Connect with us

Eveniment

Senatorii vor să modifice legea Voucherelor de vacanță: Până la ce dată vor fi acordate și categoriile de beneficiari

Publicat

Publicitate

Un proiect aflat în dezbatere la Senat aduce modificări ordonanței prin care sunt acordate voucherele de vacanță. Noile condiții ar urma să fie aplicate de la 1 ianuarie 2024, relatează alba24.ro.

Tichetele de vacanță vor fi acordate atât angajaților bugetari, cât și, opțional, în funcție de decizia angajatorului, salariaților din privat. Valoarea voucherelor rămâne de 1.450 lei anual.

În cazul persoanelor care lucrează la mai multe firme, acestea trebuie să aleagă un singur angajator de la care să primească voucherele de vacanță.

„Începând de la 1 ianuarie 2024, pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial, instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare (…), inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, precum și angajatorii care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, acordă, în condițiile legii, anual, până la data de 31 decembrie 2026, bonuri de valoare, denumite vouchere de vacanță, în cuantum de 1.450 lei pentru fiecare salariat”, prevede proiectul legislativ.

Alte reguli propuse

Actul normativ mai prevede că, în cursul anului fiscal, angajații pot beneficia de vouchere de vacanță, de prima de vacanță și de bilete de odihnă, acordate potrivit Legii 263/2010 privind sistemului unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Angajatorii, alții decât instituțiile publice, depun anual, până la data de 31 ianuarie, lista salariaților, la administrațiile județene ale finanțelor publice în raza cărora își au sediul social. În caz contrar este prevăzută sancțiune cu 5 puncte-amendă (pentru nedepunere sau depunere cu întârziere).

Publicitate

Un angajat poate alege un singur angajator de la care să primească voucherele de vacanță.

Sumele corespunzătoare voucherelor de vacanță se alocă anual, din bugetul de stat, din impozitul pe venit plătit de fiecare angajat.

Impactul bugetar va fi semnificativ, de 6 miliarde de lei pe an, însă reprezentanții industriei HoReCa spun că acești bani se vor întoarce în economie. Angajații din sectorul privat pot primi și acum vouchere, însă din bugetul firmelor.

Vezi AICI integral proiectul.

Cum se acordă voucherele de vacanță. Legislația actuală

În prezent, voucherele de vacanță se emit pe suport hârtie și/sau electronic.

Valoarea totală este de 1450 de lei/an; filele au valori de 50 sau de 100 de lei

Odată ce a primit voucherele de la angajator, beneficiarul alege agenția, hotelul, pensiunea sau unitatea de cazare unde dorește să meargă în vacanță. Verifică, apoi, dacă unitatea aleasă este pe lista partenerilor emitentului voucherelor de vacanță pe care le-a primit. Beneficiarul merge apoi la hotel/pensiune/agenție, etc. și plătește pur și simplu cu voucherele.

Voucherele de vacanță nu sunt transmisibile. Pot fi folosite doar de către titular, pe baza actului de identitate.

Vânzarea voucherelor este interzisă, iar amenda pentru comercializarea lor este de 26.600 de lei. Orice unitate de cazare sau agenție de turism care acceptă tichete emise pentru altă persoană va fi amendată cu 13.300 de lei.

Este interzis ca pachetul plătit prin voucher să fie mai scump decât cel plătit cash – se retrage licența agenției care face acest lucru.

Voucherele de vacanță sunt scutite de plata CAS și CASS. Potrivit Codului Fiscal, voucherele se impozitează doar cu 10%. Acest lucru nu se traduce, însă, printr-un impozit fix de 145 de lei, ci implică un calcul bazat pe grila de salarizare și de deduceri.

Voucherele au o perioadă de valabilitate de un an de la data emiterii.

Tichetul poate acoperi mai multe tipuri de plăți. Pachetul, însă, obligatoriu trebuie să includă cazare, apoi transport, mâncare, agrement, tratament balnear.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA, anunțate de ambasada de la București. Intră în vigoare în 7 aprilie

Publicat

Publicitate

O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA: Ambasada americană în România a anunțat, miercuri că, începând din 7 aprilie, persoanele care solicită viză temporară trebuie să prezinte o copie tipărită a paginii de confirmare cu codul de bare, pentru a demonstra că au utilizat acelaşi formular de cerere pentru a-şi programa interviul, scrie alba24.ro.

„Începând cu 7 aprilie 2025, toţi solicitanţii de viză temporară trebuie să prezinte o copie tipărită a paginii de confirmare cu codul de bare, pentru a demonstra că au utilizat acelaşi formular de cerere DS-160 pentru a-şi programa interviul”, au scris reprezentanții Ambasadei SUA în România, într-o postare pe Facebook.

Înainte de interviu, solicitanții trebuie să verifice dacă au completat și trimis formularul DS-160 online și să se asigure că numărul codului de bare de pe pagina de confirmare DS-160 corespunde cu cel utilizat pentru programarea întâlnirii.

În cazul în care numerele nu corespund, solicitanților care și-au programat întâlnirea folosind un formular incomplet sau incorect nu li se va permite să susțină un interviu și li se va solicita să își reprogrameze întâlnirea prin intermediul USTravelDocs.com, folosind numărul de cod de bare DS-160 corespunzător.

Ambasada transmite că secția consulară nu poate modifica sau actualiza numerele codului de bare DS-160 în numele solicitanților.

O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA: Formularul DS- 160

Publicitate

Formularul DS-160 („Online Nonimmigrant Visa Application”) este o cerere online utilizată pentru a solicita toate vizele de neimigrant în SUA, inclusiv vizele de vizitator B-1/B-2, vizele K (logodnic), vizele de student F-1 și vizele de muncă, precum H-1B, O-1 și altele.

În esență, pentru orice tip de viză temporară necesară pentru a intra în Statele Unite, va trebui completat și trimis online formularul DS-160.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (339)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Daniel Sur, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, reluând o idee a lui Yuval Noah Harari despre viitorul omului: „…crede că principala boală de care va suferi omul într-un viitor imediat este irelevanţa. Că omul va deveni inutil…”;

 

Publicitate

Constantin Cubleşan definind poezia: „O emoţie care se materializează în cântec”;

 

Vă rog să vă opriţi asupra unui poem scris de Alexandru Florin Rădulea şi care  se intitulează „a cumpăra un zbor”:

„a venit îngerul şi mi-a spus:

– nu vrei să-ţi dai bocancii jos şi să zbori?

eu nu am fost în stare să-i răspund;

cuvintele pe care le-aş fi putut răspunde

se ridicau spre văzduh, precum sufletul unui muribund.

 

a venit îngerul şi mi-a spus:

– nu vrei să te descalţi şi să zbori cât mai sus?

– cum să zbor? am întrebat ulterior

– să zbori, aşa, în mintea ta de vinecior

că, oricum, ai acolo spaţiu din belşug;

îmi spuse îngerul cu un oarecare prieteşug.

 

iar eu, naiv şi curios din fire, am întrebat

– şi unde să zbor, mă rog?

– spre binele tău

mi-a răspuns îngerul, înălţându-se uşor.

(vezi „Apostrof” nr. 5 din 2019)

 

Scriitorul, jurnalistul şi scenaristul Didier Decoin, secretarul general al Academiei Goncourt,  acordă un interviu Despinei Jderu (vezi „Observator cultural nr. 975 din 2019). La un moment dat, Didier Decoin ne recomandă doi scriitori francezi clasici: „Cei doi scriitori clasici la care mă întorc mereu sunt Proust şi Malraux. Revin la observaţiile lui Proust şi la umorul lui, la reuniunile organizate la Madame Verdurin, care mă amuză cumplit. Fraza lui Proust nu mi se pare dificilă. Trebuie să te arunci în ea şi apoi să înoţi. Un alt scriitor pe care îl recitesc este Alexandre Dumas. Este formidabil. Singurul care a reuşit tot ceea ce a făcut. I-am cerut lui Jacques Chirac să-l primească în Pantheon. Preşedintele m-a chemat la Elysee şi m-a întrebat: „Chiar credeţi că este un scriitor enorm şi merită să fie în Pantheon?” „Domnule preşedinte, chiar cred”, i-am răspuns. Pe lângă tot ceea ce a scris, a fost un om desăvârşit. A luptat împotriva pedepsei cu moartea, a rasismului, a misoginismului, toate sunt problemele societăţii de astăzi. Dacă cineva merită să intre în Pantheon nu doar ca scriitor, ci şi ca om, este Dumas. Cortegiul funerar a fost urmat de o femeie de culoare, într-o ceremonie extraordinară dedicată primirii lui Alexandre Dumas la Pantheon.”;

 

Ion Simuţ, în „Familia” nr. 5 din 2019, publică eseul (mai mult un articol de opinie) intitulat „Elegie pentru revistele literare”. Articolul este dur şi merită citit pentru obiectivitatea opiniilor. Menţionăm că a fost reluat şi în„Observator cultural nr. 975 din 2019. Reţinem concluzia mare: „…avem o presă literară inflaţionistă, şablonardă, uniformizată, rubricardă, îmbătrînită, inerţială, nejurnalistică, indiferentă la public, nevandabilă, sectară, provincială. Soluţii sau remedii există pentru fiecare dintre aceste defecte, dar mai întâi ele trebuie asumate. Un pacient care nu-şi recunoaşte boala şi simptomele ei nu are cum să fie tratat eficient”;

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi:

  1. a) “Revistele de cultură, (cu cele trei excepţii: “România literară”, “Dilema veche” şi “Observator cultural”) nu au difuzare, nu au vizibilitate pe piaţă, nu au public, din nefericire, şi nu fac nimic pentru a-l identifica şi a-l câştiga; aproape tot tirajul se dă colaboratorilor, celorlalte reviste şi prietenilor;
  2. b)Revistele de cultură nu au orizont şi spirit jurnalistic: adună literatură şi recenzii uşurele, complezente, pe care le împachetează neatractiv şi neproblematic; revistele noastre nu au întrebări, nu au nelinişti, nu fac investigaţii, nu ridică problem în domeniul culturii”;
  3. c) “Revistele de cultură sunt făcute predominant de poeţi, rămăşiţe de mentalitate ale vechii epoci, dar poeţi buni, care burduşesc sumarul cu poezie şi îşi închipuie că au dat lovitura; poezia a căzut din rangul comunist în această epocă de piaţă, dar nimeni nu vrea să vadă, se iluzionează că tot genul liric se poartă; din păcate, nu se mai poartă, iar la recitalurile USR elevii aduşi cu forţa râd pe înfundate şi se distrează”;

 

Deschid „România literară” nr. 27 – 28 din 2019. La „poemul săptămânii” e prezent Gellu Dorian cu „Literatura”.  Reţin câteva versuri: „întâi de toate priveşti prin gaura cheii din pagină / şi deodată sânge, şi deodată iubire, şi deodată ură / şi deodată totul, / apoi închizi uşa, între coperte e linişte ca în rai, / în afara lor e ca în iad, dar fără iad nu poţi alege raiul, / fiecare pagină e o ţară în care emigrezi…”;

 

Preşedintele ARACIP, Şerban Iosifescu, în „Ziarul Lumina” din 8 iunie 2019, declară: „Sistemul de învăţământ nu este nici echitabil şi nici just, nu este just inclusiv în repartiţia resurselor, pentru că, pe de o parte, cei care au – au şi mai mult, iar cei care nu au – au mai puţin şi se produce chiar un transfer invers de resurse de la cei care nu au la cei care au”;

 

La editura „Baroque Books & Artsdin Bucureşti a apărut volumul „Citeşte! Te rog, citeşte!”  semnat de Felicitas von Lovenberg. Simona Preda, în „România literară” nr. 27 – 28 din 2019, publică o cronică în care include şi „cele zece drepturi inviolabile ale cititorului” în propunerea scriitorului francez Daniel Pennac:

  1. a) „dreptul de a nu citi”;
  2. b) „dreptul de a sări pagini”;
  3. c) „dreptul de a nu citi o carte până la capăt”;
  4. d) „dreptul de a reciti”;
  5. e) „dreptul de a citi orice”;
  6. f) „dreptul la bovarism (adică dreptul de a interpreta romanul ca pe o realitate);
  7. g) „dreptul de a citi oriunde”;
  8. h) „dreptul de a răsfoi”;
  9. i) „dreptul de a citi cu voce tare”;
  10. j) „dreptul de a tăcea”;

 

 

 

Citeste mai mult

Administratie

Botoșani: Bani pentru consolidarea seismică a unei unități medicale din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației alocă suma de 16.487.522,20 lei pentru lucrările de consolidare în vederea reducerii riscului seismic la clădirea Sanatoriului de Neuropsihiatrie din satul Podriga, comuna Drăgușeni (jud. Botoșani) – a anunțat ministrul Cseke Attila.

‘Avem toate premisele administrative, organizatorice și financiare ca să implementăm programe de investiții pe consolidare de risc seismic, avem sute de clădiri care pot să intre în aceste programe, de aceea, autoritățile publice trebuie să ne aducă documentațiile pentru a încheia contractele de finanțare absolut necesare pentru viața și siguranța cetățenilor’, a precizat ministrul dezvoltării.

Finanțarea proiectului este asigurată cu fonduri de la bugetul de stat, în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, prin Subprogramul Proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică.

Serviciul Comunicare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni.

Claudiu Ilaș a vorbit despre investițiile care se fac în comuna Dângeni cu bani de la Uniunea Europeană, prin PNRR, dar și prin Programul Național „Anghel Saligny” , Compania Națională de Investii, AFM sau chiar cele din PNDL2. A vorbit despre drumuri, despre frețelele de apă și chiar despre reluarea proiectelor pentru a aduce gaz metan în localitate.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending