul Victoria, o reuniune a Consiliului Tripartit, unde vor fi analizate împreună cu sindicatele, patronatele și mediul de afaceri soluțiile privind majorarea salariului minim pe economie.

Tensiunile sociale cresc la început de săptămână. Premierul cheamă sindicatele și patronatele la masa dialogului pentru a discuta despre salariul minim, în timp ce pe străzi se pregătesc noi proteste.

Miza discuțiilor este una majoră: Guvernul trebuie să decidă în următoarele zile nivelul de creștere al salariului minim pe economie, într-un context economic complicat, marcat de presiuni bugetare și de avertismente din partea mediului de afaceri. În același timp, sindicatele cer majorări consistente, invocând inflația și scăderea puterii de cumpărare, în timp ce Executivul invocă nevoia de echilibru financiar și de respectare a angajamentelor internaționale.

În funcție de rezultatele consultărilor de miercuri, Guvernul ar putea anunța o nouă formulă de calcul pentru salariul minim, care să includă și indicatori de productivitate și inflație. Sindicatele avertizează însă că, în lipsa unui acord clar, mișcările de protest vor continua și se pot transforma în greve la nivel național.

Bolojan: „Salariul minim ar trebui să rămână la același nivel”

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că menținerea salariului minim la nivelul actual este cea mai realistă opțiune în condițiile economice actuale, avertizând asupra riscului de închidere a micilor afaceri din județele mai puțin dezvoltate.

„Salariul minim, sigur, e un element de discuţie în această perioadă şi săptămâna viitoare, miercuri, am convocat Consiliul Tripartit pentru a discuta cu sindicatele şi patronatele acest aspect. Aşa cum ştiţi, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condiţiile în care anumite salarii, în sectorul public sau în sectorul privat, sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are nişte efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a explicat premierul la Antena 3 CNN, citat de Știri pe Surse.

Salariul minim, o presiune suplimentară

Potrivit lui Bolojan, o eventuală creștere a salariului minim ar genera presiune suplimentară asupra companiilor mici și mijlocii, care deja se confruntă cu o scădere a productivității și cu efecte contracționiste în economie.

„Companiile au spaţii mai mici de mişcare şi orice presiune suplimentară legată de creşterea salariului minim, care nu se bazează pe elemente de productivitate şi de aspecte care ţin de sustenabilitatea unor afaceri, creează probleme unor tipuri de afaceri, în anumite zone ale ţării.

Gândiţi-vă că creşterea salariului minim în IT nu are niciun efect. Sau în zona de construcţii, pentru că acolo salariile sunt mult mai mari. Dar la o fabrică de pantofi, dintr-un judeţ mic din România, într-o zonă mai îndepărtată, unde acel cost al salarizării e un element foarte important de care depinde viabilitatea acelei afaceri cu 50 de angajaţi, 100 de angajaţi, o mutare a salariului minim, care nu este acoperită de o realitate economică, închide fabrica respectivă. Avem zeci de exemple de genul acesta”, a subliniat Bolojan.

Premierul a adăugat că toate partidele din coaliția de guvernare au ajuns la un consens în această privință.

„Am discutat aceste aspecte în coaliţie şi de comun acord, subliniez, am căzut cu toţii: hai să încercăm să ţinem salariul minim la acelaşi nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeaşi logică, pentru că nu mai avem foarte mult spaţiu de mişcare. (…) Trebuie să vedem şi să discutăm pe cinstite cu patronatele, cu sindicatele şi să avem toate analizele, ca să vedem – există o posibilitate de o creştere minimă a salariului minim sau nu? În ceea ce priveşte o decizie care se bazează pe nişte componente economice, personal, consultându-mă cu mai mulţi economişti, mi s-a spus cât se poate de clar: spaţiul de creştere nu este foarte mare”, a precizat premierul.

Grindeanu: „Riscăm sancțiuni europene dacă nu creștem salariul minim”

În tabăra social-democraților, poziția este total diferită. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, avertizează că România ar putea intra în procedură de infringement dacă nu respectă directiva europeană privind salariile minime adecvate.

„Să ştiţi că e un angajament european pe care România l-a luat. Am vorbit inclusiv cu Roxana Mânzat, comisarul european, vicepreşedinta Comisiei. Am rugat-o să prezinte un material prin care să luăm deciziile cele mai bune în România, fiindcă riscăm altfel să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu vom face această creştere a salariului minim, pe care eu cred că e nevoie să o facem în România”, a declarat Grindeanu.

Liderul social-democrat susține că România trebuie să respecte calendarul stabilit cu Uniunea Europeană și să ofere salariaților un venit decent, adaptat costurilor reale de trai.

Presiuni economice și sociale

Dezbaterile au loc pe fondul unui val de nemulțumiri sindicale, în timp ce guvernul pregătește un nou pachet de măsuri fiscale și de austeritate. Mii de angajați din sănătate, educație și administrație sunt așteptați să protesteze chiar în ziua consultărilor de la Palatul Victoria, cerând majorarea salariilor și protejarea puterii de cumpărare.

Pe de altă parte, mediul de afaceri avertizează că o creștere forțată a salariului minim ar putea duce la închideri de firme, disponibilizări și scăderea investițiilor, mai ales în regiunile cu economie slab dezvoltată.

Miercuri se anunță o zi crucială pentru economia României: între presiunile europene, cererile sindicatelor și rezervele mediului de afaceri, Guvernul Bolojan va trebui să decidă dacă menține salariul minim la nivelul actual sau acceptă o creștere care ar putea schimba echilibrul fiscal și social al țării.

Zi de sărbătoare și emoție astăzi în satul Călinești, orașul Bucecea. Duminică, la Biserica „Sfântul Nicolae”, a avut loc sfințirea Casei Praznicale, recent renovată în interior, un loc cu o însemnătate aparte pentru viața spirituală și comunitară a localității.

La eveniment a fost prezent și primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, care a transmis un mesaj de recunoștință și binecuvântare pentru toți cei implicați în această lucrare.

„Astăzi, la Biserica ‘Sfântul Nicolae’ din Călinești, am avut bucuria de a participa la sfințirea Casei Praznicale, după renovarea interioară, un loc de o reală importanță pentru viața spirituală a comunității noastre. Această investiție a fost posibilă prin sprijinul Consiliului Local Bucecea, al numeroșilor binefăcători, dar și prin implicarea și dăruirea deosebită a părintelui paroh Ciprian Huțu, cu care Primăria Bucecea are o colaborare exemplară.”, a transmis primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu

Primarul a subliniat că sprijinul pentru proiectele care aduc lumină și speranță în comunitate rămâne o prioritate pentru administrația locală. „Personal, am sprijinit și voi sprijini mereu astfel de inițiative, pentru că ele dau sens comunității și aduc binecuvântare asupra tuturor celor care se implică. Tot ceea ce facem cu credință devine durabil și aducător de lumină.”, a mai adăugat acesta.

Renovarea Casei Praznicale reprezintă un exemplu de colaborare între autoritățile locale, biserică și credincioși, o dovadă că atunci când comunitatea se unește în jurul valorilor spirituale, rezultatele sunt vizibile și pline de semnificație.

Întreaga lume sportivă a transmis astăzi gânduri de apreciere și respect pentru Elisabeta Lipă, marea campioană a canotajului românesc, originară din județul Botoșani și unul dintre cei mai mari sportivi din istoria României.

Fosta canotoare, de cinci ori medaliată cu aur olimpic, a primit și în acest an numeroase mesaje de felicitare, urări și cuvinte calde de la colegi, sportivi și prieteni. Pe pagina sa de socializare, Elisabeta Lipă a transmis un mesaj emoționant de mulțumire:

„Și anul acesta, de ziua mea, am primit atât de multe mesaje, gânduri calde și urări frumoase, care mi-au umplut inima de bucurie. Sunt profund recunoscătoare pentru tot ceea ce am — pentru familia mea, pentru sănătate și pentru toți oamenii minunați care fac parte din viața mea. A fost un an extraordinar pentru canotajul românesc, plin de emoții, rezultate deosebite și momente de mândrie națională. Le mulțumesc din inimă celor care alcătuiesc marea familie a canotajului — sportivi, antrenori, colegi și susținători — împreună trăim și scriem, zi de zi, povestea acestui sport minunat!”, a transmis marea canotoare.

Elisabeta Lipă, născută la 26 octombrie 1964, în Siret (județul Suceava), a devenit un simbol al sportului românesc, legându-și cariera de orașul Botoșani, pe care îl reprezintă astăzi ca parlamentar. Cu o carieră impresionantă, a cucerit cinci medalii de aur, două de argint și una de bronz la șase ediții ale Jocurilor Olimpice, fiind considerată una dintre cele mai valoroase canotoare din lume.

După retragerea din activitatea competițională, Elisabeta Lipă s-a dedicat conducerii și dezvoltării sportului românesc, fiind președinta Federației Române de Canotaj și o voce respectată în sprijinul sportivilor tineri. Sub coordonarea sa, canotajul românesc a obținut, în ultimii ani, rezultate excepționale la nivel european și mondial.

Astăzi, de ziua sa, marea campioană a primit mii de mesaje de felicitare și recunoștință — semn al respectului și dragostei pe care întreaga țară i le poartă.

„Vă mulțumesc tuturor pentru gândurile bune și pentru energia frumoasă pe care mi-ați trimis-o! Să vi se întoarcă înzecit, cu sănătate, bucurii și împliniri!”, a mai transmis Elisabeta Lipă.