Lăsata Secului marchează începutul Postului Crăciunului. Astfel, joi, 13 noiembrie 2025, creștinii se bucură de ultima zi în care mai pot consuma alimente „de dulce”.

Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara de 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, cum este în acest an, se lasă sec cu o zi mai înainte, scrie crestinortodox.ro.

„Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post.

“Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.

Pe vremuri, în seara de Lăsata Secului se reunea toată familia la masă și se pregăteau feluri de mâncare bogate, iar vinul și țuica fiartă erau nelipsite.

Astfel, această masă era un fel de „ospăț de rămas bun” de la alimentele de dulce și în același timp, o petrecere care marca începutul unei perioade mai austere.

Totuși, dincolo de aspectul festiv, Lăsata Secului are și o semnificație religioasă profundă, reprezentând începutul unei perioade de purificare a trupului și a sufletului.

Postul Crăciunului nu este la fel de strict ca Postul Paștelui, însă urmărește același scop: pregătirea credincioșilor pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului începe vineri, 14 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Astfel, acest post ne amintește de perioadele de post ale patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, precum și de postul lui Moise pe Muntele Sinai.

Drepții din Vechiul Testament au postit în așteptarea venirii lui Mesia, iar Moise a postit pentru a primi Legea, cele Zece Porunci, de la Dumnezeu.

În același mod, prin post, ne pregătim să întâmpinăm nașterea lui Hristos. Mantuitorul vine pe pământ, dar dorește să pătrundă și în sufletele noastre, să ne lumineze viața și să ne înalțe spre viața cerească.

Primele mențiuni despre ținerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei.

Decizia ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile a fost luată la Sinodul local de la Constantinopol din anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi.

Înainte de acest sinod, practicile postului erau diferite:

• unii creștini țineau post doar șapte zile
• alții până la șase săptămâni.

Tradiții și superstiții

În seara de Lăsata Secului, se pregătește o masă aleasă, cu bucate care nu vor putea fi consumate pe parcursul postului, precum carne, lactate și alcool, mai exact alimente „de dulce”.

De asemenea, în această zi nu se coase, nu se țese și nu se toarce, pentru a feri gospodăria de rele. Altă tradiție este legată de pomana pentru cei nevoiași. Femeile pregătesc turte din mălai, pe care le dau de pomană.

Totodată, se spune că dacă dai ceva cu împrumut în această zi, „se vor înmulți lupii”.

În anumite regiuni ale țării, de Lăsata Secului, finii obișnuiau să meargă la nași cu plocon, care constă de obicei într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin. De-a lungul timpului, preparatele s-au diversificat, dar tradiția a rămas vie.

Astfel, finii își cer iertare nașilor pentru greșelile comise în decursul anilor, iar după împăcare se întinde masa. Se servesc plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide, simboluri ale sporului și vigoriei spirituale.

De asemenea, pentru a întâmpina cum se cuvine zilele de post, gospodinele spală toate vasele folosite pentru masa de sărbătoare și le așază pe masă cu gura în jos în noaptea care deschide postul.

Se crede că astfel spiritele rele nu se vor ascunde în vase și nu îi vor ispiti pe credincioși să renunțe la post.

De multe ori se spune că postul spiritual ar fi mai important decât cel alimentar, însă ambele au aceeași valoare. Sfinții Părinți au rânduit abținerea de la anumite alimente cu intenție, pentru a ajuta credincioșii să se pregătească deplin.

Astfel, omul credincios nu trebuie să se limiteze la jumătăți de măsură, iar Hristos trebuie întâmpinat cu întreaga sa ființă, atât trupul, cât și sufletul.

În luna octombrie 2025, inspectorii sociali din cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani au desfășurat 14 misiuni de inspecție socială.

Aceste acțiuni de control au avut ca scop:

• verificarea respectării standardelor minime de calitate obligatorii pentru funcționarea serviciilor sociale de tip rezidențial destinate copiilor, atât publice, cât și private, din județul Botoșani;

• evaluarea în vederea acordării sau neacordării acreditării ca furnizor de servicii sociale ori a licenței de funcționare;

• monitorizarea respectării cerințelor legale privind funcționarea serviciilor sociale.

În urma acestor misiuni, au fost identificate mai multe deficiențe, dintre care menționăm:

• lipsa procedurilor privind identificarea, preluarea și repartizarea cazurilor, precum și absența criteriilor clare de desemnare a managerului de caz, conform Ordinului nr. 288/2006 privind Standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului;

• neîntocmirea fișelor de evaluare psihologică, socială, medicală și educațională, precum și a programelor de intervenție specifică, la termenele prevăzute (trimestrial sau ori de câte ori este necesar), documente care stau la baza raportului privind evoluția dezvoltării copilului și modul de îngrijire a acestuia;

• nerespectarea procedurii de admitere în centrele sociale, fiind admiși beneficiari care necesită supraveghere și sprijin permanent din cauza problemelor medicale;

• insuficiența personalului raportat la numărul de beneficiari sau lipsa personalului calificat pentru prepararea și servirea hranei, precum și pentru activitățile de asistență, îngrijire și supraveghere;

• neasigurarea unei alimentații echilibrate, corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ, și adaptate nevoilor medicale ale beneficiarilor.

Ca urmare a constatărilor, au fost dispuse 14 măsuri de remediere, iar pentru un centru rezidențial destinat persoanelor vârstnice s-a propus retragerea licenței de funcționare, din cauza nerespectării prevederilor legale în vigoare.

Implementarea măsurilor dispuse va fi monitorizată de inspectorii sociali la termenele stabilite prin procesele-verbale de control.

Ministrul Educației, Daniel David, susține că lipsa de pregătire a cadrelor didactice este principalul motiv pentru care mulți elevi din România se confruntă cu analfabetism funcțional.

Acesta și-a exprimat opinia, în cadrul unui podcast organizat de Salvați Copiii România. Ministrul a fost întrebat cât de mare este responsabilitatea profesorilor în existența analfabetismului funcțional.

„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe.

N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior, când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii.”, a spus Ministrul Educației, citat de Mediafax.

Unii elevi ajung până în clasa a VIII-a fără competențe de bază

Daniel David a explicat că, atunci când elevii ajung până în clasa a VIII-a fără competențe de bază, vina nu poate fi plasată în altă parte decât asupra cadrelor didactice.

„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală.. păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus David.

Ministrul a recunoscut că există și alte cauze ale abandonului școlar, precum lipsa de sprijin economic, responsabilitatea familiei și a autorităților locale. Însă a insistat că, în cazul elevilor care frecventează școala, responsabilitatea pentru formarea lor revine în primul rând profesorilor, potrivit edupedu.ro.

Declarațiile ministrului vin după ce România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și între pozițiile 45 și 48 la nivel global, în cadrul testelor PISA 2022.

O analiză Eurydice publicată în 2025 indică faptul că România se află printre statele din Uniune care au implementat cele mai puține măsuri consistente pentru combaterea analfabetismului funcțional.

Programul național de fertilizare in vitro (FIV) va putea fi, în sfârșit, finanțat din fonduri europene, aceasta fiind o veste bună pentru mii de familii care trăiesc cu speranța de a-și împlini visul de a avea un copil, a anunțat joi ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole.

‘Programul național de fertilizare in vitro (FIV) va putea fi, în sfârșit, finanțat din fonduri europene. Este o veste bună pentru mii de familii care trăiesc, zi de zi, cu speranța de a-și împlini visul de a avea un copil. După discuții și eforturi comune, am reușit să introducem acest program în Programul Operațional Sănătate, pentru ca el să poată continua și să se dezvolte, chiar și în condițiile unor restricții bugetare dificile. Este un pas important, nu doar administrativ, ci profund uman. Pentru că vorbim despre oameni care nu cer privilegii, ci doar o șansă’, a transmis ministrul printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, procedurile pentru elaborarea ghidului solicitantului vor fi demarate rapid, astfel încât finanțarea să devină realitate cât mai curând.

‘Mulțumesc colegilor mei, Alexandru Rogobete (ministrul Sănătății, n.r.) și Dragoș Pâslaru (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, n.r.), pentru sprijinul și colaborarea lor. Acesta este genul de proiect care aduce viață, speranță și încredere’, a adăugat ministrul. AGERPRES