Connect with us
Publicitate

Eveniment

Simona Halep, suspendată 4 ani pentru dopaj. Dubla campioană de Grand Slam poate face apel la TAS

Publicat

Publicitate

Simona Halep (31 de ani) a primit o suspendare de 4 ani în cazul de dopaj. Anunţul a fost făcut public de ITIA. Decizia nu este definitivă, iar dubla campioană de Grand Slam (Roland Garros şi Wimbledon) poate face apel la TAS, relatează mediafax.ro.

A trecut mai bine de un an de la ultimul meci jucat de Simona Halep în circuitul WTA, eşecul suferit pe 29 august 2022 în primul tur de la US Open. Suspendată provizoriu pentru dopaj, constănţeanca a primit astăzi verdictul din partea tribunalului Sports Resolutions.

Dubla campioană de Grand Slam a primit cea mai drastică pedeapsă posibilă, o suspendare de 4 ani din tenis şi din orice activitate legată de tenis! Simona poate să facă recurs la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Deja un an de suspendare a trecut, astfel că mai are de ispăşit 3 ani de suspendare.

Publicitate

7 octombrie 2026 este data la care se termină suspendarea.

Mai poate reveni la 34 de ani?

Halep ar avea 34 de ani, când i se va încheia perioada de suspendare. Daneza Caroline Wozniacki a revenit recent în tenis la 33 de ani, după ce a născut. A jucat la US Open, fără a înregistra rezultate miraculoase.

Maria Şarapova, fostă ocupantă a locului 1 WTA, s-a retras din tenis la vârsta de 32 de ani. Ultima parte a carierei a fost marcată de suspendarea de 15 luni pentru substanţe interzise.

Publicitate

Ilie Năstase, primul lider mondial din clasamentul ATP, a fost primul care a reacţionat. „Drastic! Sharapova a făcut mai mult şi a luat doar un an şi un pic. În fine. Probabil, dacă era americancă nu avea parte de acest tratament. Are şanse (n.r. să revină în tenis), nu uită tenisul atât de repede. Oricum, cred că va face apel, am înţeles că ar putea să fie doi ani… Să vedem ce va urma. Repet, e prea drastic, nu cred că… Să sperăm că va fi bine pentru Simona, până la urmă”, a transmis Ilie Năstase, potrivit Gazetei Sporturilor.

„Este ireal”, a comentat şi Adrian Marcu, fost antrenor al sportivei.

Halep, 31 de ani, dublă campioană de Grand Slam, a fost acuzată de două încălcări separate ale TADP. Prima se referea la un rezultat analitic negativ (AAF) pentru substanţa interzisă roxadustat la US Open în 2022, efectuat prin teste regulate de urină în timpul competiţiei. Cea de-a doua acuzaţie se referea la nereguli în paşaportul biologic al sportivului (ABP) aparţinând lui Halep.

Publicitate

Tribunalul independent, înfiinţat de Sport Resolutions, s-a reunit la 28 şi 29 iunie 2023 la Londra şi a audiat martori experţi ştiinţifici în numele lui Halep şi al ITIA, jucătoarea depunând, de asemenea, mărturii direct în faţa comisiei în cadrul procedurilor.

La 11 septembrie 2023, tribunalul a confirmat că a constatat că jucătoarea a comis încălcări intenţionate ale regulilor antidoping în temeiul articolului 2 din TADP:

  • Prezenţa şi utilizarea roxadustatului, aşa cum s-a evidenţiat în proba de urină a lui Halep recoltată la 29 august 2022 la US Open
  • Utilizarea unei substanţe sau a unei metode interzise în cursul anului 2022, pe baza recoltării şi analizei a 51 de probe de sânge furnizate de jucătoare în cadrul programului ABP
  • Tribunalul a acceptat argumentul lui Halep potrivit căruia ar fi luat un supliment contaminat, dar a stabilit că volumul ingerat de jucătoare nu ar fi putut duce la concentraţia de roxadustat găsită în proba pozitivă.

Acuzaţia ABP a fost, de asemenea, menţinută, tribunalul declarând că nu are niciun motiv să se îndoiască de „opinia puternică” unanimă la care a ajuns fiecare dintre cei trei experţi independenţi ai Unităţii de gestionare a paşapoartelor sportivilor (APMU), potrivit căreia „dopajul probabil” a fost explicaţia pentru neregulile din profilul lui Halep.

Halep a fost suspendată provizoriu din octombrie 2022, suspendare pe care tribunalul a decontat-o din perioada de ineligibilitate. Ca atare, suspendarea fostului număr unu mondial va dura de la 7 octombrie 2022 până la 6 octombrie 2026. Cazul rămâne subiectul unui apel.

Karen Moorhouse, director executiv al ITIA, a declarat, citată de site-ul oficial al ITIA: „După un proces de audiere complex şi riguros, salutăm decizia tribunalului independent.

„Volumul probelor pe care tribunalul a trebuit să le ia în considerare atât în procedura roxadustatului, cât şi în procedura ABP a fost substanţial.

„ITIA a urmat procesele corespunzătoare, aşa cum am face-o cu orice altă persoană – în conformitate cu Codul Mondial Antidoping – îndeplinindu-ne scopul şi responsabilitatea de a susţine principiul concurenţei loiale, în numele sportului. Juriul a recunoscut că procedura adecvată a fost urmată în cadrul deciziei scrise.

„Înţelegem interesul public semnificativ în aceste cazuri şi ne menţinem angajamentul de a fi cât mai transparenţi posibil, iar decizia completă va fi publicată în timp util.”

Simona Halep, 31 de ani, a comentat supendarea de 4 ani pentru dopaj. Vrea să facă apel şi nu-şi consideră cariera încheiată. Ea se va putea întoarce pe terenul de tenis pe 7 octombrie 2026.

Simona Halep spune că va face apel şi că încă îşi doreşte să revină pe teren:

„Astăzi, un tribunal din cadrul Programului Antidoping pentru Tenis a anunţat o decizie provizorie în cazul meu”, a declarat Halep. „Ultimul an a fost cel mai greu meci din viaţa mea şi, din păcate, lupta mea continuă. Mi-am dedicat viaţa frumosului joc de tenis. Iau foarte în serios regulile care guvernează sportul nostru şi mă mândresc cu faptul că nu am folosit niciodată, cu bună ştiinţă sau intenţionat, vreo substanţă interzisă. Am refuzat să accept decizia lor de suspendare pentru patru ani.

Într-un raport de 126 de pagini, tribunalul a constatat că am comis ambele acuzaţii aduse de Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA) – un test de urină pozitiv în timpul competiţiei pentru o substanţă interzisă şi o încălcare a programului de paşaport biologic al sportivilor. Reprezentanţii mei şi cu mine am prezentat ITIA şi tribunalului dovezi convingătoare în sprijinul apărării mele, inclusiv multiple întrebări legitime cu privire la concluziile la care s-a ajuns în legătură cu testele efectuate în jurul paşaportului meu biologic (ABP). Deşi sunt recunoscătoare că am în sfârşit un rezultat după numeroase întârzieri nefondate şi sentimentul de a trăi în purgatoriu timp de peste un an, sunt atât şocată, cât şi dezamăgită de decizia lor.

Cred într-un sport curat şi, în aproape două decenii ca jucătoare profesionistă de tenis, de-a lungul a sute de turnee şi două titluri de Grand Slam, am făcut 200 de teste de sânge şi urină pentru a verifica dacă nu există substanţe interzise – toate au fost curate, până la 29 august 2022. Înaintea sezonului pe hard din 2022, la recomandarea echipei mele de încredere şi a fizioterapeutului, mi-am ajustat suplimentele nutritive.

Niciunul dintre ingredientele enumerate nu includea substanţe interzise, însă acum ştim – şi tribunalul a fost de acord – că unul dintre ele a fost contaminat cu roxadustat. Am fost testată aproape săptămânal după testul meu iniţial pozitiv până la începutul anului 2023, toate rezultatele fiind negative. În ciuda acestor dovezi, ITIA a adus o acuzaţie de ABP doar după ce grupul său de experţi a aflat identitatea mea, ceea ce a făcut ca doi din trei să-şi schimbe brusc opinia în favoarea acuzaţiilor ITIA. ITIA s-a bazat exclusiv pe opiniile acestor experţi care s-au uitat doar la parametrii mei sanguini – pe care i-am menţinut mai bine de 10 ani în acelaşi interval.

Acest grup a ignorat faptul că nicio substanţă interzisă nu a fost găsită vreodată în probele mele de sânge sau de urină, cu singura excepţie a unui test pozitiv din 29 august pentru roxadustat, care era prezent la un nivel extrem de scăzut şi care, dacă luăm în considerare testul meu negativ cu trei zile înainte, ar fi putut fi cauzat doar de o expunere accidentală la roxadustat.

Sunt veşnic recunoscătoare pentru sprijinul pe care l-am primit din partea familiei mele, a prietenilor şi a fanilor tenisului din întreaga lume. Continui să mă antrenez şi să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a-mi reabilita numele de aceste acuzaţii false şi a mă întoarce pe teren. Intenţionez să fac apel la această decizie la Tribunalul de Arbitraj Sportiv şi să urmez toate căile de atac împotriva companiei de suplimente în cauză”, a transmis Simona Halep prin intermediul unui comunicat oficial.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

S-au speriat și polițiștii de TUPEU: Într-o comună din Botoșani figurează 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în data de 20.11.2024, în executare, 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Publicitate

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, într-o comună din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Publicitate

Banii se împărțeau astfel:

– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;

– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;

Publicitate

– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.

“Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma perchezițiilor efectuate ieri, au fost aduse la audieri 18 persoane, dintre care 12 au fost reținute și 4 se află sub control judiciar.

Totodată, au fost confiscate importante sume de bani 358.000 lei, 65.250 euro, 3.215 dolari, 2000 lire și100 franci elvețieni”, a precizat într-un comunicat Poliția de Frontieră.

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Silegeanu, candidat A.U.R. la Senatul României

Publicat

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi candidatul A.U.R. la Senatul României Cătălin Silegeanu, practic, liderul acestei formațiuni politice de la Botoșani.

Cătălin Silegeanu a vorbit despre despre „Planul Simion” și oferta acestui partid politic pentru România.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240014)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Deputatul PSD Marius Budăi a deschis dezbaterea cu liberalii cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare

Publicat

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi, a răspuns la cererea pentru dezbatere din partea secunzilor șefului PNL Botoșani cu adresarea a patru întrebări legate de Programul PNL de guvernare.

Social-democratul a spus că va participa la o dezbatere în direct cu șeful PNL Botoșani, dacă acesta va răspunde la întrebările de care fuge de la începutul campaniei și dacă dezbaterea va fi despre alegerile parlamentare și nu despre cele locale, cum propuneau liberalii.

Marius Budăi a deschis dezbaterea cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare:

Publicitate
  1. „De ce nu ați scris nimic despre sistemul public de pensii, despre Pilonul 1? Nimic despre creșterea pensiei medii? Asta înseamnă că vreți să înghețați pensiile, cum ați mai făcut-o în 2021!
  2. De ce vorbiți în programul dumneavoastră de „punctul de pensie”? Această noțiune nu mai e aplicabilă de la 1 septembrie 2024. Acum pensiile se calculează pe baza „valorii punctului de referință”.
  3. De ce promiteți în programul dvs. că nu veți coborî pragul pentru regimul de impozitare la microîntreprinderi? Tot dvs. ați scris în PNRR exact opusul! Că în 3 ani trebuie redus acest prag cu 15%, apoi cu 33% și apoi din nou cu 33%, astfel încât doar una din 5 microîntreprinderi să mai poată beneficia de impozitarea cu 1% din cifra de afaceri.
  4. De ce colegii dumneavoastră de la PNL vorbesc despre generalizarea cotei unice? Asta însemnă creșterea impozitului la salarii de la 10% la 16%, la pensiile sub 3.000 de lei, de la 0% la 16%, la pensiile de peste 3.000 de lei, de la 10% la 16%, dublarea impozitului de 8% pe dividende și desființarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și trecerea lor la impozit pe profit!Ați vrut dezbatere! Poftim dezbatere! Nu circ! Răspundeți la întrebări!”, a scris Marius Budăi.

 

https://www.facebook.com/share/p/182HYhMNog/?mibextid=WC7FNe

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM  Botoșani la sfârșitul lunii trecute

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii octombrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.938 șomeri (din care 2.288 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.938 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 897 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.041 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.576 șomeri provin din mediul rural și 1.362 sunt din mediul urban.

 

Publicitate

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.938
< 25 ani    414
între 25-29    193
între 30-39    779
între 40-49       1.333
între 50-55 1.071
peste 55 ani       1.148

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,99%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,71% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,62%,  cei cu învățământ profesional 15,82%,cei cu studii superioare sunt 2,84% iar cei cu învățământ postliceal  1,03% .

Publicitate

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 326 persoane foarte greu ocupabile, 3.358 greu ocupabile,1.227 mediu ocupabile, iar 27 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending