Sindicatele din Educaţie avertizează că, începând din martie, vor demara acţiuni de protest în cazul în care solicitările lor rămân fără rezolvare.

Conform unui comunicat remis AGERPRES, protestele vor consta în pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023, marş de protest desfăşurat în Bucureşti în luna mai, declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai şi alte acţiuni specifice.

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie ‘Spiru Haret’, în numele membrilor de sindicat ale căror drepturi şi interese le apără, îşi exprimă nemulţumirea faţă de decizia coaliţiei care guvernează România de a elimina din proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar un articol pe care îl considerăm fundamental şi de care depinde evoluţia învăţământului românesc în următorii ani, articol potrivit căruia ‘În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic'”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sindicaliştilor, transpunerea în practică a acestui articol ar însemna ca un profesor debutant să obţină un venit net de aproximativ 3.900 de lei, mai mic decât al multor categorii de salariaţi cu studii inferioare celor ale cadrelor didactice.

„Prin eliminarea acestui articol înţelegem că în noua lege de salarizare elaborată de Ministerul Muncii nu se doreşte ca personalului didactic să i se acorde un nivel de salarizare motivant şi în concordanţă cu importanţa activităţii profesionale desfăşurată”, susţin sindicaliştii.

Aceştia subliniază că motivarea resursei umane din învăţământ este condiţia primordială pentru a avea un sistem de educaţie performant în România, iar pentru guvernanţi, trebuie să fie un semnal de alarmă serios faptul că în România creşte numărul profesorilor necalificaţi, categorie care nu se regăseşte în nicio ţară membră a UE şi nu numai.

De asemenea, mai spun sindicaliştii, există semnale că actuala coaliţie nu este de acord nici cu un alt articol, extrem de important, din acest proiect de lege, cel conform căruia „Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă anual, minim 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.”

„Considerăm că eliminarea acestui articol ar fi un semnal clar că se doreşte în continuare menţinerea subfinanţării cronice a educaţiei”, menţionează reprezentanţii celor două federaţii sindicale.

FSLI şi FSE „Spiru Haret” îşi exprimă, de asemenea, nemulţumirea faţă de nerezolvarea problemelor salariale ale personalului nedidactic, cerinţa fiind aceea ca salariile acestei categorii profesionale să fie majorate la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017.

„Reamintim faptul că aceşti salariaţi au venituri, în medie, de aproximativ 2.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă că aceşti oameni sunt condamnaţi la sărăcie extremă. Este greu de înţeles de ce Guvernul României amână rezolvarea acestei probleme, având în vedere că impactul bugetar este nesemnificativ”, subliniază sursa citată.

Astfel, FSLI şi FSE „Spiru Haret” cer de urgenţă Guvernului României să găsească soluţii pentru: rezolvarea problemei aplicării integrale a dispoziţiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariaţi din învăţământ, astfel încât toate categoriile de salariaţi din sistemul educaţional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022; identificarea unor soluţii pentru creşterea veniturilor personalului didactic auxiliar; adoptarea, în regim de urgenţă, a normativelor pentru personalul nedidactic şi personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998; aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă, întrucât salariaţii din învăţământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri; în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziţioneze personalul din învăţământ pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcţiilor bugetare, în raport de importanţa socială a activităţii prestate.

De asemenea, sindicatele mai cer remedierea anomaliilor actuale în ceea ce priveşte salarizarea celor care ocupă funcţii de conducere, îndrumare şi control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaţilor care ocupă funcţii de execuţie, instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei, plata suplimentară a personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

AGERPRES