Connect with us

Eveniment

Simona Halep, suspendată 4 ani pentru dopaj. Dubla campioană de Grand Slam poate face apel la TAS

Publicat

Publicitate

Simona Halep (31 de ani) a primit o suspendare de 4 ani în cazul de dopaj. Anunţul a fost făcut public de ITIA. Decizia nu este definitivă, iar dubla campioană de Grand Slam (Roland Garros şi Wimbledon) poate face apel la TAS, relatează mediafax.ro.

A trecut mai bine de un an de la ultimul meci jucat de Simona Halep în circuitul WTA, eşecul suferit pe 29 august 2022 în primul tur de la US Open. Suspendată provizoriu pentru dopaj, constănţeanca a primit astăzi verdictul din partea tribunalului Sports Resolutions.

Dubla campioană de Grand Slam a primit cea mai drastică pedeapsă posibilă, o suspendare de 4 ani din tenis şi din orice activitate legată de tenis! Simona poate să facă recurs la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Deja un an de suspendare a trecut, astfel că mai are de ispăşit 3 ani de suspendare.

7 octombrie 2026 este data la care se termină suspendarea.

Mai poate reveni la 34 de ani?

Halep ar avea 34 de ani, când i se va încheia perioada de suspendare. Daneza Caroline Wozniacki a revenit recent în tenis la 33 de ani, după ce a născut. A jucat la US Open, fără a înregistra rezultate miraculoase.

Maria Şarapova, fostă ocupantă a locului 1 WTA, s-a retras din tenis la vârsta de 32 de ani. Ultima parte a carierei a fost marcată de suspendarea de 15 luni pentru substanţe interzise.

Publicitate

Ilie Năstase, primul lider mondial din clasamentul ATP, a fost primul care a reacţionat. „Drastic! Sharapova a făcut mai mult şi a luat doar un an şi un pic. În fine. Probabil, dacă era americancă nu avea parte de acest tratament. Are şanse (n.r. să revină în tenis), nu uită tenisul atât de repede. Oricum, cred că va face apel, am înţeles că ar putea să fie doi ani… Să vedem ce va urma. Repet, e prea drastic, nu cred că… Să sperăm că va fi bine pentru Simona, până la urmă”, a transmis Ilie Năstase, potrivit Gazetei Sporturilor.

„Este ireal”, a comentat şi Adrian Marcu, fost antrenor al sportivei.

Halep, 31 de ani, dublă campioană de Grand Slam, a fost acuzată de două încălcări separate ale TADP. Prima se referea la un rezultat analitic negativ (AAF) pentru substanţa interzisă roxadustat la US Open în 2022, efectuat prin teste regulate de urină în timpul competiţiei. Cea de-a doua acuzaţie se referea la nereguli în paşaportul biologic al sportivului (ABP) aparţinând lui Halep.

Tribunalul independent, înfiinţat de Sport Resolutions, s-a reunit la 28 şi 29 iunie 2023 la Londra şi a audiat martori experţi ştiinţifici în numele lui Halep şi al ITIA, jucătoarea depunând, de asemenea, mărturii direct în faţa comisiei în cadrul procedurilor.

La 11 septembrie 2023, tribunalul a confirmat că a constatat că jucătoarea a comis încălcări intenţionate ale regulilor antidoping în temeiul articolului 2 din TADP:

  • Prezenţa şi utilizarea roxadustatului, aşa cum s-a evidenţiat în proba de urină a lui Halep recoltată la 29 august 2022 la US Open
  • Utilizarea unei substanţe sau a unei metode interzise în cursul anului 2022, pe baza recoltării şi analizei a 51 de probe de sânge furnizate de jucătoare în cadrul programului ABP
  • Tribunalul a acceptat argumentul lui Halep potrivit căruia ar fi luat un supliment contaminat, dar a stabilit că volumul ingerat de jucătoare nu ar fi putut duce la concentraţia de roxadustat găsită în proba pozitivă.

Acuzaţia ABP a fost, de asemenea, menţinută, tribunalul declarând că nu are niciun motiv să se îndoiască de „opinia puternică” unanimă la care a ajuns fiecare dintre cei trei experţi independenţi ai Unităţii de gestionare a paşapoartelor sportivilor (APMU), potrivit căreia „dopajul probabil” a fost explicaţia pentru neregulile din profilul lui Halep.

Halep a fost suspendată provizoriu din octombrie 2022, suspendare pe care tribunalul a decontat-o din perioada de ineligibilitate. Ca atare, suspendarea fostului număr unu mondial va dura de la 7 octombrie 2022 până la 6 octombrie 2026. Cazul rămâne subiectul unui apel.

Karen Moorhouse, director executiv al ITIA, a declarat, citată de site-ul oficial al ITIA: „După un proces de audiere complex şi riguros, salutăm decizia tribunalului independent.

„Volumul probelor pe care tribunalul a trebuit să le ia în considerare atât în procedura roxadustatului, cât şi în procedura ABP a fost substanţial.

„ITIA a urmat procesele corespunzătoare, aşa cum am face-o cu orice altă persoană – în conformitate cu Codul Mondial Antidoping – îndeplinindu-ne scopul şi responsabilitatea de a susţine principiul concurenţei loiale, în numele sportului. Juriul a recunoscut că procedura adecvată a fost urmată în cadrul deciziei scrise.

„Înţelegem interesul public semnificativ în aceste cazuri şi ne menţinem angajamentul de a fi cât mai transparenţi posibil, iar decizia completă va fi publicată în timp util.”

Simona Halep, 31 de ani, a comentat supendarea de 4 ani pentru dopaj. Vrea să facă apel şi nu-şi consideră cariera încheiată. Ea se va putea întoarce pe terenul de tenis pe 7 octombrie 2026.

Simona Halep spune că va face apel şi că încă îşi doreşte să revină pe teren:

„Astăzi, un tribunal din cadrul Programului Antidoping pentru Tenis a anunţat o decizie provizorie în cazul meu”, a declarat Halep. „Ultimul an a fost cel mai greu meci din viaţa mea şi, din păcate, lupta mea continuă. Mi-am dedicat viaţa frumosului joc de tenis. Iau foarte în serios regulile care guvernează sportul nostru şi mă mândresc cu faptul că nu am folosit niciodată, cu bună ştiinţă sau intenţionat, vreo substanţă interzisă. Am refuzat să accept decizia lor de suspendare pentru patru ani.

Într-un raport de 126 de pagini, tribunalul a constatat că am comis ambele acuzaţii aduse de Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA) – un test de urină pozitiv în timpul competiţiei pentru o substanţă interzisă şi o încălcare a programului de paşaport biologic al sportivilor. Reprezentanţii mei şi cu mine am prezentat ITIA şi tribunalului dovezi convingătoare în sprijinul apărării mele, inclusiv multiple întrebări legitime cu privire la concluziile la care s-a ajuns în legătură cu testele efectuate în jurul paşaportului meu biologic (ABP). Deşi sunt recunoscătoare că am în sfârşit un rezultat după numeroase întârzieri nefondate şi sentimentul de a trăi în purgatoriu timp de peste un an, sunt atât şocată, cât şi dezamăgită de decizia lor.

Cred într-un sport curat şi, în aproape două decenii ca jucătoare profesionistă de tenis, de-a lungul a sute de turnee şi două titluri de Grand Slam, am făcut 200 de teste de sânge şi urină pentru a verifica dacă nu există substanţe interzise – toate au fost curate, până la 29 august 2022. Înaintea sezonului pe hard din 2022, la recomandarea echipei mele de încredere şi a fizioterapeutului, mi-am ajustat suplimentele nutritive.

Niciunul dintre ingredientele enumerate nu includea substanţe interzise, însă acum ştim – şi tribunalul a fost de acord – că unul dintre ele a fost contaminat cu roxadustat. Am fost testată aproape săptămânal după testul meu iniţial pozitiv până la începutul anului 2023, toate rezultatele fiind negative. În ciuda acestor dovezi, ITIA a adus o acuzaţie de ABP doar după ce grupul său de experţi a aflat identitatea mea, ceea ce a făcut ca doi din trei să-şi schimbe brusc opinia în favoarea acuzaţiilor ITIA. ITIA s-a bazat exclusiv pe opiniile acestor experţi care s-au uitat doar la parametrii mei sanguini – pe care i-am menţinut mai bine de 10 ani în acelaşi interval.

Acest grup a ignorat faptul că nicio substanţă interzisă nu a fost găsită vreodată în probele mele de sânge sau de urină, cu singura excepţie a unui test pozitiv din 29 august pentru roxadustat, care era prezent la un nivel extrem de scăzut şi care, dacă luăm în considerare testul meu negativ cu trei zile înainte, ar fi putut fi cauzat doar de o expunere accidentală la roxadustat.

Sunt veşnic recunoscătoare pentru sprijinul pe care l-am primit din partea familiei mele, a prietenilor şi a fanilor tenisului din întreaga lume. Continui să mă antrenez şi să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a-mi reabilita numele de aceste acuzaţii false şi a mă întoarce pe teren. Intenţionez să fac apel la această decizie la Tribunalul de Arbitraj Sportiv şi să urmez toate căile de atac împotriva companiei de suplimente în cauză”, a transmis Simona Halep prin intermediul unui comunicat oficial.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Proiect: Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile, după 1 iulie. Vizează 2,1 milioane de gospodării

Publicat

Publicitate

Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

Publicitate

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiectil exploziv găsit în pădurea Rediu. Intervenție URGENTĂ a pirotehniștilor ISU Botoșani

Publicat

Publicitate

Un proiectil de artilerie, rămas neexplodat din timpul unui conflict armat, a fost descoperit în această după-amiază în pădurea Rediu, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Acesta a dat dovadă de responsabilitate și a alertat imediat autoritățile.

La fața locului a intervenit echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu autospeciala de intervenție specifică. Specialiștii au identificat obiectul ca fiind un proiectil exploziv de calibru 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Potrivit ISU, orice atingere mecanică ar fi putut declanșa o explozie.

Muniția a fost ridicată și transportată în condiții de siguranță către poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat.

ISU Botoșani: Nu atingeți muniția neexplodată!

Pentru prevenirea unor accidente grave, autoritățile reamintesc cetățenilor că, în cazul descoperirii unor obiecte metalice suspecte care ar putea fi elemente de muniție, trebuie respectate următoarele reguli:

  • Nu atingeți, mutați sau loviți obiectele;
  • Nu încercați să le deschideți sau să le demontați;
  • Nu le introduceți în locuințe sau alte spații închise;
  • Nu le folosiți în scop decorativ ori ca unelte improvizate;
  • Evitați focul deschis în apropierea lor;
  • Anunțați imediat autoritățile la 112.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșaniul fără cișmele. Orașul în care setea se stingea altădată cu o cană de tablă sau direct de la robinet

Publicat

Publicitate

Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.

La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.

E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.

În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.

La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.

Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.

Publicitate

Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.

Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.

Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.

Sursa foto ilustrativ: Captură de ecran

Citeste mai mult

Economie

Vine “MARELE VAL” al scumpirilor: Ce alimente de bază se vor scumpi și cât vor crește prețurile de la 1 iulie

Publicat

Publicitate

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie, când expiră măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energia electrică și polițele auto RCA.

„Costurile cu energia au un impact direct asupra prețurilor de producție, transport și depozitare. În lipsa plafonării, estimăm creșteri de cel puțin 5%, iar dacă adăugăm și efectul scumpirii energiei, prețurile pot urca rapid cu 10–15%”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Magazinelor Mici și Mijlocii din România (ANMC), potrivit Antena3.ro.

Măsura afectează în mod direct prețul a 17 alimente de bază, printre care pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, produse esențiale în coșul zilnic al majorității românilor.

Acestea au fost până acum protejate printr-o limitare a adaosului comercial la maximum 20%, însă odată cu încetarea măsurii, prețurile ar putea crește cu procente cuprinse între 5% și 15%, în funcție de sezon și de cheltuielile din lanțul de distribuție, relatează și alba24.ro.

Val de scumpiri din 1 iulie: Ce alimente de bază se vor scumpi

Potrivit aceleiași surse, produsele sunt:

  • Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
  • Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
  • Brânză telemea de vacă vrac
  • Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
  • Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
  • Mălai (maxim 1 kg)
  • Ouă de găină calibrul M
  • Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
  • Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
  • Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
  • Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
  • Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
  • Cartofi proaspeți albi vrac
  • Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
  • Smântână (12% grăsime)
  • Unt (maxim 250 g)
  • Magiun (maxim 350 g)

De asemenea, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică și la polițele RCA, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție. Situația este influențată de creșterea inflației.

Publicitate

Când expiră plafonarea, comercianții vor putea crește prețurile în funcție de costuri și cerere. Astfel, prețurile vor reflecta mai bine costurile reale, care au crescut mult în ultimii ani.

Pe termen scurt, asta va afecta bugetele familiilor, mai ales pe cele cu venituri mici și medii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending