Pe 16 mai, Mănăstirea Coșula din județul Botoșani își deschide larg porțile pentru a celebra hramul de vară în cinstea Sfântului Cuvios Sila, ale cărui moaște se află în incinta așezământului monahal. Sute de credincioși din întreaga regiune a Moldovei sunt așteptați să participe la manifestările religioase dedicate acestui sfânt cuvios, cunoscut pentru darurile sale de rugăciune și povățuire duhovnicească.
Ceremoniile religioase vor debuta joi, 15 mai, la ora 18:00, cu slujba de Vecernie și Utrenie, iar vineri, 16 mai, începând cu ora 08:00, se vor oficia Ceasurile, Acatistul, Sfânta Liturghie și o agapă frățească.
„Cu bucurie, noi, viețuitorii Sfintei Mănăstiri Coșula, vă invităm la hramul de vară al mănăstirii noastre, închinat Sfântului Cuvios Sila. Să-l rugăm să ne lumineze sufletele prin rugăciunile lui și să ne călăuzească pe calea mântuirii”, a transmis arhimandritul Calinic Chervase, starețul Mănăstirii Coșula.
Programul slujbelor:
„Cu ajutorul lui Dumnezeu, Mănăstirea Coșula se pregătește să îmbrace veșminte de sărbătoare pentru a sărbători Hramul de vară – “Sfântul Cuvios Sila”, ale cărui Sfinte Moaște se află în Mănăstire.


La bucuria acestui praznic, se adaugă și bucuria de a-i avea în mijlocul nostru pe Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Epicop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, care va sluji atât la slujba Privegherii din ajun, cât și în ziua hramului la Dumnezeiasca Liturghie și la slujba Parastasului, împreună cu soborul de preoți și diaconi, înconjurați de credincioșii ce vor fi prezenți pentru a-I aduce mulțumire lui Dumnezeu și recunoștință sfîntului Sila.
Vă invităm să luați parte, împreună cu noi, după următorul program:
#Joi , 15 mai 2025
Ora 18:00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Cuvioși Sila Paisie și Natan.
#Vineri, 16 mai 2025
Ora 8:00 – Acatistul Sf. Sila, Paisie și Natan
Ora 9:00 – Sfânta Liturghie arhierească”, se arată într-un comunicat remis redacției.
Sfântul Cuvios Sila
Sfântul Cuvios Sila s-a născut în anul 1697 în ținutul Botoșanilor, din părinți ortodocși, Ion și Ioana. A intrat ca frate începător la Schitul Orășeni (com. Cristești, jud. Botoșani), fiind foarte tânăr, de unde, în anul 1714, la vârsta de 17 ani, a venit la Sihăstria Putnei, unde a fost primit și apoi călugărit de starețul Teodosie. După trecerea acestuia la cele veșnice, starețul Dosoftei, noul părinte duhovnicesc al schitului, a rânduit să fie hirotonit diacon și preot, iar la scurt timp să fie tuns în schima mare.
Un monument istoric cu rădăcini adânci în istoria spirituală și culturală a Moldovei
Situată la 20 de kilometri sud-est de municipiul Botoșani, Mănăstirea Coșula a fost întemeiată în anul 1535 de marele vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnic al domnitorului Petru Rareș. Ansamblul arhitectural, reprezentativ pentru stilul feudal moldovenesc, este inclus pe lista monumentelor istorice și are o semnificație aparte în patrimoniul spiritual al regiunii.
După reînființarea sa în anul 1991, mănăstirea a cunoscut o amplă revitalizare. Începând cu 2022, a devenit un punct de atracție turistică major în județul Botoșani, odată cu finalizarea unui proiect de restaurare în valoare de 15 milioane de lei din fonduri europene. Din aceste fonduri au fost restaurate clădirile existente și s-a amenajat un muzeu în fosta casă egumenească, unde cel mai vechi exponat este o Sfântă Evanghelie din 1731.
Un alt proiect, în valoare de 2,89 milioane de lei, finanțat de Compania Națională de Investiții, a permis construirea unor spații moderne de cazare pentru pelerini și chilii pentru călugări, precum și un paraclis folosit în sezonul rece.
În perioada sa de glorie, între secolele XVII-XVIII, Mănăstirea Coșula a fost unul dintre cele mai importante centre monahale din lumea ortodoxă, cu peste 1.000 de călugări. Aici a fost tradusă pentru prima dată în limba română lucrarea istoricului Herodot. Din patrimoniul de odinioară s-au păstrat puține obiecte, multe dispărând în perioada regimului comunist, când mănăstirea a fost abandonată, iar o parte a bisericii „Sfântul Nicolae” a fost transformată în depozit de cartofi.
Biserica mănăstirii adăpostește fresce vechi de aproape 500 de ani, cu o valoare artistică remarcabilă. Restauratorii au descoperit o culoare unică, denumită „galben de Coșula”, iar stilul pictural amintește de marile mănăstiri din Bucovina, precum Sucevița, Voroneț sau Arbore.