Connect with us
Publicitate

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești

Publicat

Calendar Ortodox 2022: Sfântul s-a născut în anul 1816 în satul Calapodești, azi în județul Bacău, primind din botez numele de Alexandru. Tatăl său era Gheorghe Constantin Luchian, diacon la biserica satului, iar mama Ecaterina Manase, călugărită mai târziu sub numele Elisabeta. A învățat carte la școala satului.

Încă nu terminase școala când tatăl său a fost chemat la Domnul. Rămas orfan, a fost nevoit să învețe meșteșugul legării de cărți, pentru a contribui și el la întreținerea familiei. Pe când avea 20 de ani și-a părăsit familia, îndreptându-se spre Mănăstirea Neamț, dar starețul de aici nu l-a primit. A mers atunci spre o mănăstire din Țara Românească, se pare la Căldărușani, în care erau încă vii tradițiile paisiene, moștenite prin ucenicii vrednicului de pomenire, starețul Gheorghe.

Aici fratele Alexandru s-a dovedit a fi cu luare aminte la toate cuvintele de învățătură ale părinților, nevoindu-se cu rugăciunea, cu postul, cu ascultarea, așa cum se cuvine celor dornici de viață călugărească. Fără îndoială că va fi stăruit și în citirea cărților folositoare de suflet, lucru pe care nu-l făcuse în copilărie. Starețul de aici l-a tuns în monahism, dându-i numele de Alipie. După doi ani a plecat la Muntele Athos, despre care îi vor fi vorbit unii din părinții mai în vârstă care trăiseră în acea „grădină a Maicii Domnului”.

S-a așezat la Schitul românesc Lacu, unde se nevoiau mulți călugări de neam român, fiind cunoscut de toți pentru asprimea vieții călugărești care se ducea acolo. În acest schit s-a întărit sufletește, prin ascultările la care a fost rânduit, ca și prin sfaturile pe care le primea cu dragoste și smerenie de la părinții cu învățătură și viață îmbunătățită. Vreo patru ani a trăit în Mănăstirea Esfigmenu, în nordul Sfântului Munte, mult ajutată de domnii moldoveni, precum și de familia marelui mitropolit Veniamin Costachi (1803-1842). Acum a primit „schima cea mare” a călugăriei, care cere post aspru, rugăciune și slujire neîntreruptă, devenind „schimonahul Antipa”. Se pare că tot acum a fost hirotonit întru ierodiacon și ieromonah.

A trăit apoi într-o chilie, pe care a refăcut-o. În anul 1860, Cuviosul schimonah Antipa, după o viețuire de aproape 20 de ani în Sfântul Munte, se reîntoarce în Moldova. Tocmai atunci, doi îmbunătățiți monahi moldoveni care trăiau la Athos, Nifon și Nectarie, începuseră zidirea Schitului românesc Prodromu, care va fi terminat și sfințit în 1863. Antipa a fost rugat să meargă în Moldova pentru a strânge ajutoare, în vederea terminării lucrărilor de zidire. A stat la un metoc din Iași (Bucium) al unei mănăstiri din Sfântul Munte. Numele său ajunge să fie cunoscut și aici, încât era căutat de mulți credincioși, pentru care era o adevărată pildă de smerenie, de dragoste și de trăire cu adevărat creștină.

Se îndreaptă apoi spre pravoslavnica Rusie și chiar din primul an al venirii sale în Rusia, a vizitat Mănăstirea Valaam, situată pe o insulă din lacul Ladoga, în apropiere de Finlanda, care l-a impresionat în chip deosebit. Drept aceea, după ce a trimis ajutoarele la Schitul Prodromu, în noiembrie 1865 s-a așezat pentru totdeauna la Mănăstirea Valaam, și anume într-o chilie de la schitul cu hramul Tuturor Sfinților. Aici și-a continuat nevoințele duhovnicești, căutând să fie folositor obștei care îl înfiase.

După 17 ani de aspră viețuire, în ziua de 10 ianuarie 1882, Cuviosul Antipa ieroschimonahul și-a plătit obșteasca datorie, departe de țara sa, dar mereu cu gândul la ea. A fost înmormântat în gropnița mănăstirii Valaam. Pentru că era cunoscut și cinstit de toți pentru vrednicia sa, unul din ucenicii săi, ieromonahul Pimen, i-a scris viața care s-a tipărit în anul următor la Petersburg, în rusește, sub titlul: Viața vrednică de pomenire a ieroschimonahului Antipa.

Cartea s-a răspândit repede, încât în 1893 a apărut din nou, tot la Petersburg. La noi în țară, numele schimonahului Antipa a fost mai puțin cunoscut, de vreme ce el și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în afara hotarelor ei. Dar este o mândrie pentru noi că el a fost iubit și prețuit de monahii ruși, care l-au trecut în Sinaxar ca „sfânt cuvios”, fiind singurul călugăr român athonit care s-a învrednicit de o asemenea cinstire.

Faptul acesta a constituit un temei și pentru Sfântul Sinod al Bisericii noastre, în 1992, de a-l introduce în calendarele noastre în ziua chemării sale la Domnul, adică la 10 ianuarie, și de a-l cinsti ca pe un „vas ales” al lui Hristos și a-i cere să se roage pentru noi și pentru a noastră mântuire.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Ce venituri trebuie să raporteze persoanele fizice, în 2024. Declarația unică 212. Ghid ANAF

Publicat

Persoanele fizice au obligația să repună Formularul 212 dacă au avut venituri extrasalariale în anul 2023 și estimate pentru 2024. ANAF a publicat un nou formular și sunt și schimbări legislative, relatează alba24.ro.

Declarația unică 2024. Persoanele fizice au obligația să repună Formularul 212 dacă au avut venituri extrasalariale în anul 2023 și estimate pentru 2024. ANAF a publicat un nou formular și sunt și schimbări legislative. Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice trebuie depusă până în 27 mai 2024.

Însă persoanele fizice pot depune și mai repede această declarație.

ANAF a publicat un ghid pentru depunerea Declarației unice – formular 212, în anul 2024.

Declarația unică 2024. Cine depune formularul.

Potrivit ANAF, declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care, în anul de impunere, au realizat, individual sau într-o formă de asociere

  • venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate
  • şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii

potrivit prevederilor Codului fiscal.

Declarația unică 2024. Alte venituri de raportat

Declaraţia se depune şi de către următoarele categorii de contribuabili:

  • profesionişti (art. 3 alin. (2) din Codul civil)
    • cei care exploează o întreprindere: exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în:
    • producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ
  • persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor
    • şi drepturile conexe care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. 3 din OUG 132/2020 (măsuri pandemie)
  • persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate
  • persoanele fizice (art. LXI alin. (2) şi (3) din OUG 115/2023) care în cursul anului 2023 au realizat venituri
    • din activităţi independente
    • din drepturi de proprietate intelectuală
    • din cedarea folosinţei bunurilor
    • din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

pentru care, la determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, după caz,

    • la depunerea declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal au utilizat un alt nivel al salariului minim garantat în plată decât cel de 3.000 lei (salariul minim brut pe ţară garantat în plată)
  • persoanele fizice care au realizat în cursul anului 2023 venituri
    • din drepturi de proprietate intelectuală
    • în baza contractelor de activitate sportivă
    • din arendă
    • din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlului II sau III din Codul fiscal,

pentru care impozitul se reţine la sursă de plătitorii de venituri, în situaţia în care,

  • la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum şi la determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, după caz,
    • plătitorul a utilizat un alt nivel al salariului minim brut pe ţară decât cel de 3.000 lei

Declarația unică 2024. Termenul de depunere 27 mai

27 mai

Declaraţia se depune:

– până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor (27 mai, în 2024)

overlay-clever
  • în vederea declarării venitului realizat şi stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit şi a contribuţiilor sociale

– până la data de 25 mai inclusiv a fiecărui an (27 mai, în 2024)

  • pentru stabilirea şi declararea impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza în fiecare an fiscal, precum şi pentru declararea şi stabilirea contribuţiilor sociale datorate

– până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor (27 mai, în 2024), sub sancţiunea decăderii

  • în cazul exercitării opţiunii privind destinaţia unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual impozabil stabilit
    • pentru susţinerea entităţilor nonprofit, a unităţilor de cult, pentru acordarea de burse private

Declarația unică 2024. Termenul de depunere 30 de zile

Declaraţia se depune:

– în termen de 30 de zile de la producerii evenimentului/încheierii contractului între părți

  • în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal
  • în cazul celor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare

pentru care impunerea este finală şi care nu au avut, până la acea dată, obligaţia depunerii declaraţiei unice

– în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului:

  • contribuabilii care realizează venituri din activități independente şi/sau din activități agricole, silvicultură şi piscicultură
    • pentru care impozitul se determină în sistem real şi care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea
  • cei care intră în suspendare temporară a activității, potrivit legislaţiei în materie
  • contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal
    • în situaţiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale
    • în cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi

pentru care determinarea venitului brut se efectuează potrivit prevederilor art. 120 alin. (7) Codul fiscal

şi în care chiria este exprimată în lei sau reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută.

Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit:

  • în situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare
  • sunt obligaţi ca în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului să depună declaraţia la organele fiscale competente şi să îşi recalculeze impozitul pe venit.

Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activităţi independente/activităţi agricole, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, determinate pe baza normelor de venit sau în sistem real

  • depun declaraţia în termen de 30 de zile de la obținerea certificatului care atestă încadrarea în gradul de handicap, în vederea recalculării venitului net anual şi a impozitului datorat

Cum se depune declarația

Declaraţia se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

  • prin intermediul serviciului „Spaţiul privat virtual”, disponibil pe portalul www.anaf.ro
  • prin intermediul serviciului „Depunere declaraţii”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat

De asemenea, declaraţia se poate depune în format letric, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire.

Cum poate fi corectată declarația

Declaraţia unică poate fi corectată de contribuabili din proprie iniţiativă

  • ori de câte ori informaţiile actuale nu corespund celor din declaraţia depusă anterior
  • prin depunerea unei declaraţii rectificative

Declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi formular

  • se bifează cu X căsuţa/căsuţele „Declaraţie rectificativă privind capitolul I” şi/sau „Declaraţie rectificativă privind capitolul II”
  • se completează, după caz, capitolul I „Date privind impozitul pe veniturile realizate şi contribuţiile sociale datorate pentru anul …..” şi/sau capitolul II „Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate pentru anul ………..”
  • se înscriu toate datele şi informaţiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială/anterioară.

La rectificarea declaraţiei se vor avea în vedere următoarele:

  • declaraţia iniţială este declaraţia care nu are nicio bifă de rectificativă selectată
  • este permisă depunerea unei singure declaraţii iniţiale
  • declaraţia rectificativă este declaraţia cu cel puţin o bifă de rectificativă selectată (la capitolul I sau capitolul II sau la ambele capitole)
  • o declaraţie rectificativă care rectifică ambele capitole (capitolul I şi capitolul II) trebuie să aibă ambele bife de rectificare selectate.

Contribuabilii pot rectifica impozitul pe venitul estimat până la data de 31 decembrie a anului de impunere

  • cu excepţia contribuabililor care nu au obligaţia completării capitolului I din declaraţie şi care rectifică declaraţia

Declarația unică 2024. Noutăți legislative

Prin declarația unică trebuie raportate mai multe categorii de venituri. Legislația are modificări privind acestea, în 2024.

Veniturile din chirii

  • pentru cele obținute în 2023, impozitul este de 10%
  • pentru cele obținute în 2024, cota de impozitare rămâne 10%; este permisă deducerea unei cote fixe de 20%, fără a păstra documente justificative pentru cheltuieli și înregistrări contabile. Nivelul de impozitare devine 8%, aplicat la totalul veniturilor încasate anual de către proprietar, potrivit adevărul.ro.
  • venituri din chirii plătite de firme: de la 1 ianuarie 2024, impozitul este reținut și declarat de către plătitor; proprietarul persoană fizică nu mai are obligația de a depune declarația unică pentru declararea impozitului pe venit
  • din 2024, persoanele fizice care realizează venituri din chirii din imobile aflate în proprietate personală nu mai au opțiunea de a raporta aceste venituri în categoria celor din activități independente în sistem real
  • posibilele pierderi înregistrate de proprietari, prin cheltuieli cu locuința mai mari decât veniturile din chirii nu mai pot fi reportate în anii următori, pentru compensarea lor cu venituri viitoare/ diminuarea impozitelor de plată.

Venituri din transferuri de titluri de valoare

  • câștigurile obținute din vânzarea de acțiuni tranzacționate pe burse străine, care nu sunt intermediate de brokeri români sunt taxate cu 10%
  • din 2024, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzare de acțiuni prin tranzacții efectuate prin brokeri români beneficiază de o impozitare redusă, de 1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere a acțiunilor; impozitul se reține de către broker, pierderile nu pot fi reportate și compensate, persoana fizică nu trebuie să depună declarația unică pentru raportarea impozitului pe venit

Dobânzile și dividendele obținute din străinătate

  • veniturile din dobânzi: impozit de 10%
  • veniturile din dividende: impozit de 8%.

Persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale pot datora și o contribuție plafonată de asigurări sociale de sănătate

  • dacă veniturile obținute depășesc plafoane de 6, 12 și 24 de salarii minime pe economie
  • contribuția la sănătate este 10% din aceste plafoane și trebuie raportată prin declarația unică.

Pentru anul 2023, salariul minim pe economie ce trebuie luat în calcul pentru stabilirea plafoanelor este de 3.000 de lei. Pentru 2024, 3.300 lei.

Din 2024, persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale nu mai pot redirecționa, prin declarația unică, până la 3,5% din impozitul pe venit.

Impozit suplimentar pentru proprietarii de imobile de mare valoare

Persoanele fizice, proprietari de clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare a clădirii de peste 2.500.000 lei

  • datorează un impozit de 0,3%
  • aplicat asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către autorități prin decizie de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.

Impozitul se va declara și plăti până la data de 30 aprilie a anului pentru care se datorează.

Impozit pe mașini scumpe

Proprietarii autoturismelor înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție individuală de peste 375.000 lei

  • datorează un impozit de 0,3% aplicat asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

Acest impozit se va declara și plăti până la 31 decembrie a anului pentru care se datorează.

Impozitele suplimentare nu se vor raporta prin intermediul declarației unice, ci prin alt formular.

Citeste mai mult

Eveniment

„Salvați copiii” atenționează asupra numărului mare de copii abuzați sexual

Publicat

Personalul care lucrează cu copii și în preajma acestora, care nu e capabil să respecte și să protejeze drepturile și integritatea acestora, poate fi depistat de timpuriu dacă se constată anumite aspecte care ar putea provoca un abuz, cum ar fi: boli psihice, comentarii negative la adresa copilului, lipsa atașamentului față de copil, violența fizică, etc, arată Organizația Salvați Copiii România.

Organizația atrage atenția că victima unui abuz sexual poate suferi repercusiuni traumatice grave, dacă nu primește ajutor de specialitate, respectiv servicii de consiliere sau de psihoterapie. Având în vederea gravitatea acestei forme de traume, aceste servicii sunt acordate de cele mai multe ori pe o perioadă lungă de timp, mai ales atunci când victima este un copil.

Date statistice:

Dintre cele 13.340 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare comise asupra copilului, în 1.192 de cazuri a fost vorba de abuz sexual, iar în 31 de cazuri de exploatare sexuală a copiilor, potrivit datelor furnizate de ANPDCA, pentru anul  2023 (ianuarie-septembrie 2023). Dacă în ceea ce privește cazurile de abuz fizic și emoțional, repartiția pe sexe este comparabilă, în cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete: astfel, dintre cele 1.192  de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor.

Studiul național lansat de Salvați Copiii România în anul 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, situație care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor. Prin comparație cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creștere semnificativă a procentului părinților care recunosc incidența abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuși, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești.

Identificarea celor cu înclinații către abuz sexual sau cu posibilitatea de recidivă se poate face prin solicitarea din partea angajatorului a unui certificat de integritate comportamentală, eliberat de Poliție.

“Emoțional, victimele se pot simți adesea vinovate și responsabile de abuz. De cele mai multe ori copiii abuzați sexual consideră că și-au făcut rău propriului corp și se simt neputincioși că nu s-au putut apăra. Atunci când copiii nu pot mărturisi abuzul sau atunci când mărturisesc și nu sunt crezuți, pot apărea semne ale stării de stres acut cum ar fi: insomnii, coşmaruri, lipsa poftei de mâncare sau alte suferinţe somatice. Lipsa de ajutor şi de speranţă sunt frecvente şi sunt însoţite de mânie. De aceea este crucial ca adulții să poată recunoaște semnele unui abuz asupra copilului”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Psihologul Salvați Copiii Mihaela Dinu explică semnele prin care recunoaștem un copil-victimă a abuzului:

Există simptome de stres post-traumatic care pot duce la izolare, evitarea relațiilor cu cei din jur și comportamente autodistructive și automutilante. Adesea, copii victime trăiesc sentimente de dezgust și murdărire. Pot începe să manifeste comportamente negative, antisociale și agresive. Cel mai frecvent apare depresia, care poate ajunge chiar la forme grave.

Fetele-victime sunt mult mai predispuse la automutilare și autoînvinovățire, mai ales când abuzul a fost de lungă durată și a fost comis cu violență.

Factorii de agravare ai unui abuz sexual includ:

  • gradul de constrângere şi violenţa folosită;
  • durata abuzului;
  • natura şi severitatea abuzului;
  • relaţia cu cel care a abuzat.

Efectele pe termen lung ale abuzului sexual, apărute în urma unor multiple studii, sunt:

  • Probleme psihologice (depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, sentimente de vinovăţie, stres      post-traumatic, etc.);
  • Comportamente deviante (autoagresiune, consum de droguri, prostituție, vagabondaj, etc.);
  • Probleme relaționale și sexuale în viața de adult (izolare socială, promiscuitate sexuală, revictimizare, etc.);
  • Tulburări de învățare;
  • Tulburări de alimentație;
  • Tulburări de somn;
  • Tulburări de somatizare.

Prevenție

În ceea ce privește abuzul sexual, o primă măsură împotriva acestuia este încurajarea copiilor să “nu păstreze secrete”, “să spună nu”, “să povestească cuiva” și, mai ales, să înțeleagă că  “Niciodată nu este vina lui!”

Atunci când abuzatorii sunt părinții sau persoane considerate de încredere și cu rol în educația și protejarea copiilor, abuzul are de cele mai multe o formă continuată, iar mărturisirea este foarte greu de făcut.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Darabani! O casă a luat foc dintr-o cauză frecventă. Pompierii fac apel după apel

Publicat

Casa unei femei din localitatea Lucovița a fost în pericol, astăzi, după ce funinginea depusă pe pereții din interiorul coșului de fum s-a aprins.

Pompierii de la Punctul de Lucru Darabani au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale.

Anul trecut, aproape 100 de case sau anexe gospodărești au luat foc din cauza unor coșuri de fum necurățate de funingine, deteriorate sau neprotejate față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Pentru evitarea unor incidente similare, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor reguli:

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

Lista bolilor profesionale ale profesorilor, întârziată până la finalul lunii aprilie 2025, potrivit unui ordin publicat în MO

Publicat

Lista bolilor profesionale ale profesorilor ar trebui să fie gata până la data de 30 aprilie 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Inițial, lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfășurării activităților didactice ar fi trebuit să fie gata până pe 1 decembrie 2023, scrie edupedu.ro.

Ordinul publicat în Monitorul Oficial modifică anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior. Documentul este semnat la Ligia Deca, ministrul Educației.

Ordinul ministrului educației și al ministrului sănătății privind aprobarea listei bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfășurării activităților didactice ar urma să fie gata până la data de 30.04.2025.

Foto: Captură ordin nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024
OME-nr.-3.069-Acte-Normative-Amanate-MO-124-13-02-2024Download
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că lista este aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Precizăm că Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a intrat în vigoare în data de 3 septembrie 2023, termenul de 120 de zile fiind depășit.

Iată ce prevede Legea citată mai sus:

Articolul 219 – „(1) Personalul din învățământul preuniversitar are drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice, precum și din prevederile contractului individual de muncă și ale contractului colectiv de muncă aplicabil.

(2) Personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de asistență medicală gratuită pentru examinările medicale periodice prevăzute de legislația în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum și de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.

(3) Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfășurării activităților didactice este stabilită de Ministerul Sănătății și aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face de către direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea declarării cazurilor de îmbolnăvire profesională, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

(4) Personalul didactic care și-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.”

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending