Publicitate

Președintele PNL și candidat la președinția României, Nicolae Ciucă, a vizitat astăzi județul Botoșani. Aflat în campanie electorală, președintele PNL a început vizita în județul nostru printr-un popas la mănăstirea Vorona.

El a fost însoțit de președintele CJ Botoșani, Valeriu Iftime, și de alte oficialități locale, precum și de candidații PNL la Parlamentul țării. Nicolae Ciucă s-a întreținut minute bune cu maica stareță a mănăstirii, timp în care a aflat atât istoria locurilor, cât și problemele cu care se confruntă comunitatea din zonă.

Vizita a continuat cu o altă oprire la Căminul Cultural din Joldești, unde o sală arhiplină l-a așteptat pe președintele PNL. Întâmpinat cu pâine și sare, Nicolae Ciucă s-a adresat celor adunați, explicând motivele care l-au determinat să candideze la președinția țării, dar și planurile sale în cazul în care va câștiga aceste alegeri.

Publicitate

După vizita în comuna Vorona, Nicolae Ciucă a ajuns în Botoșani, unde, la Stațiunea de Cercetare Popăuți, a avut o întâlnire cu peste 200 de fermieri din județ. Aceștia au fost asigurați atât de Nicolae Ciucă, cât și de Valeriu Iftime, de toată deschiderea și că există soluții pentru problemele ridicate de ei.

Iată declarațiile făcute de președintele PNL și candidat la președinția României, Nicolae Ciucă, la Botoșani:

Publicitate

Vizita în Botoșani s-a încheiat cu participarea lui Nicolae Ciucă la hramul bisericii Sf. Mina din Tulbureni, unde președintele PNL a avut ocazia să socializeze și să facă poze cu localnicii.

(CMF: 11240002)

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară”  nr. 46 din  1 noiembrie 2024  publică la  „Ochiul magic”  un punct de vedere cu titlul „Un accent”  semnat G. C. (probabil GabrielChifu).  Reţin: „Circulă viral pe internet comentarea întâmplării de care a avut parte o profesoară de Limba română atunci când a vrut să afle ce ştiu elevii din clasa a VIII-a despre Mihai Eminescu. La întrebarea simplă dictată de profesoară, „CE ŞTIŢI DESPRE POETUL MIHAI EMINESCU?”, unul dintre elevi, notat cu nota 2, a transcris greşit întrebarea scriind „Ce ştiţi despre poetu Mihail Eminescu?”  şi a lăsat foaia albă, nefiind în stare să spună vreun cuvânt despre poetul naţional. Iar altul a  răspuns stupid şi insolent: „Da el ce ştie despre mine?”    E o pagină din lunga, ruşinoasa istorie a dezastrului prin care trece astăzi învăţământul românesc. Analfabetismul funcţional este în floare, şcoala pare să nu mai fie un loc al învăţării, ci al dezvăţării, al inculturii, al neştiinţei. Minţile tinere sunt lăsate pradă ignoranţei şi de aceea nu e de mirare că adolescenţii devin victime sigure ale diverselor forme de adicţie, droguri şi nu numai”.

Punctul de vedere este real, dar am şi eu unul, un accent: E normal ca „România literară” să ajungă la numărul 46 şi să nu publice aproape  nimic despre Eminescu?

Publicitate

„România literară”nr. 46 din 1 noiembrie  2024.  Reţin din interstiţiile lui Alexandru Călinescu cu titlul „Cum ne răsplăteşte literatura?”: „Ceea ce nu înseamnă că trebuie să eludăm întrebarea cheie: la ce serveşte literatura?  La nimic, este răspunsul care vine multora pe buze. De ce nu, în definitiv:  avem nevoie în epoca noastră mercantilă şi pragmatică, şi de lucruri gratuite. De aici, teoria artei pentru artă şi, mai departe, ideea inutilităţii artei.  Compagnon crede însă că literatura şi arta în general fac parte din acele preocupări de care omul are nevoie în chip obiectiv. „Arta este o reacţie a corpului faţă de plictis” – iată o defniţie minunată. Proust  (invocat în repetate rânduri, ca şi Baudelaire, doi autori cărora Compagnon le-a consacrat studii fundamentale) vede în literatură „adevărata viaţă” („la vraie vie”), spre deosebire de viaţa mondenă, superficială. Compagnon contrazice această opoziţie şi propune o altă interpretare: nu trebuie să considerăm (= să trăim) literatura ca  şi cum ar fi adevărata viaţă, ci să trăim viaţa ca şi când ar fi literatură, ca şi cum am scrie un roman”; 

„România literară”nr. 46 din 1 noiembrie  2024. Vasile Spiridon, la rubrica sa de istorie literară, publică un articol despre George Călinescu intitulat „Scăparea numelui de sub arest.  Reţin: „O declaraţie fermă din partea lui G. Călinescu, aceea că „Există o biografie a numelui meu şi o biografie a mea.  Într-o zi va trebui să arestez acest nume şi să-l vindec de vagabondaj”, a fost întărit de refuzul recunoaşterii oricărei similitudini între biografia sa  şi aceea a personajelor întruchipate în scrierile de ficţiune.  Acest lucru nu l-a împiedicat pe marele critic şi istoric literar să se aplece în manieră detectivistică asupra vieţii scriitorilor analizaţi, o astfel de sursologie constituindu-se într-o fidelă metodologie de lucru mereu aplicată. Romanele călinesciene au ca punct de plecare un mănunchi de secvenţe autobiografice trăite afectiv/efectiv şi „arestate” din punct de vedere documentar de către autor, dar integrate unei lumi imaginare, coerente şi rafinate.  Romanul „Cartea nunţii” îşi are un nisus formativus în experienţa propriei căsătorii, iar „Enigma Otiliei” se constituie într-o neobalzaciană cronică a familiei Căpitănescu, unde  viitorul romancier şi-a trăit prima perioadă a vieţii.  Cum este şi firesc, datele biografice ale lui Felix Sima nu coincid cu acelea ale romancierului, dar ambii sunt mânaţi de aceleaşi gânduri şi idealuri tinereşti. În această privinţă, romanul care ar fi trebuit să se intituleze „Părinţii Otiliei” prezintă o tramă epică având rol compensatoriu pentru o tinereţe plină de frustrări şi pentru o vârstă a copilăriei plină de umilinţe”;

Publicitate

Ariadna Cîrligeanu, președintele interimar AUR Botoșani, a reacționat vehement după repartizarea sumelor alocate pentru unitățile administrativ- teritoriale din județul Botoșani.

Potrivit acesteia sumele au fost alocate discreționar, pe simpatii politice, nicidecum pe criterii obiective. Aceasta subliniază faptul că actuala conducere a CJ Botoșani tratează în mod discriminatoriu botoșănenii, iar cetățenii care au votat primari AUR sau alți primari din opoziție nu beneficiază de aceleași drepturi precum restul locuitorilor din județ.

“Alocarea banilor publici de către Consiliul Județean nu ar trebui să aibă drept principal criteriu culoarea politică a primarilor, ci ar trebui să conteze locuitorii județului Botoșani. Valeriu Iftime ar trebui să fie președintele tuturor botoșănenilor și să fie preocupat de toți, indiferent de localitatea unde aceștia locuiesc, indiferent de culoarea politică a primarilor. Încă o dată se dovedește înțelegerea pe care liderii PNL o au cu liderii PSD în Consiliul Județean. Au împărțit sumele de bani între ei, pentru ei, fără un plan, fără o analiză, fără criterii obiective stabilite. Primăriilor AUR le-au fost atribuite fonduri de 5 ori mai mici în comparație cu celelalte primării. În aceeași situație este și comuna Sulița unde cetățenii au ales un primar de la USR.

Publicitate

În campanie ne vorbea despre grija pe care o poartă tuturor botoșănenilor. A cerut susținerea politică și cetățenilor din Trușești și celor din Adășeni și celor din Sulița. A pozat prin biserici și în fața icoanelor vorbindu-ne despre Dumnezeu, dar se pare că nu are conștiință și respect față de botoșăneni când, fără resentimente și în mod total arbitrar, decide ce comunități trebuie să se dezvolte și ce comunități trebuie să rămână la fel. Toți locuitorii acestui județ trebuie să aibă aceleași drepturi și merită respect în mod egal”, a spus Ariadna Cîrligeanu.

Aceasta a precizat că totul e un joc politic din partea PNL și PSD pentru mobilizarea membrilor de partid aleși în funcții publice și pentru descurajarea cetățenilor care susțin AUR.

“Din păcate, aceste alocări nu sunt realizate în funcție de interesele și nevoile botoșănenilor. Este totul un joc politic marca PNL-PSD. Vor să ne descurajeze, să ne intimideze. Au impresia că dacă nu vor aloca fonduri primarilor AUR ne vor putea opri. Au impresia că prin aceste acțiuni botoșănenii nu vor mai pune ștampila pe candidații AUR la următoarele alegeri. Știm ce urmează: să ne blocheze diferite proiecte, să nu primim nici sprijin și nici finanțare pentru ceea ce avem de făcut, iar comunitățile unde avem primari să nu se poată dezvolta. Suntem pregătiți pentru tot! Dacă Valeriu Iftime nu dorește să fie un președinte de Consiliu Județean al tuturor botoșănenilor, eu voi fi deputatul tuturor botoșănenilor: și al celor din Trușești, și al celor din Adășeni, și al celor din Sulița, și din toate celelalte localități botoșănene”, a conchis liderul AUR Botoșani.

Publicitate

CMF 1240014

Publicitate

Casa aprinsă de un jar căzut din sobă pe materiale combustibile

În această după-amiază, pompierii botoșăneni au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o casa de pe strada Pod de Piatră din municipiul Botoșani.

Publicitate

La fața locului s-au deplasat salvatorii cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și un echipaj medical din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță. La sosirea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta la două din cele patru camere ale locuinței, existând pericolul de propagare la acoperiș și la o anexă din gospodărie.

Pentru stingerea focului și inlaturarea efectelor, pompierii au intervenit aproximativ o oră.

Cel mai probabil, flăcările au fost generate de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Publicitate

Pentru a preveni astfel de incendii, ISU Botoșani vă recomandă să:

Publicitate

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării.

▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului.

▪️nu lăsați ușa sobei deschisă.

▪️nu supraîncălziți soba.

▪️montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri.

▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere.

▪️stingeți focul pe timpul nopții.

▪️nu lăsați niciodată copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.